"Eminentul strateg", reales cu unanimitate

Sursa foto: /Agerpres

Candidatura lui Nicolae Ceauşescu la funcţia de secretar general al PCR a fost supusă unui simulacru de vot plenului în ultima zi a Congresului, la 24 noiembrie, propunerea aparţinând lui Manea Mănescu. Ziarele vremii susţineau că realegerea lui Ceauşescu a fost marcată de "ovaţii de unanimă satisfacţie şi imensă bucurie"

În ultima zi de Congres, Nicolae Ceauşescu a fost reales în funcţia de secretar general al PCR. "Candidatura" lui Ceauşescu a fost propusă plenului congresului de către Manea Mănescu. "(...) Îmi revine deosebita onoare să propun Congresului al XIV-lea să aleagă, în funcţia supremă de secretar general al Partidului Comunist Român şi membru al Comitetului Central, pe cel mai iubit fiu al naţiunii noastre socialiste, care de şase decenii, cu înălţător patriotism şi exemplară dăruire revoluţionară, şi-a dedicat munca şi viaţa cauzei partidului şi poporului, eminentul strateg revoluţionar, ctitorul României socialiste, luptător înflăcărat pentru împlinirea idealurilor nobile de libertate, independenţă naţională şi progres, pentru triumful socialismului şi păcii, tovarăşul Nicoale Ceauşescu".

Cel mai iubit fiu al poporul a fost ales, bineînţeles, cu unanimitate de voturi, mai ales că votul a fost deschis. Proaspăt reales, Ceauşescu a promis că "va acţiona ca şi până acum pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate". "Cuvintele-legământ ale secretarului general al partidului au avut un larg ecou în inima şi conştiinţa participanţilor la marele forum, care au exprimat prin puternice aplauze, urale şi ovaţii, nestrămutata convingere a comuniştilor, a întregii noastre naţiuni că prezenţa în continuare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în fruntea partidului constituie chezăşia supremă a împlinirii năzuinţelor de pace, bunăstare şi progres ale poporului român(...)", scria România liberă în ediţia din 25 noiembrie 1989. Delegaţii au ales apoi, prin vot secret, Comitetul Central al PCR, alcătuit din 467 de membri, din care 281 membri plini şi 186 supleanţi.
A fost aleasă Comisia Centrală de Revizie, formată din 75 de membri, şi a fost aprobată rezoluţia Congresului.

DISCURSUL FINAL
Ceauşescu a menţionat în discursul de la încheierea lucrărilor că au fost adoptate în unanimitate toate hotărârile. "La dezbateri au luat cuvântul 554 de delegaţi din toate judeţele şi din Capitala patriei, precum şi din toate sectoarele şi ramurile de activitate, care au analizat, în spirit critic şi autocritic, activitatea de până acum şi au prezentat hotărârea organizaţiilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, a întregului popor, de a înfăptui neabătut hotărârile ce vor fi adoptate de congres", spunea Ceauşescu. El s-a arătat încântat de "nivelul înalt al discuţiilor - şi politic şi ideologic şi din punct de vedere al ştiinţific" şi de faptul că a remarcat "un înalt nivel de pregătire şi de înţelegere la cooperatorii noştri, la muncitorii noştri, care nu numai că ştiu să producă, dar au şi un nivel politic şi ideologic ridicat".

CE AR FI TREBUIT SĂ AJUNGĂ ROMÂNIA
După planurile lui Ceauşescu, România de astăzi ar fi trebuit să fie, cel puţin pe hârtie, o putere industrială, iar românii - savanţi cu toţii. "(...) În anul 2000, România va deveni o ţară cu o industrie puternică, pe baza celor mai noi realizări ale ştiinţei, cu o agricultură socialistă puternică, cu un nivel de viaţă ridicat al întregii naţiuni, demonstrând în fapte că tot ceea ce realizăm este destinat progresului şi ridicării ţării, bunăstării generale a poporului - scopul şi ţelul suprem al politicii partidului, esenţa societăţii socialiste multilateral dezvoltate ce o edificăm cu succes în România! În următorul cincinal şi în anii până în 2000-2010, România va deveni o ţară cu un înalt nivel ştiinţific, cu un învăţământ care să asigure crearea unui popor cu înalte cunoştinţe în toate domeniile, cu o înaltă cultură - poporul României socialiste gata să treacă spre etapa superioară, spre comunism, pe baza celor mai noi cunoştinţe ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoşterii legilor de dezvoltare generală a omenirii", prevedea Ceauşescu în discursul de încheiere a lucrărilor Congresului.

RECEPŢIE TOVĂRĂŞEASCĂ
Cuplul Ceauşescu a participat apoi la o recepţie oferită de Comitetul Central al PCR, în pavilionul central al Complexului Expoziţional din Piaţa Scînteii. Apariţia lui Nicolae şi a Elenei a fost "aplaudată îndelung", după cum scrie România liberă, de către invitaţi.

Nicolae Ceauşescu le-a mai ţinut un discurs despre "rezultatele deosebite ale Congresului" şi a toastat "pentru minunatul nostru partid, pentru eroicul nostru popor român, constructor conştient al socialismului şi comunismului, pentru oaspeţii de peste hotare (...), în sănătatea tuturor celor prezenţi", iar la sfârşit el a fost felicitat pentru realegere şi aplaudat, bineînţeles, îndelung. "Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească", încheie România liberă.

CUM S-A FĂCUT PROPUNEREA
Cu câteva săptămâni înaintea Congresului, în Comitetul Central al PCR se făceau propuneri de candidaţi pentru conducerea partidului şi implicit a ţării. "În şedinţa care a pregătit al XIV-lea Congres, ca şi în celelalte, a apărut cineva montat, care trecuse deja pe la Ceauşescu pentru a fi pregătit. El a propus în numele Comisiei de propuneri, al Comitetului Central şi al maselor largi de oameni să se meargă pe un singur candidat. Aceasta era de fapt o formă de mascare a democraţiei. Se vota şi toată lumea era de acord cu un singur candidat. Urale, entuziasm. Aceeaşi persoană îl propunea apoi tot în numele CC şi al maselor largi de oameni ai muncii pe Nicolae Ceauşescu pentru această funcţie. Se vota din nou şi toată lumea era de acord fără excepţie. Urale, entuziasm, din nou. Acelaşi lucru se întâmpla şi cu rapoartele care urmau să fie prezentate în Congres. Aceste documente erau întocmite de Comitetul Central, ele erau trimise ulterior în teritoriu unde erau aprobate, după care se întorceau în Comitetul Central de unde erau trimise la Congres", ne-a povestit Eugeniu Florescu, delegat şi membru al comisiei care s-a ocupat de pregătirea forului comunist.