În 1989, doamna Ildiko Sorenson locuia în Cluj Napoca, dar, pe la sfârşitul verii, a reuşit să se refugieze în Statele Unite. În bagaje – strictul necesar: haine, lucruri personale, dar şi câteva suveniruri care să-i amintească de România. Un obiect cu totul şi cu totul special pentru ea a fost caietul personal de reţete ungureşti (reţete pe care le-a adunat ani în şir de la rude, prieteni ori de peste tot pe unde a mâncat ceva deosebit).
Aşa că acesta şi-a găsit un loc aparte în valiză. A vrut să ia cu ea bogăţia de gusturi şi arome de care s-a bucurat mulţi ani în propria bucătărie, pentru că a încercat mereu combinaţii interesante, chiar şi cu puţinele ingrediente care se găseau pe piaţa românească. În Statele Unite, adeseori a gătit reţetele din acest caiet (care mai conţine, de asemenea, şi multe referinţe la preparate româneşti, fiindcă în Cluj de multe ori gospodinele nu ţineau cont de etnie, atunci când îşi "împrumutau" reţetele), mai ales că soţul ei era emigrant norvegian, iar "jocurile gastronomice" de genul "ghici în ce ţară se mănâncă asta!" erau preferate la petrecerile cu familia sau prietenii.
Astăzi s-a întors în România cu acelaşi caiet de reţete şi doreşte să ne împărtăşească din deliciile de care s-a bucurat ani în şir, împrumutându-ni-l. Despre bucătăria ungurească, Ildiko (căreia prietenii americani îi spun Alexandra) ne zice că este bogată şi diversificată, predominând specialităţile din carne de porc, de pasăre şi de vacă. "Se remarcă gulaşul care a fost adoptat şi de populaţia românească şi de alte etnii din zonă. Papricaşul este o altă specialitate, pregătit din carne de porc şi de pasăre, condimentat cu ardei iute şi boia. Mâncărurile cu specific unguresc sunt pregătite cu sosuri foarte consistente în compoziţie, în care predomină făina şi smântâna. Salatele sunt pregătite în general cu zahăr şi smântână. Fripturile se fac la grătar sau la cuptor şi sunt însoţite de garnituri de legume îndulcite". Tot ea ne dezvăluie şi care sunt băuturile aperitive ungureşti: rachiurile naturale din fructe, şliboviţa şi votca.
Ne mărturiseşte că un preparat foarte drag ei este halászlé (mâncare de peşte), care se prepară foarte simplu: se prăjesc înăbuşit în două linguri de ulei două cepe tăiate mărunt. Se adaugă o linguriţă de paprika, apoi ce peşte ai, tăiat în bucăţi. Se fierbe totul până se înmoaie. La sfârşit se stropeşte peştele cu zeamă de lămâie şi se potriveşte de sare şi piper. Dintre toate mâncărurile, însă, gulaşul este cel care o leagă cel mai strâns de România. "După ce am plecat, multă vreme m-am străduit să regăsesc gustul gulaşului pregătit de mama mea. Eu îi spuneam «gustul de Cluj», pentru că îl asociam întotdeauna cu ultima noastră masă în familie, acasă, în România, înainte de a pleca în pribegia mea americană". Ne-am permis să copiem reţeta, aşa cum apare în caiet: un kg carne de porc, 4 cepe, o lingură de untură, o jumătate de linguriţă de boia, o lingură de bulion. Pentru găluşte e nevoie de un ou, două linguri de făină, o lingură de untură, o lingură de apă, sare. Se taie carnea în bucăţi şi se prăjeşte în untură. Se adaugă ceapa tocată. Când se rumenesc se adaugă sarea, boiaua, bulionul şi puţină sare. Separat se freacă un ou cu o lingură de untură, făină, apă şi sare. Se amestecă totul foarte bine şi se ia cu o linguriţă din pastă din compoziţie şi se pune în apa clocotită, fierbând cam 10 minute. După ce s-au fiert, se scot găluştele şi se pun peste carnea din cratiţă. Gulaşul se serveşte foarte fierbinte.
Tot în caietul gospodinei putem găsi şi preparate dulci. Mezes pogaci, de exemplu, se găteşte din 500 g făină, 200 g zahăr praf, 4 linguri miere de albine, 150 g unt, un pahar cu smântână, bicarbonat, vanile, scorţişoară, cuişoare, două gălbenuşuri şi un ou întreg. Se amestecă făina, zahărul, mierea încălzită, untul, smântâna, vanilia, bicarbonatul, scorţişoara şi cuişoarele, oul şi cele două gălbenuşuri. Se frământă bine şi se taie cu forme de biscuiţi care se coc în cuptor.
Lectura caietului de bucate al dnei Ildiko Sorenson ne produce bucuria de a descoperi arome poate neştiute de mulţi dintre noi.
Citește pe Antena3.ro