În biblioteca Mariei Drăgan există trei rafturi cu cărţi de bucate şi almanahuri literare gastronomice. Până în 1990, ea a cumpărat toate cărţile cu reţete culinare apărute pe piaţă. Deşi nu găsea în alimentare toate ingredientele, a avut încăpăţânarea să nu rateze nici o astfel de carte.
Lucrările îi folosesc în întregime astăzi, când găseşte de toate în magazine, dar nu mai are aceeaşi satisfacţie. Duce dorul acelor vremuri când era o adevărată aventură să găteşti ceva interesant. A scris aceste caiete pentru ea, dar şi pentru nurorile sale, deoarece are doi băieţi. Fiind pasionată de gătit, Maria Drăgan are multe poze în bucătărie, în timp ce prepara mâncăruri pentru familia ei.
Î
ncepând din anul 1985 şi până în 1990, Maria Drăgan a alcătuit câte un reţetar pentru fiecare an, cu reţete copiate din cărţi, decupate din diverse almanahuri şi reviste ale vremii sau chiar inventate de ea. Fiecare an, alte reţete, grupate după criterii diferite. Din pasiunea pentru arta culinară. La finalul fiecărui caiet există şi câteva indicaţii despre cum se aşază masa în funcţie de ocazie, cum se ornează mâncărurile, torturile la aniversări sau la sărbători. Nu lipsesc nici indicaţiile cu privire la modul de servire a băuturilor şi cu ce vinuri se potrivesc felurile de mâncare.
Curiozitatea mea se îndreaptă spre caietul din 1989, unde reţetele sunt scrise în funcţie de ingredientul principal. Astfel vom găsi capitolele: Ardei, Cartofi, Fasole, Vinete, Ştevie etc. Între preparatele din conopidă am găsit reţete precum: conopidă cu unt sau la cuptor, la dovlecei: cu smântână, iahnie, prăjiţi, ciorbă de dovlecei. Ouăle au probabil cele mai multe reţete: ochiuri româneşti, ouă cu spanac, ochiuri la capac cu smântână, ouă umplute cu ficat, scrob, ochiuri în cuib etc. Şi puiul are un loc de cinste: pui cu conopidă, cu roşii, ciulama, pilaf, pui cu măsline, pui la tavă etc.
Există şi un capitol de aperitive, în care toate reţetele sunt decupate din reviste. Iată, de exemplu, reţeta de pateuri de cartofi, din Clubul "Femina"-Târgovişte: "un kg de cartofi, două cepe, un pahar cu ulei, două ouă, trei linguri de făină, fructe din dulceaţă, pate de ficat sau ciuperci. Fierbeţi cartofii, curăţaţi-i şi pasaţi-i foarte bine cu o lingură de lemn. Adăugaţi gălbenuşurile şi puţin lapte, până obţineţi un aluat potrivit. Întindeţi o foaie de 3 cm grosime şi tăiaţi-o în rotunduri cu un pahar mai mare. Egale ca număr, tăiaţi alte rotunduri, la care le scoateţi rotundurile cu un pahar mai mic. Treceţi-le prin făină şi prăjiţi-le în ulei fierbinte. Aşezaţi două câte două aceste pogăcele şi umpleţi-le cu ciuperci călite, cu fructe din dulceaţă sau cu pate de ficat".
Prăjiturile au un capitol aparte. Maria îmi recomandă prăjitura cu frişcă, pe care o prepara la fiecare aniversare în familie şi era apreciată de toţi cunoscuţii. Este o reţetă personală, cu toate indicaţiile necesare unei gospodine neexperimentate.
"Frecaţi patru gălbenuşuri cu 150 g zahăr pudră, un praf de sare şi coaja rasă de la o lămâie până se fac cremă. Adăugaţi 225 g făină, amestecate cu două linguriţe de praf de copt. Încorporaţi uşor, amestecând de jos în sus, cinci albuşuri bătute spumă tare. Turnaţi totul într-o formă rotundă unsă cu unt şi tapetată cu spumă. Puneţi prăjitura în cuptorul înfierbântat şi ţineţi-o cinci minute la foc iute, apoi faceţi flacăra potrivită şi continuaţi coptul încă 25-30 de minute. Încercaţi prăjitura cu acul de tricotat. Dacă acul iese curat din cocă, scoateţi forma din cuptor, aşezaţi-o pe un platou şi lăsaţi-o să se răcorească la loc mai cald. Tăiaţi-o în două (orizontal). Topiţi în puţină apă călduţă o linguriţă de grăunţe de gelatină şi amestecaţi cu 400 g de frişcă. Întindeţi o jumătate din cantitate pe blatul de jos al prăjiturii. Deasupra repartizaţi 300 g stafide macerate în coniac şi bine scurse. Stropiţi blatul superior cu coniacul rămas de la macerat. Acoperiţi cu restul de frişcă. presăraţi ciocolată rasă şi decoraţi cu un cerc de cireşe din dulceaţă. Înainte de a servi, lăsaţi prăjitura la rece."
Citește pe Antena3.ro