x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Între activişti se vorbea că Nicu Ceauşescu va fi promovat secretar general, iar taică-său rămâne preşedintele României

0
Autor: Monalise Hihn 12 Noi 2009 - 00:00
Între activişti se vorbea că Nicu Ceauşescu va fi promovat secretar general, iar taică-său rămâne preşedintele României Arhivele Naţionale/


În octombrie 1989, primarul De­vei, Ilie Lavu, a fost înlocuit din func­ţia pe care o deţinea de şase ani. El a fost trimis ca secretar II cu pro­ble­me organizatorice în judeţul Ialomiţa, unde era şi locţiitor de drept al Alexandrinei Găinuşă. Fost coleg la UTC cu Ilie Lavu, Nicu Ceauşescu a şi glumit pe seama mutării acestuia la aproape 500 de kilometri de casă.


"SĂ PROMOVĂM FEMEILE!"

Ilie Lavu a fost cel mai tânăr primar de reşedinţă de judeţ din Ro­mânia. În 1983, la doar 32 de ani, el a devenit primar al Devei. A ocupat acest post până în octombrie 1989.

În vara anului 1989, conducerea partidului dorea să promoveze cât mai multe femei în funcţii. S-a pus problema ca ele să fie promovate şi în posturi de prim-secretari ai reşe­dinţelor de judeţ. "S-a spus public acest lucru, aşa că, într-un fel, mă aşteptam să fiu schimbat. Eram deja de şase ani primar al Devei. Aceasta era decizia Cabinetului II, Elena Ceauşescu fiind preşedinta Comisiei de cadre. Eu nu ştiam că se pusese problema ca şi la Deva să vină o femeie în funcţie. M-am trezit prin august că mă cheamă la Cadre, la Bucureşti.

M-a primit secretarul Constantin Radu. A discutat cu mine fără să îmi spună prea multe lucruri. Mi-am dat seama că e vorba de plecare de pe funcţie, dar mă gândeam că voi merge la judeţ, aici, la Hunedoara. Ştiam că e un post liber. Apoi, într-o seară, prin octombrie, m-a chemat Ion Popa (n.r. - prim-secretarul de atunci) la judeţ. Mi-a vorbit despre rotirea de cadre: - Asta e situaţia, e politica de cadre, ai deja un număr de ani aici, la municipiu. Cam trebuie să pleci în altă parte! - Nici el nu ştia unde. A continuat: - Se pune problema să fie o femeie aici. Pe cine ai propune?! - Am discutat şi i-am pomenit de Eugenia Spineanu, care venise de la Hunedoara şi acum era şefă la Comisia organizatorică, la judeţ. Popa mi-a spus că am dreptate", povesteşte Ilie Lavu. La scurt timp după acea discuţie a avut loc plenara, iar Ilie Lavu şi alţi doi co­legi de la municipiu au fost înlocuiţi din funcţii. Eugenia Spineanu a fost promovată.


MUTAT LA IALOMIŢA
Timp de o săptămână, nu a ştiut unde va fi trimis. "Zilele acelea am cam fost în aer, la dispoziţia partidului, cum se spunea atunci. Se aştepta avizul de la Securitate. Aceasta era procedura. Era un război între Securitate şi partid. Ei nu ne suportau pe noi, noi nu îi suportam pe ei. Bine, nu pe toţi, numai pe unii. Cu alţii era o colaborare perfectă, mai ales pe probleme serioase. Cu unii nici nu merita să stai de vorbă, dar mulţi dintre ei erau oameni culţi, serioşi. Rău e că o parte se ocupa şi cu alte prostii.

În sfârşit, într-o seară am primit un telefon de la Bucureşti, de la unul Negrea, de la Cadre: - Feli­citări, tovarăşul secretar! - Eu nu ştiam nimic. Am zis - Unde? Ce? Cum? - Chiar s-a mirat şi m-a întrebat: - Unde eşti? Tot în Deva? Păi, ce cauţi acolo? Eşti secretar II cu pro­blemele organizatorice şi locţiitor de drept al primului-secretar la Ialomiţa. Dimineaţă, la ora 9:00, e plenara. Te urci pe ce ştii şi la 9:00 să fii acolo! - M-am urcat în maşină şi am plecat, iar a doua zi m-au şi instalat în funcţie. Eram adjunctul Alexandrinei Găinuşă. M-am prezentat la treabă, cam necăjit, cam amărât, dus la aproape 500 de kilometri de casă, în Bărăgan", rememorează Ilie Lavu.

A găsit un judeţ sărac. Totuşi, a găsit ceva deosebit faţă de ceea ce era în Hunedoara: "Normal, fiind în Bără­gan şi, mai ales, era octombrie, am găsit legume din abundenţă, ceea ce în judeţul Hunedoara nu văzusem. Industria alimentară - foarte bine dezvoltată, existau abatoare în fiecare oraş, care lucrau pu­ternic pentru export. Am rămas foarte impresionat. Aici, la Deva, de unde plecasem nu era mâncare şi acolo se lucra pentru export. Am început apoi colaborări cu judeţul Hunedoara. Trimiteam carne, conserve şi ce se mai găsea, iar ei îmi dădeau cărbune din Valea Jiului, pentru că în Ialomiţa erau probleme cu încălzirea".
"LA CONGRES SE BÂRFEA FOARTE MULT!"
Se apropia Congresul al XIV-lea, iar Ilie Lavu a fost delegat, dar şi candidat pentru Comitetul Central: "Având funcţia de secretar II, normal că am fost inclus în delegaţia judeţului Ialomiţa pentru Congres. M-am trezit şi candidat pentru Comitetul Central, în ultima structură. Eu şi Nicu Ceauşescu eram cei mai tineri de acolo. Aveam 38 de ani fiecare. Am fost ales membru plin în CC".

Fostul primar al Devei îşi aminteşte că la Congresul al XIV-lea se simţea un iz de suprasaturare. "Se bârfea foarte mult în pauze. Ce bancuri se făceau! Circulau bancu­rile de trăsnea cu ei, şi cu Ceauşescu, şi cu ea. Eram atât de tensionaţi, că se dădea în glume. Parcă îţi era şi teamă să le auzi, dar râdeam toţi. Unii se mai fereau, alţii mai şu­şoteau, alţii trăgeau cu urechea şi transmiteau mai departe. Ştiam că sunt şi informatori. Îi vedeam şi în sală. Erau puşi pe rânduri, printre noi. Aveau misiuni speciale", spune Ilie Lavu.

El adaugă că nimeni din sală nu urmărea ce spune Nicolae Ceauşescu. "Îl urmăream doar când venea cu ceva senzaţional, altfel nu. Cunoşteam toţi discursurile plate", adaugă el. Practic, Congresul a con­sfinţit rotirea de cadre, ce începuse în luna iunie: "De prin iunie şi până în noiembrie, înainte de Congres, au avut loc schimbări, aşezarea cadre­lor, cum spuneam noi în glumă. Practic, la Congres se legifera tot ceea ce se hotărâse deja şi fusese şi pus în practică", spune Ilie Lavu.


NICU, SECRETAR GENERAL
Tot la Congres, cei mai mulţi discutau că, în martie 1990, Nicolae Ceauşescu îl va pune pe fiul său în fruntea partidului: "Speranţa tuturor era ca la alegerile ce erau programate în martie 1990 Nicolae Ceau­şescu să se retragă din funcţia de secretar ge­neral al PCR şi să-i lase locul lui Nicu. Cel bătrân urma să rămână doar preşedinte al republicii. Pe Nicu, lu­mea îl vedea bine. Cei care l-au cunoscut ştiu ce fel de om era. Am lucrat 12 ani cu el la UTC. Am făcut parte din cei 11 membri ai Biroului Central al UTC. Îmi amin­tesc despre el foarte multe lucruri plăcute. Era de cuvânt. Ce promitea nu uita şi, mai ales, rezolva. Pe mine nu m-a refuzat niciodată. Cât am lucrat cu el a ajutat foarte mult judeţul Hunedoara.

Cu sprijinul lui, în şapte ani, în jur de 30.000 de persoane din judeţ au plecat peste graniţă. Mergeau prin BTT şi nu plăteau un leu. E drept că foarte mulţi au mers în ţările socialiste, dar au fost cazuri în care au plecat în Statele Unite ale Americii sau Japonia. Era suficient să fac un refe­rat, pe care el îl aproba. E adevărat că am avut şi noroc că nici unul dintre cei trimişi nu a rămas în străinătate. La fel s-a întâmplat şi cu aprobările pentru Dacii.

Era un om deschis. Nu i-aş putea reproşa nimic. Brava câte un pic, dar era departe de ceea ce se întâmplă azi cu copiii diverşilor şefuleţi. Nu era un beţiv. Dorea să facă mult bine şi cât putea făcea. Sunt prea multe legende în jurul lui. De asta se şi dorea să ajungă el la condu­cere. La Congresul al XIV-lea am vorbit un pic mai mult. Chiar a făcut o glumă cu mine legată de mutarea mea în Ialomiţa. - De nu oprea trenul, ajungeai în Bulgaria. Îmi amintesc de o altă întâmplare cu el când eram la UTC. A venit tatăl lui la şedinţă. Noi, toţi, ne ridicam în picioare şi îl aplaudam.

Nicu era în rândul al doilea, în spatele lui. Când a văzut că se depăşeşte măsura cu aplauzele, a început să facă semne cu palmele în jos, să ne aşezăm. Nu s-a întâmplat doar o dată asta. Ne gândeam: Ăsta face mişto de taică-său! Şi când ne întruneam şi atunci când câte unii făceau raportări false şi băteau câmpii, se strâmba şi zicea: Taci, mă, nu mai minţi! Toţi îl vedeam pe Nicu ca pe un om care va aduce o deschidere mai mare".
"CEAUŞESCU ERA ÎNGÂNDURAT"
Pe Nicolae Ceauşescu şi pe Nicu, Ilie Lavu i-a mai văzut la o plenară a CC, din decembrie. "Ceauşescu fusese în delegaţie la Moscova. Ceauşescu părea tot mai obosit, era îngândurat, dar nu mi se părea că intrase în panică, deşi mulţi conducători din Est căzuseră. În celelalte ţări din blocul socialist fuseseră înlocuiţi conducătorii, nu căzuse sistemul. Firesc, toţi erau oameni în vârstă. Nici noi nu credeam că în România va cădea sistemul. Ceauşescu l-a criticat pe Gorbaciov că nu apără sistemul, că distruge comunismul. Ne-a spus ce a vorbit la Moscova. Apoi, ne-am întors toţi în judeţe. A fost ultima oară când i-am văzut. Cu Nicu n-am vorbit prea multe atunci."

Ilie Lavu crede că Nicolae Ceauşescu a fost răsturnat din multe motive, dar printre ele se numără faptul că îşi dorea ca leul să fie convertibil, dar şi excesul de zel al unor activişti şi conducători: "Raportările umflate cred că aveau un scop. Premeditat, se dădeau cifre umflate la producţia agricolă ca să poată încheia cât mai multe contracte în afară. Ce vindeam noi în străinătate?! Alimente şi armament. Scăpa ţara de datorii şi din 1990 făcea leul convertibil, lucru care i-a supărat pe mulţi. De ce să stea leul lângă marcă sau dolar?! Părerea mea personală este că şi de aici i s-a tras. Apoi, poate că de multe ori erau mulţi activişti sau secretari care făceau exces de zel, dorind să fie mult mai sus decât li se cerea. Fugeau după ciolan. Nu erau ordinele atât de severe pe cât se exagera. Dacă li se cerea o depăşire de plan de 5%, ei dădeau 10%. Din păcate pentru el, la Ceauşescu nu ajungea totul. Era un pic izolat de când a prins putere Elena. Mai cred că erau conservatorismul multora şi frica de schimbare".


"NU DAŢI ARME CIVILILOR!"
Ilie Lavu a rămas în Ialomiţa toată luna decembrie. Se cunoştea bine cu Radu Bălan, fost prim-se­cretar în judeţul Hunedoara timp de şase ani. Acesta fusese trimis la începutul lui noiembrie în judeţul Timiş. Bălan era de loc din Ialomiţa, iar la 22 decembrie, familia lui a ajuns la Slobozia. Au apucat să îi povestească de dimineaţă lui Lavu ce s-a întâmplat la Timişoara.

Câteva ore mai târziu, chiar Radu Bălan l-a sunat. "Mi-a spus şi îmi amintesc perfect cuvintele lui - Ilie, te rog foarte mult, ai auzit ce e aici, nu daţi arme civililor, gărzilor patriotice! Dacă aţi făcut-o, retrageţi imediat armamentul! - Am aflat apoi că l-a sunat şi pe generalul Mihai Rotaru la Deva şi că i-a zis acelaşi lucru. Eu cred că de aceea n-a fost vărsare de sânge nici la Deva, nici la Slobozia! De altfel, eu am predat în linişte şi apoi am şi băut un whisky cu cei care au preluat pu­terea!". Ilie Lavu s-a întors la Deva, unde locuieşte şi astăzi.
Citeşte mai multe despre:   special

Serviciul de email marketing furnizat de