Lumea capitalului în adevărata ei înfăţişare

De ani întregi, de fapt din 1968, când au avut loc marile mişcări studenţeşti, învăţământul – domeniu de importanţă vitală pentru dezvoltarea fiecărei naţiuni – traversează, în ţările capitaliste occidentale, o perioadă de criză şi frământări, datorită faptului că se numără printre primele victime ale măsurilor de austeritate, de reducere masivă a alocaţiilor bugetare.

Un exemplu îl constituie şi starea de lucruri din RFG. Situaţia din domeniul învăţământului – lipsă de cadre, numărul insuficient al sălilor de curs şi laboratoarelor – generează profunde nemulţumiri în rândul studenţilor şi profesorilor, culminând cu organizarea unor mari acţiuni de protest şi demonstraţii publice. Date fiind amploarea şi implicaţiile acestor pro­bleme, revista Der Spiegel i-a consacrat, recent, o suită de articole, însoţite de grafice şi fotografii, care dezvăluie dificultăţile cu care se confruntă deopotrivă studenţii şi cadrele didactice.

"Universităţile din RFG – scrie revista – sunt ameninţate de un colaps. Starea generală paralizează cercetarea şi procesul de învăţământ. Studiile universitare cer stăpânire de sine şi răbdare, ele aduc dezamăgiri şi frustrare atât studenţilor, cât şi profesorilor. La Koln, 180 de profesori universitari din specialitatea economia industriei sunt nevoiţi să corijeze pe semestrul I nu mai puţin de 18.000 de lucrări scrise. Cine a căzut la un examen abia peste două semestre îl poate repeta.

În instituţiile de învăţământ superior din RFG nu o mai scoţi la capăt fără o «strategie de supravieţuire». Stundeţii din Regensburg duc cu ei scaune pliante, deoarece au renunţat să mai «vâneze» în zadar un loc liber în sălile de curs. Studenţii în Drept din Koln s-au utilat cu binocluri pentru a putea descifra, de la o distanţă de 40 metri, cele ce scriu pe tablă profesorii.

Sesiunea facultăţilor de ştiinţe economice a proclamat «starea de urgenţă» pentru toate instituţiile de învăţământ superior din RFG. «Cer­cetarea şi învăţământul sunt ameninţate serios» – avertizează Hinrich Seldel, preşedintele conferinţei rectorilor vest-germani.

Fiecare scaun în sălile de cursuri şi seminarii are teoretic doi solicitanţi. Institutele superioare de învăţământ – apreciază ziarul Sud-Deutsche Zeitung – se află în faţa unui fiasco.

Din cauza situaţiei excepţionale, universităţile recurg la mijloace neobişnuite. La Erlangen-Nuremberg, prelegerile sunt ţinute duminica, iar lucrările scrise sunt programate în pavilioanele târgului din localitate. Evident însă, acolo unde lipsesc fondurile, nu ajută bunele intenţii.

La Universitatea din Munchen, zece profesori se ocupă de 2.200 de studenţi în germanistică. «Suntem pur şi simplu incapabili de a face faţă situaţiei», declară decanul Elmar Seebold. Preşedintele Universităţii din Munchen, Wulf Steinmann, vorbeşte deschis de o «strategie a mizeriei» a autorităţilor de resort din regiune, având drept scop să lase ca situaţia să se înrăutăţească, «astfel ca studenţii să renunţe ei înşişi la studii».

În acest timp, alocaţiile landurilor pentru institutele de învăţământ superior sunt reduse sistematic. Universitatea din landul Saxonia de Jos, de pildă, trebuie să renunţe, până în 1991, la 371 posturi de cadre didactice".

Revista prezintă în continuare aspecte ale condiţiilor de locuit oferite studenţilor. "Şi în acest domeniu – scrie Der Spiegel – politicienii care se ocupă de resortul educaţiei şi învăţământului s-au debarasat de răspunderi. Autorităţile federale nu mai participă din 1981 la finanţarea căminelor de studenţi, landurile au sistat între timp toate planurile de construire a noi cămine. Un program comun al landurilor şi federaţiei (guvernul federal) este mai urgent ca niciodată. Peste 90 la sută din cei care studiază sunt nevoiţi să închirieze o locuinţă particulară. La începutul semestrului, mii de studenţi au fost cazaţi în gări, corturi sau chiar cabane pentru tineri."

Reducerea alocaţiilor bugetare pentru sectorul învăţământului este atotcuprinzătoare. "Dacă în 1981 – notează revista Der Spiegel – 799.000 de studenţi şi elevi primeau ajutoare din partea statului, acum numărul lor s-a redus la 341.000."

După cum remarcă presa vest-germană, în timpul celor cinci ani de guvernare, actualul Cabinet de coaliţie de la Bonn a redus şi, treptat, a anulat alocaţiile bugetare destinate sprijinirii elevilor şi studenţilor aparţinând familiilor cu venituri modeste. Analizând situaţia, un grup de experţi a ajuns la concluzia că "la nici un capitol bugetar nu s-au operat reduceri atât de masive ca cele din domeniul educaţiei". De la venirea la putere a actualului guvern de la Bonn, bugetul educaţiei a fost micşorat cu un mi­liard de mărci, apreciază Der Spiegel, care susţine că şi fondurile din care sunt acordate împrumuturile pentru studii (rambursabile după absolvire) au fost "amputate" cu 2,5 miliarde de mărci.

Împrumuturile sunt condiţionate de starea materială a părinţilor. "Republica Federală Germania – constată agenţia DPA – este singura ţară industrială care promovează faţă de studenţi politica acordării de împrumuturi." Aparent, un sprijin – dar în acest fel tinerii absolvenţi ies din fa­cultăţi direct îndatoraţi pentru ani şi ani, după terminarea studiilor, datorii agravate de incertitudinea angajării şi găsirii unui loc de muncă... În legătură cu acest aspect, ziarul Nordsee Zeitung remarcă: "În fapt, trebuie pusă întrebarea dacă este încurajator pentru tinerii absolvenţi ai fa­cultăţilor să păşească în viaţa profesională împovăraţi de un munte de datorii, evaluate pentru fiecare caz în parte la mii de mărci".

Drept încheiere a anchetei efectuate, revista Der Spiegel citează dintr-o lucrare elaborată în 1968 de Jurgen Mollemann, pe atunci student, acum ministru federal al educaţiei: "Este foarte simplu să menţii un popor neemancipat şi să-l lipseşti de capacitatea de spirit critic dacă sunt reduse posibilităţile de instruire".
Şi un ultim semnal despre starea de spirit din universităţile vest-germane. Agenţia DPA transmitea la 15 decembrie 1988:

"Peste 10.000 de studenţi din 40 de localităţi din Republica Federală Germania, unde se află universităţi şi facultăţi, au protestat zilele trecute împotriva situaţiei mizerabile prezente a învăţământului superior. Centre ale demonstraţiilor au fost oraşele Hamburg, Frankfurt pe Main, Koln.
Scînteia, 5 ianuarie 1989