x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Michnik şi Mazowiecki, buturugi mici în drumul carului mare

0
12 Sep 2009 - 00:00
Cu o biografie de revoltat care începe încă din anii '60, Adam Michnik avea în 1989 toate motivele să fie buturuga mică în care s-a poticnit carul mare al regimului. Chiar dacă în acel an a ocupat funcţii de plan secund precum consilier al lui Lech Walesa şi redactor-şef la Gazeta Wyborcza, Michnik a fost un jucător-cheie în succesul "Solidarităţii". Contribuţia adusă a constat în activismul intelectual şi talentul organizatoric.

Tadeusz Mazowiecki, din 12 septembrie 1989 primul premier necomunist din Polonia şi Europa de Est, a fost un alt personaj-cheie. Spre deosebire de Michnik, Mazowiecki în 1989 era un jucător de atac. Avea o experienţă po­litică mai bogată (membru al Parlamentului şi, ulterior, arhitect al "Mesei ro­tunde" la care s-au aşezat pentru a discuta opoziţia şi puterea).


ADAM MICHNIK - GENERAŢIA "FLOWER POWER"
Adam Michnik a fost copilul anilor '60 în Polonia. Ani tulburi nu doar la Varşovia, dar şi la Praga, Paris sau California. S-a născut în 1946, în capitala poloneză, ca fiu de comunişti intelectuali: tatăl - prim-secretar al Partidului Comunist din Ucraina occidentală, iar mama autor de cărţi de poveşti pentru copii. El evreu, iar ea poloneză. De aici, auto-definirea lui Michnik ca "Polonez cu origini evreieşti".

Nu a fost singurul copil al cuplului Michnik. Fratele mai mare, Stefan Michnik, în era stalinismului a fost judecător. Ulterior, lui i s-a imputat judecarea unor procese sensibile, precum sentinţa la moarte a unui zis spion, pe nume Zefirya Machalla. Pasiunea revoluţionară şi orientarea intelectuală Adam Michnik a moştenit-o, pare-se, de la tată.
Disciplina organizatorică a câştigat-o singur prin activarea într-o serie de organizaţii.


DE-A ŞOARECELE ŞI PISICA CU REGIMUL

Din şcoala primară, Michnik era de găsit în rândurile "Trupelor lui Walter", filială a Asociaţiei Poloneze de Cercetaşi (ZHP), sub îndrumarea lui Jacek Kuron. Misiunea acestei organizaţii a fost aceea de a transmite de la o ge­neraţie la alta valorile revoluţionare ale comunismului. Puţin după ce Michnik a păşit în şcoala secundară, organizaţia a fost interzisă. În această situaţie, a aderat la Clubul Cercul Încovoiat (KKK).

La nici 15 ani şi-a făcut intrarea triumfală vorbind despre reforma în educaţie. Nici acesta nu a avut o existenţă îndelungată, pentru că în 1962 şi-a suspendat acti­vitatea. Sub protecţia lui Adam Schaff, filosof al noii orientări a regimului comunist şi la îndrumarea lui Jozef Lipski, Michnik a înfiinţat Clubul Vânătorilor de Contradicţii (KPS). Principala contradicţie a fost cea dintre ideologia comunistă şi aplicarea ei practică.

Sub îndrumarea aceluiaşi Jacek Kuron, membrii KPS discutau textele importante ale comunismului şi propuneau modalităţi de schimbare. În 1964 a devenit student la istorie în cadrul Universităţii din Varşovia. La scurt timp a fost suspendat pentru distribuirea "Scrisorii către partid" prin care se cerea reformarea partidului. În plus, Partidul Unit al Muncitorilor din Polonia (PZPR) a interzis tipărirea oricărui text semnat de Adam Michnik.
Până prin 1989, o mare parte din texte au fost semnate sub pseudonim. A doua suspendare (1966) a venit pe fondul participării la grupurile de discuţie iniţiate de filosoful Leszek Kolakowski. Participarea la revoltele studenţeşti din martie 1968, alături de alţi fii de comunişti, i-a adus excluderea din universitate şi trei ani de închisoare "pentru huliganism". A fost eliberat un an mai târziu, cu păstrarea interdicţiei de a mai studia la universitate.

Studiile de istorie le-a terminat abia către mijlocul anilor '70 la Universitatea Adam Mickiewicz din Poznan. După doi ani lucraţi ca sudor pe platforma industrială Rosa Luxemburg, a devenit secretar personal al poetului Antoni Slominski. Imediat după moartea acestuia a plecat la Paris unde a stat un an.

S-a întors în Polonia (1977) pentru a lua parte în Comitetul pentru Apărarea Muncitorilor (KOR). Din 1980 şi până în 1989 a funcţionat ca consilier în câteva sindicate regionale afiliate "Solidarităţii". Pentru că a refuzat la declararea legii marţiale (1981) să depună jurământ de loialitate, a fost din nou arestat (până în 1984).

 În timpul arestului a făcut greva foamei pentru a i se recunoaşte statutul de deţinut politic. În 1985 a intrat din nou după gratii pentru participarea la greva de pe şantierul naval de la Gdansk. Condamnat la trei ani, eliberarea a venit anul următor.

1989 îl găseşte pe Adam Michnik consilier al lui Lech Walesa în cadrul "So­lidarităţii". La recomandarea acestuia, a pus bazele cotidianului Gazeta Wyborcza (în traducere Ziarul electoral), care urma să asigure comunicarea conducerii sindicatului cu membrii şi simpatizanţii în vederea alegerilor plănuite pentru iunie 1989. Nu a fost prima dată când Michnik conducea un ziar. Din 1977 a fost redactor-şef la diferite publicaţii cu circulaţie clandestină. Victoria "Solidarităţii" la alegerile din vara lui 1989 i-a adus un loc în parlament.


TADEUSZ MAZOWIECKI - PREMIER NECOMUNIST ÎN ŢARĂ COMUNISTĂ
Aceleaşi alegeri l-au adus pe Tadeusz Mazowiecki (născut în 1927, la Plock) în poziţia de prim-ministru necomunist al Poloniei comuniste. O situaţie unică în Europa centrală şi de Est. Dacă Michnik ca fiu de comunist a avut o orientare ateistă, Mazowiecki a fost un catolic practicant. Activitatea organizaţională şi-a început-o în 1945 ca membru al Asociaţiei Catolice PAX, aflată sub controlul direct al comuniştilor.

În această calitate, viitorul premier a fost implicat în defăimarea publică a episcopului Czeslaw Kaczmarek, acuzat pentru "complot împotriva regimului". A fost exclus (1955) pentru organizarea opoziţiei interne. După plecarea din PAX, a pus bazele Clubului "Intelighenţia Catolică" şi al organului de presă Wiez (în tradu­cere, "Legătura"). A fost ales membru în Camera Deputaţilor (Sejm) ca membru al partidului catolic de opoziţie, Znak. În această calitate, a jucat un rol activ în apărarea mişcărilor studenţeşti (martie 1968) şi în găsirea vinovaţilor pentru morţii şi răniţii din revoltele muncitoreşti (1970).

În august 1980, a participat din partea KOR la organizarea echipei de negociatori cu regimul comunist. A înfiinţat şi a condus magazinul săptămânal Tygodnik Solidarnosc. Nu pentru mult timp, pentru că impunerea legii marţiale a condus la arestarea sa.

A fost eliberat un an mai târziu. În 1988 a participat la prima întâlnire dintre membrii sindicalişti şi regim când s-a decis aşezarea la "Masa rotundă". Cu experienţa negocierilor din 1980, nouă ani mai târziu, Mazowiecki s-a afirmat ca un lider ponderat, adept al reformelor graduale.

Exact ca Lech Walesa care, refuzând propunerea de a fi premier, a sugerat această poziţie lui Tadeusz Mazowiecki (17 august 1989). O săp­tă­mână mai târziu acest lucru s-a îndeplinit, devenind astfel cel dintâi premier necomunist de după 1948, în Europa Centrală şi de Est.
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de