Nicolae Ceauşescu şi dezvoltarea metroului

La 1 aprilie 1989, cetăţenii Ro­mâniei citeau în ziarul Scînteia un comunicat de presă privind desfăşurarea în ziua de 31 martie 1989 a şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR.

Potrivit informaţiei din cotidian, la reuniune au fost dezbătute "materialele ce ur­mează a fi prezentate Plenarei Comitetului Central al partidului din 12 aprilie a.c.".

În acelaşi comunicat s-a men­ţionat faptul că, "în continuarea şedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat Raportul privind pune­rea în funcţiune a magistralei a 3-a şi propuneri de dezvoltare în continuare a metroului bucureştean".

Practic, în dimineaţa zilei de 31 martie 1989, înainte de începerea reuniunii, Nicolae Ceauşescu a primit un raport de la Gheorghe Oprea, prim-viceprim-ministru al Guvernului, prin care a fost solicitată aprobarea pentru începerea lucrărilor la tronsoanele de metrou "Leontin Sălăjan - Policolor" şi "Ba­sarab - Griviţa Roşie - 1 Mai - Pajura". Primul proiect urma să aibă o lungime de 4,1 km, fiind prevăzute patru staţii de acces. Cel de-al doilea, în lungime de 4,5 km, trebuia să aibă cinci staţii şi să asigure legătura cu magistrala 1 de metrou în staţia "Basarab". Termenul de executare şi punere în funcţiune a celor două tronsoane a fost precizat chiar de Gheorghe Oprea: "Cel mai târziu la finele anului 1991".

Nicolae Ceauşescu nu a fost de acord cu propunerea respectivă, în sensul că a impus ca tronsoanele respective să fie finalizate până la 23 august 1991. Această informaţie inedită provine din stenograma reuniunii Comitetului Politic Exe­cutiv al CC al PCR, desfăşurată la 31 martie 1989, redată anterior sub forma unui extras. Documentul original, integral, se află în prezent la Arhivele Na­ţio­nale Istorice Centrale, fond CC al PCR Cancelarie, dosar 19/1989, filele 10-15.

În comunicatul din data de 1 aprilie 1989 nu s-a menţionat faptul că Nicolae Ceauşescu a dictat fără ezitare termenul de finalizare a lucrărilor la cele două tronsoane, fără să ofere vreo justificare economică sau de altă natură. Mai mult decât atât, în presa din România, tema a fost abordată în acel moment doar din punct de vedere propagandistic, astfel: "Realizat la indicaţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu, metroul bucureştean, obiectiv de o deosebită însemnătate economică şi socială, demn de capitala patriei noastre socialiste, func­ţio­nează, în prezent, cu două magistrale, ce însumează 50 km de linie dublă, care străbat Bu­cu­reştiul. Totodată, în curs de finalizare se află lucrările la magistrala a 3-a: Gara de Nord  Dristor 2, în lungime de 10 km, urmând a fi dată în exploatare în luna august anul acesta. Astfel, lungimea totală a reţelei de metrou va atinge, în anul 1989, 60 km de cale dublă, cu 38 de staţii, înde­plinindu-se, cu un an mai devreme, sarcinile stabilite.

Pornind de la aceste realizări, Comitetul Politic Executiv a aprobat propunerile privind dezvol­tarea în continuare a metroului şi în­ceperea, în acest an, a lucrărilor de execuţie pe noile tronsoane: Leontin Sălăjan - Policolor, în lungime de 4,1 km, şi Basarab - Gri­viţa Roşie - 1 Mai - Pajura, în lun­gime de 4,5 km.

Aceste două tronsoane se prevăd a fi puse în funcţiune cel mai târziu până la 23 august 1991".

În prezent, se poate constata faptul că planul respectiv a suferit mo­dificări pe care nici măcar Nicolae Ceauşescu nu şi le-a putut imagina la 31 martie 1989.

După 20 de ani, o călătorie cu metroul de la staţia "1 Mai" la "Pajura" rămâne în continuare la sta­diul de proiect nerealizat.