Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toată presa – ziarele, televiziunea şi radioul – aveau în fiecare zi rubrici consacrate "noilor revoluţii" ce se săvârşeau în ţară. Ţăranii luptau "din greu" pe "fronturile noii revoluţii agrare". Muncitorii şi specialiştii ajunseseră deja în avanposturile "noii revoluţii tehnico-ştiinţifice". Intelectualii făceau totul pentru "dăltuirea conştiinţelor în revoluţia permanentă a construcţiei omului nou".
La început de drum în anul 1989, în ajunul penultimului an al cincinalului, însuşi Nicolae Ceauşescu le-a trasat tuturor "oamenilor muncii" această sarcină. "Pe baza realizărilor de până acum, privim cu încredere deplină în realizarea programelor de dezvoltare economico-socială, în victoria socialismului şi comunismului în patria noastră. Să ne angajăm că vom acţiona, fiecare, în spiritul concepţiei ştiinţifice despre lume şi viaţă, al principiilor socialismului ştiinţific, ca adevăraţi revoluţionari, pentru creşterea răspunderii în muncă, întărirea ordinii şi disciplinei, a respectării hotărârilor de partid şi a legilor ţării, că vom face totul pentru înfăptuirea neabătută a planurilor pe anul 1989 şi perfecţionarea activităţii din toate domeniile vieţii economico-sociale", a spus "Tovarăşul" în discursul de la cumpăna dintre ani. Noi şi măreţe realizări se aşteptau de la români în anul 1989. Energeticienii, minerii, metalurgiştii, petroliştii, cimentiştii, chimiştii ţării erau deja printre "remarcaţii" anilor trecuţi.
Întrecerile socialiste urmau să mobilizeze şi ele "oamenii muncii" din toate "fabricile şi uzinele" ţării. Cine ar fi îndrăznit să neglijeze "indicaţiile preţioase?"
