x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Operaţiunea "Trandafirul" şi acţiunea "Vama"

0
18 Dec 2009 - 00:00
Operaţiunea Constantin Duma/Agerpres


Nicolae Ceauşescu a crezut în primele zile ale revoltei de la Ti­mi­şoara că va putea ascunde popu­laţiei României şi opiniei publice internaţionale evenimentele. Întâi de toate, trebuia să scape de ca­da­vrele primilor morţi ai Revo­luţiei, aduse la Spitalul Judeţean Timiş.

Din ordinul Elenei Ceauşescu şi al lui Emil Bobu, acestea au fost transportate la Bucureşti, unde trebuiau incinerate şi făcute di­s­pă­rute. Investigaţiile ulterioare au dus la concluzia că în 16 decembrie şi în noaptea de 16/17 decembrie fuseseră împuşcaţi 40 de manifestanţi. Dintre aceştia, nici până în ziua de astăzi nu au fost revendicate de familii cinci ca­da­vre (cu vârstele cuprinse între 25-50 de ani).

Despre "acţiunea" de "evapo­rare" a primilor morţi ai re­vo­lu­ţiei, Comisia senatorială privind acţiunile desfăşurate în revoluţia din decembrie 1989 a consemnat:

Având cunoştinţa unui mare număr de victime din rândul ma­nifestanţilor produs în noaptea de 16/17.12.1989 datorită aplicării, chiar parţiale, a ordinelor lui Ceauşescu de a se trage în manifestanţi, Elena Ceauşescu împreună cu Emil Bobu şi Tudor Postelnicu dispun transportul unui număr de 40 de cadavre existent la Spitalul Judeţean Timiş la Bucureşti, unde urmau a fi incine­rate. Este evident, se urmărea şter­gerea urmelor masacrului.

Dispariţia acestora trebuia să fie legendată astfel: "Persoanele ce reprezentau cadavrele respective au părăsit fraudulos ţara în statele vecine".

Acţiunea urma a se desfăşura în cel mai deplin secret, numărul persoanelor ce cunoşteau diferite secvenţe din planul respectiv fiind strict limitat şi prezentând deo­se­bite garanţii de loialitate.

Planul în întregime era cunoscut de gl. Nuţă, însărcinat de altfel de Elena Ceauşescu cu aplicarea lui, precum şi de generalii Macri şi Mihalea.

Astfel, în seara zilei de 17.12.1989, col. Ion Corpodean, locţiitor al şefului Miliţiei Judeţene Timiş, este chemat de gl. Nuţă, care îi ordonă să se ocupe de transportul unor cadavre împuşcate de la Morga Spitalului Judeţean Timiş, devenită neîncăpătoare, la Institutul Medico-Legal de la Bucureşti. Aşa s-a născut o altă legendă, ce-i drept plauzibilă şi într-o oarecare măsură reală, potrivit căreia morga Spitalului Judeţean era  neîncăpătoare (la acea oră erau 56 cadavre), camerele fri­gorifice ale acesteia nu funcţionau şi exista pericolul unei infecţii. Sub acoperirea acestei poveşti îşi vor desfăşura activitatea legală şi ilegală mai multe persoane. Col. Ion Deheleanu, şeful Miliţiei Judeţene, ordonă formarea unei echipe de la Judiciar, iar de supravegherea îndeplinirii ordinului urma a se ocupa col. Chircoia şi Nicolae - şeful institutului de Criminalistică. La acţiune mai colaborau încă 7 lu­cră­tori de Miliţie.

Aceeaşi motivaţie a fost prezentată şi directorului Spitalului Judeţean, Ovidiu Galea, care a acceptat să se dispună deschiderea morgii şi predarea cadavrelor. Astfel, la Spitalul Judeţean s-au deplasat cinci ofiţeri criminalişti, care împreună cu medicii legişti şi cu procurorii civili s-au ocupat de identificarea ca­davrelor.

S-a trecut la împachetarea, numerotarea şi etichetarea lor, respectându-se procedura obişnuită în asemenea cazuri de transfer. Pe fiecare a fost lipit un leucoplast cu numărul de înmatriculare, numele şi prenumele (au fost identificaţi doar patru), iar pe unele, marea ma­jo­ritate, doar "neidentificat". Aceas­tă sinistră operaţie a căpătat la început denumirea de "Operaţiunea Trandafirul". La vizualizarea ca­da­vrelor, noii-veniţi consideră inoportună efectuarea autopsiilor; toţi 56 de morţi prezentau plăgi împuşcate, cauza morţii fiind clară şi, în plus, foarte important, timpul presa.

Nimeni din spital în acest mo­ment nu cunoştea că până di­mi­nea­ţă 40 dintre decedaţi vor lua calea Bucureştiului. În seara aceleiaşi zile, de la Spitalul Judeţean Timiş vor dispărea registrele de consultaţii, de internări, procesele-verbale de constatare a decesului şi fişele de miş­ca­re ale bolnavilor, împachetate în două colete şi predate col. Chircoiaş.

Iată deci că totul s-a făcut aparent legal, în prezenţa Procuraturii şi cu acte în regulă. La orele 23:30, în noaptea de 17/18.12.1989 cetăţeanul Dorel Cioacă - şofer pe autoizoterma 21-TM-2701, apar­ţinând Complexului de Creşterea şi Îngrăşarea Porcilor (COMTIM), este somat să se prezinte la Inspectoratul Judeţean al Ministerului de Interne Timiş, unde cpt. Valentin Ciucă îl invită în birou, îi ia cheile maşinii şi îl lasă aici nedumerit, să doarmă până în zori.

Între timp, gl. Nuţă a chemat la el pe col Chircoiaş căruia i-a emis ordinul de ridicare a cadavrelor. De faţă la această acţiune era şi gl. Nihalea, lt. col. Corpodeanu, col. Tudor Stănică şi gl. Emil macri. Cu o maşină a Miliţiei, col. Chircoiaş se deplasează la Spitalul Judeţean, unde este aşteptat. Începând de la orele 23:30, circulaţia prin spital este totalmente interzisă. În zona Spitalului şi în curtea acestuia era un întreg dispozitiv de apărare, realizat de trupele de miliţie şi securitate, care în jurul orelor 0:45, din ordinul lt. Col. Corpodeanu, au fost îndepărtate din zona morgii, astfel că maşina autoizotermă a putut fi oprită în uşa morgii. În jurul orei 1:00 luminile în spital au fost stinse şi sub comanda aceluiaşi lt. col. a început acţiunea de îmbarcare a cadavrelor pe autoizotermă. Încărcarea acestora s-a încheiat la orele 5:00, când au fost încărcate 40 cadavre, în morgă rămânând doar 16. Autoizoterma şi autoturismul Dacia ce o însoţea au părăsit spitalul, astfel că luminile în curtea acestuia au putut fi aprinse, iar trupele ce asigurau dispozitivul de apărare şi-au reluat dispozitivul iniţial.

La orele 5:20, şoferul Dorel Cioacă, ce dormea în biroul cpt. Ciucă, este trezit, se urcă la volanul autoizotermei şi, escortat de o Dacie cu nr. 1-TM-236, porneşte spre Bucureşti la orele 5:45 pe ruta Sibiu-Vâlcea-Piteşti.

Misiunea acestora trebuia să se încheie pe Autostrada Bucureşti-Piteşti, la km 36, unde transportul urma a fi preluat de către o echipă de la Inspectoratul General al Miliţiei.

Din momentul preluării transportului, operaţiunea primea indicativul de "Operaţiunea Vama".

După planul gl. Nuţă şi Mihalea, cadrele de la Timişoara, implicate în acţiune, nu trebuia să cunoască că morţii respectivi transportaţi la Bucureşti urmau a fi inci­neraţi la Crematoriul "Cenuşa".

De rezolvarea situaţiei la Bucureşti s-a ocupat din ordinul celor doi col. Ion Baciu, fost şef al Direcţiei Economice din IGM, şi col. Petre Moraru, locţiitor-şef IGM.

În seara zilei de 18.12.1989, în jurul orelor 19:00, s-a ordonat celor doi ofiţeri să organizeze primirea unei autoizoterme de la Timişora în care se găsesc nişte "colete cu ajutoare sosite din străinătate" şi care urmau a fi distruse la Vama Antrepozite. În acest sens, col Baciu s-a prezentat la procurorul general Nicolae Popovici, care primise între timp dispoziţii de a-l sprijini în distrugerea coletelor. Col. Moraru a identificat pe cetăţeanul Gheorghe Ganciu, director al Cimitirului Bellu şi controlor la secţia Cimitire din cadrul Direcţiei Domeniului Public, care avea în subordine şi crematoriul "Cenuşa".

În ziua de 19.12.1989, la orele 8:00, col. Baciu s-a prezentat la directorul Administraţiei Cimitirului Bellu, col. (Securitate) Ganciu - fost subordonat al gl. Macri, cu care s-a deplasat la crematoriu, unde era administrator un alt fost ofiţer de securitate, Iosif Emil Zamfir.
Raportul Comisiei senatoriale privind acţiunile desfăşurate în revoluţia din decembrie 1989, vol. I, p. 141-148
Citeşte mai multe despre:   special,   comisie ancheta decembrie 1989

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de