Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă, în linii generale, programul de amenajare hidroenergetică a râurilor Lotru şi Olt a fost înfăptuit, asigurându-se pe această cale o putere instalată de aproape 1.200 MW, punerea în valoare a cursurilor mici de apă este încă departe de a fi epuizat posibilităţile reale existente în această parte a ţării. Este foarte adevărat că, pe mai multe râuri cu debite relativ mici, s-au construit şi pus în funcţiune peste 20 de hidrocentrale de mică putere şi microhidrocentrale, capacitatea lor proiectată variind între 50 kW şi 2,7 MW.
În spiritul sarcinilor trasate de conducerea partidului, programul de dezvoltare a energeticii în profil judeţean a consacrat un capitol distinct construcţiei de microhidrocentrale. Studiile efectuate în prealabil au evidenţiat posibilitatea amenajării, pe parcursul anului cincinal şi, în perspectivă, a 79 de astfel de obiective. Pentru realizarea acestora, răspunderi concrete revin consiliului popular judeţean, întreprinderii forestiere de exploatare şi transport, uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti, precum şi altor unităţi economice care au puncte de lucru dispersate, aflate mai ales în zona montană şi submontană a judeţului.
Un exemplu elocvent din acest punct de vedere îl oferă microhidrocentrala concepută, proiectată şi realizată pe râul Luncavăţ de un colectiv de specialişti din cadrul Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti Vâlcea. Înseşi cele două hidroagregate, cu o putere de 150 kW fiecare, sunt opera aceloraşi specialişti care, după această deplină reuşită, au încercat să producă în serie turbine cu puteri variabile.
Din păcate, această iniţiativă demnă de laudă s-a stins "în faşă", deoarece constructorii şi beneficiarii de microhidrocentrale din judeţ au găsit că ar fi mai potrivită soluţia apelării la unii furnizori specializaţi din industria republicană. Or, aceştia au dovedit că nu-şi respectă obligaţiile, acumulând şi în prezent anumite restanţe în livrarea echipamentelor contractate. Pentru adoptarea deciziei celei mai potrivite, care să garanteze intrarea în funcţiune la termen a obiectivelor, ar fi trebuit să intervină mai hotărât colectivul constituit la nivelul consiliului popular judeţean, colectiv care de o bună perioadă a început să funcţioneze sporadic, pierzând din vedere însăşi raţiunea majoră pentru care a fost organizat. Dacă insistăm asupra activităţii necorespunzătoare a acestui colectiv, o facem şi pentru faptul că membrii acestuia nu şi-au făcut simţită prezenţa nici măcar pe şantierele celorlalte hidrocentrale de mică putere, unde s-a acumulat o serie de neajunsuri legate de proiectare şi de construcţie, cu implicaţii nedorite asupra exploatării eficiente a multora dintre aceste obiective.
Extinzând investigaţiile noastre asupra acestui domeniu, am avut prilejul să sesizăm şi problemele majore, de fond, legate de realizarea corespunzătoare a centralelor care au scăpat din vederea factorilor de răspundere, fapt ce a atras după sine perpetuarea unui şir de deficienţe.
Iată numai câteva exemple edificatoare. O dată cu trecerea la realizarea alimentării cu apă potabilă a centrului minier Alunu s-a stabilit ca surplusul de apă de pe râul Olteţ, care ar fi depăşit capacitatea de uzinare, să fie folosit la producerea de energie electrică prin construcţia unei microhidrocentrale. Obiectivul respectiv a fost executat, pe baza unui proiect al consiliului popular judeţean, de Întreprinderea antrepriză de construcţii-montaj Râmnicu Vâlcea. Iată însă că, în anul 1988, această microhidrocentrală n-a produs nici 20% din cât ar fi posibil dacă ar fi lucrat la parametrii prevăzuţi.
Cauzele sunt multiple. În primul rând, încă de la proiectare s-au omis avantajele certe ale turbinării întregului debit de apă înainte de uzinare. În al doilea rând, şi proiectantul, şi constructorul n-au ţinut seama de un lucru elementar pentru oricare specialist în domeniu privind "pozarea" în linie a conductei de aducţiune. Or, desele coturi dintre priză şi turbină, ştie oricine, influenţează deosebit de mult căderile hidraulice şi, implicit, exploatarea la capacitate a microhidrocentralei, cu consecinţele fireşti despre care am vorbit.
Ion Stanciu - Scînteia nr. 14448 din 1989
