A murit aşa cum a vrut poliţia

Costi Velcev, băieţelul de 7 ani dispărut la Rânca, a murit cum şi când trebuia. Expertiza medico-legală, care a fost gata în 11 zile, e, în aparenţă, exact ceea ce-i trebuia comisarului-şef Caragea pentru a ieşi onorabil din această poveste. E expertiză al cărei rezultat e contestat de specialiştii în domeniu. Şi care demonstrează cât de parşiv e sistemul, chiar şi atunci când e vorba de moartea unui copil rătăcit.

A cincea zi de căutări. La Rânca, comisarul-şef Caragea discută cu Olga Velcev, mama băieţelului dispărut. Merg agale, iar Salvador o ţine, protector, după umeri. E cel care coordonează căutările. De deciziile şi de priceperea lui depinde acum viaţa copilului. "Deci, avea probleme cu mersul", concluzionează Salvador. Vorbeşte încet, poate din respect pentru durerea mamei. Discuţia pare o formă de consiliere psihologică. "Nu, n-avea nici un fel de problemă cu mersul", se apără femeia. Pare nedumerită, dar trebuie să aibă încredere în omul de lângă ea. În mâinile lui e soarta copilului ei. "Mergea mai încet, mai greoi, aşa...", încearcă să o convingă Salvador. "Dacă vă spun că n-avea nici un fel de probleme!", se îndârjeşte femeia. "Lăsaţi, lăsaţi, e mai bine aşa", o sfătuieşte salvatorul. Femeia se lasă păgubaşă. Nu mai are putere nici să plângă.


AU TRECUT PE LÂNGĂ EL?
Secvenţa de mai sus ne-a fost relatată, la câteva zile, de câţiva martori care au asistat la scenă, surprinşi de grotescul situaţiei. Un poliţist încerca să-i explice unei mame îndurerate cum se deplasa copilul ei... Când a apărut informaţia că băieţelul, care mergea la logoped, avea probleme locomotorii, am crezut că doar ignoranţa e cauza confuziei.

După ce copilul a fost găsit de un văcar, după ce comisarului-şef Caragea a început să se disculpe iar declaraţiile i-au fost încununate de mediatizarea "concluziilor preliminare de la INML", ne-am dat seama că secvenţa de mai sus se înscria într-un scenariu premeditat. La câteva zile după dispariţia copilului, când cei mai mulţi căutători se retrăseseră de la scotociri, singura miza a comisarulu-şef Caragea devenise ­ cum să iasă el poliţist fruntaş din tot cazul ăsta.

A refuzat, după găsirea copilului, să arate mass-media harta după care s-au făcut scotocirile, spunând că e "probă la dosar". Surse din cadrul IGPR ne-au dezvăluit însă că toată zona e haşurată, semn că s-a căutat şi pe valea pârâului Dâlbanu (locul unde un văcar a găsit copilul la 16 august a.c.).

Procedural însă, pentru fiecare zonă haşurată, şeful echipei de căutare încheie, la sfârşitul zilei, un proces verbal  în care raportează unde a fost şi ce a găsit. Şi doar poliţiştii pot fi şefi ai echipelor de căutare. În cazul de la Rânca, ei se subordonau coordonatorului Centrului de Monitorizare, teoretic ­ comisarul-şef Caragea. Cu alte cuvinte, inspectorul-şef răspunde pentru modul în care s-a căutat în fiecare din zonele haşurate. Dacă s-a bifat şi valea pârâului Dâlbanu, ne întrebăm ce poliţist a condus echipa pe teren, semnând apoi procesul verbal, prin care raporta că nu a găsit nimic în zona în care zăcea copilul?

IJP Gorj nu-şi bate capul cu astfel de întrebări. Comisarul-şef Caragea, cu atât mai puţin. Singura lui preocupare acum e să găsească o replică la întrebarea "de ce n-aţi chemat elicopterul cu termoviziune în primele 24 de ore?". A găsit şi soluţia: în noaptea care a urmat dispariţiei, copilul murise deja. De frig!
MAMA A AFLAT ULTIMA
La 16 august a.c., Gheorghe Ciuroiu, un văcar şchiop ce căuta zmeură de-a lungul albiei unui pârâu, a găsit, întâmplător, resturile băieţelului de 7 ani care dispăruse în după-amiaza zilei de 23 iulie a.c. "Piciorul drept al copilului, fără labă. Lângă, celălalt picior, doar os în partea de sus, şi torsul. Când au venit poliţiştii şi-au ridicat hanoracul, din mânecă a căzut o mână", povesteşte martorul.

Din informaţiile furnizate presei de către poliţie, în zilele următoare s-au mai găsit mandibula şi o coastă. Caz dificil pentru orice medic legist ce ar trebui să stabilească cauza şi data morţii. Nu şi pentru legistul care s-a ocupat de cazul de la Rânca. Resturile copilului au fost trimise de IJP Gorj la INML "Mina Minovici", cu următoarea solicitare: "vă rugăm să stabiliţi cauza decesului, dacă se poate; data morţii, dacă se poate; dacă resturile umane aparţin unui copil cu vârsta de 7 ani".

În ziua de 2 septembrie a.c., când a sunat iar la INML, Olga Velcev a aflat că necropsia fiului ei e gata şi că raportul fusese trimis, cu o zi înainte, la IJP Gorj.
"Mi s-a spus că nu-mi pot da rezultatele prin telefon, aşa că a doua zi am plecat spre Bucureşti. La INML nu l-am mai găsit pe medicul legist, profesorul Panaitescu, cel care a efectuat autopsia şi care ne-ar fi putut spune care a fost cauza şi data morţii, aşa că am plecat mai departe, către Târgu Jiu. Acolo, la IJP, am văzut o copie a raportului de necropsie ­ originalul am înţeles că fusese trimis la procuror. În raport scria că băieţelul meu a murit din prima noapte! Da, chiar aşa era trecut: în noaptea dintre 23 spre 24 iulie. Iar cauza ­ şocul hipotermic".

Procuror Gheorghe Roibu, cel care instrumentează acest caz, confirmă rezultatul expertizei INML: "Moartea minorului Constantin Velcev s-a datorat frigului, refrigerare. A murit în seara zilei în care a dispărut. După 3-4 zile a fost atacat de animale şi mâncat. Acum aşteptăm rezultatele ADN". Apoi? Apoi dosarul va fi închis, fireşte. După ce Institutul de Criminalistică va stabili, în urma expertizei ADN, că resturile găsite aparţin, fără nici un dubiu, copilului Olgăi Velcev.

De la INML, femeii i s-a spus că îşi va putea lua băiatul acasă, pentru a-l înmormânta, "abia peste 2-3 săptămâni, deoarece nu s-a făcut încă testul ADN". IGPR-ul susţine că ADN-ul va fi gata în cursul acestei săptămâni. Mai contează? O banală expertiză ADN durează, în acest caz, mai mult decât toate analizele de histopatologie şi anatomo-patologie, prin care (teoretic) s-a stabilit cauza morţii...


"HIPOTERMIA E O AIUREALĂ"
16 august-1 septembrie. 11 zile lucrătoare. Perioadă în care profesorul Viorel Panaitescu, medicul legist care s-a ocupat de caz, a fost mai mult în concediu, conform declaraţiilor unuia dintre laboranţii săi. A venit la serviciu la 18 august.

La 21 august, IJP Gorj dădea comunicatul cu concluziile preliminare care anunţau deja "decesul prin hipotermie". Apoi, profesorul s-a întors în concediu. A revenit la INML luni, 31 august, când probabil a redactat raportul de expertiză pe care IJP Gorj avea să-l primească a doua zi. "Apoi, a mai venit săptămâna asta (n.r. - trecută), dar câte o oră-două pe zi, fără să lucreze la vreun caz", declară sursa. Cum e posibil să dai verdit hipotermie atât de repede şi fără să ai nici o îndoială?

"Cu certitudine e o aiureală să spui că a fost hipotermie", susţine prof. dr Vladimir Beliş. "Noţiunea de hipotermie presupune elemente macroscopice, ce nu se pot vedea pe acele câteva resturi care s-au găsit din copil. Petele cafenii pe stomac sunt un semn. Dar, din câte ştiu, nu au găsit stomacul. Şi lividitatea cadaverică roşie. Sângele are o culoare roşu aprins, pentru că ţesuturile au nevoie de oxigen şi enzimele oxido-reducătoare funcţionează la 36-37 de grade Celsius. Când temperatura corpului scade, enzimele îşi încetează activitatea. Astfel că rămâne mult oxigen, pe care ţesuturile nu-l pot folosi. Sângele roşu asta arată: că e mult oxigen nefolosit în ţesuturi. Să pui verdictul hipotermie după ce vezi nişte resturi e hazardat şi neştiinţific. Nu sunt elemente obiective care să susţină această teorie. Sigur că nu o poţi exclude, dar trebuie discutate mai multe ipoteze. E o aiureală. Mai plauzibil este ca băiatul, slăbit, amorţit, să fi fost muşcat de animale. A sângerat abundent şi a leşinat. Apoi l-au mâncat animalele sălbatice, animale mici, dacă ziceţi că hainele au fost găsite intacte."

"S-a stabilit decesul prin hipotermie?!", se miră legistul Salem Abdo. "A stabilit asta medicina legală?! Care?". Când îi spunem numele legistului, dr Salem Abdo încetează brusc să se mire. Din solidaritate de breaslă. Spune că nu poate comenta un caz de care s-a ocupat un coleg de-al său.

Prof. dr Gheorghe Alexandrescu, specialist anatomo-patolog în cadrul INML, s-a ocupat de un caz similar, cel al Roxanei Iakab, fetiţa de la Hoghiz din care n-au mai găsite decât nişte resturi umane, la 6 luni de la dispariţie.
"Nu ştiu de ce s-au grăbit cu rezultatul de hipotermie", se întreabă el. "Nu ştiu când au avut timp să analizeze probe sau dacă au lăsat anumite teste pentru mai târziu. Ştiu că au fiert oasele, dar durează până măsori, până coroborezi. Eu înţeleg că au urgentat, ca să dea familiei resturile să îngroape copilul, dar e o grabă nejustificată. Circumstanţial, resturile par a fi ale lui Costi. Dar nu există încă rezultatul ADN. Trebuie să ai nişte certitudini în acest moment. În cazul fetiţei de la Hoghiz, după 6 luni de muncă am putut da un rezultat, şi acela probabil. Am spus că se poate să fie hipotermie, iar acolo aveam indicii, cât de cât. Concluzia de hipotermie este una de excludere, când celelate variante s-au epuizat. Nu poţi trage aceste concluzii analizând nişte segmente de corp. Poate la membrele care nu s-au găsit sunt fracturi vitale, poate prin braţ a trecut un glonte sau un cuţit. Poate s-a lovit la cap, iar capul nu a fost găsit. Lipsesc organele principale: stomacul şi umorile, ce ar fi putut aduce indicii mai clare, care să conducă la acest rezultat. Semnele hipotermiei sunt oricum nespecifice. Cred că cel mai probabil, copilul putea să fi murit din cauza unui traumatism rezultat prin cădere sau prin atacul animalelor".
IJP GORJ, "IN SILENTIO STAMPA"
Raportul de expertiză, finalizat în 11 zile, a fost livrat IJP Gorj la 1 septembrie. Pe mute şi pe repede-nainte. Nici o virgulă nu a fost livrată presei, deşi cazul lui Costi Velcev a fost unul extrem de mediatizat. Vineri, 4 septembrie, sunăm la biroul de presă al IJP Gorj. Într-un târziu, dăm şi de purtătoarea de cuvânt a instituţiei. "Aveţi noutăţi despre cazul de la Rânca?", întrebăm. "Nu ştiu nimic în sensul ăsta", raspunde ea. "Vă puteţi interesa, vă rugăm?", insistăm noi. "Încerc. Reveniţi în 30 de minute". Revenim. "Am înţeles că ar fi venit expertiza, însă ea este la Parchet. Sunaţi acolo, au purtător de cuvânt", ne poartă ea cu cuvântul. Avem o curiozitate: "Dacă ne permiteţi... Când s-au dat «concluziile preliminare», dumneavoastră aţi ieşit cu un comunicat de presă. Acum, e gata expertiza şi ne trimiteţi la Parchet?! E ciudat". "Da, dar atunci era vorba de rezultatele venite de la Institutul nostru de Criminalistică (n.r. - al IGPR, de fapt)". "Greşiţi. Institutul de Criminalistică se ocupă de ADN, nu de necropsii...". Purtătoarea de cuvânt tace, jenată. "Eu doar vă transmit nişte informaţii...".

Am înţeles mesajul. Poliţia Gorj, împreună cu comandantul ei suprem, încearcă de acum să meargă târâş, pe burtă. Prin metode miraculoase, dar imaginabile, reuşeşte să aducă la dosar, într-un timp ce stabileşte un nou record naţional, un raport de expertiză ce demonstrează inutilitatea solicitării elicopterului cu termoviziune. Dar dacă tocmai acest raport de expertiză, în halul în care arată el, e cel care vă incriminează, domnule comisar-şef Salvador Caragea? N-ar fi păcat de tot efortul depus?


SALVADOR A SOLICITAT ELICOPERUL A TREIA ZI
De ce contează, în gestiunea cazului, stabilirea datei decesului? Având în vedere zona în care a dispărut copilul (teren accidentat, o suprafaţă mare, greu de acoperit prin scotociri la pas), singura soluţie viabilă pentru găsirea în viaţă a băieţelului era elicopterul cu termoviziune. Cel care-l putea solicita la Ministerul de Interne era doar şeful IJP Gorj, comisarul-şef Salvador Caragea. Dacă ar fi gestionat profesionist acest caz de dispariţie, Caragea şi-ar fi dat seama din prima clipă că are nevoie de elicopter şi ar fi trimis solicitarea către MAI. Dispune ministerul de astfel de aparate de zbor? La 24 august a.c. Inspectoratului General de Aviaţie răspundea solicitării venite din partea Jurnalului Naţional: "instituţia are în dotare două elicoptere funcţionale tip EC-135 cu aparatură FLIR (Forward Looking Infrared). În acest moment, ambele sunt funcţionale".


PROCEDURI
Ce proceduri trebuie îndeplinite pentru ca un aparat de zbor dotat cu termoviziune să participe la acţiunile de căutare a unui minor dispărut în spaţiu deschis?
"Elicopterele aparţinând Inspectoratului General de Aviaţie pot executa misiuni de căutare-salvare la primirea ordinului prin Dispoziţie emisă de secretarul de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, din Ministerul Administraţiei şi Internelor, în urma solicitării iniţiate de către structura în a cărei zonă de competenţă s-a produs evenimentul. Ultima misiune de acest tip a fost primită de către Inspectoratul General de Aviaţie la data de 25.07.2009 pentru a fi executată la 26.07.2009 (n.r. ­  Costi a dispărut la 23 iulie), în baza solicitării Inspectoratului Judeţean de Poliţie Gorj."


CONDIŢII
Ce condiţii (meteo, vizibilitate, etc.) trebuie îndeplinite pentru ca aceste aparate de zbor să fie eficiente în operaţiunile de căutare? "Limitele de operare în misiuni de operare în misiuni de căutare-salvare cu elicopterul EC-135 depind de: condiţiile meteorologice, zona de căutare (relieful)  şi caracteristicile tehnice ale aparaturii FLIR. Condiţiile meteorologice minime sunt: vizibilitate 4 km, acoperire 8/8, plafon 300. Nu se poate opera în zone obstacolate, muntoase sau deluroase, decât în condiţiile de zbor la vedere. Posibilităţile de descoperire cu FLIR scad în teren accidentat. Caracteristicile tehnice ale aparaturii Forward Looking Infrared sunt: distanţa maximă de descoperire şi evidenţiere a ţintei/obiectivului - 6-8 kilometri, în condiţii de zbor la vedere; aceasta scade direct proporţional cu scăderea vizibilităţii atmosferei. Înălţimea optimă 200-300 de metri deasupra solului. Posibilităţile de descoperire cresc pe timp de noapte". Aşadar a doua zi, pe lumină, în "condiţii de zbor la vedere", elicopterul putea zbura în căutarea băieţelului. Dacă ar fi fost chemat atunci, şi nu în a patra zi de la dispariţie...


CEREM MINISTERULUI DE INTERNE DECLANŞAREA UNEI ANCHETE
Având în vedere modul în care au fost organizare căutările copilului dispărut la Rânca, dar mai ales evoluţia evenimentelor ulterioare găsirii copilului, solicităm MAI declanşarea unei anchete interne pentru a stabili:
1) dacă au fost respectate, în cazul de la Rânca, procedurile interne privind modul de acţiune al poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi;

2) dacă s-au făcut căutări în zona pârâului Dâlbanu, zonă în care a fost găsit ulterior copilul. Cine a făcut aceste căutări şi de ce copilul nu a fost găsit acolo, având în vedere rezultatul expertizei, care arată că băieţelul ar fi murit de frig, în prima noapte?

3) care sunt motivele pentru care coordonatorul căutărilor, comisarul-şef Salvador Caragea, nu a solicitat de la minister elicopter cu termoviziune în primele 24 de ore de la dispariţie?

4) cum au fost organizate operaţiunile de căutare în noaptea de 23/24 iulie, cine a coordonat în acea noapte Centrul de Monitorizare şi cine - Punctul de Comandă?

5) la ce interval de timp de la primirea sesizării dispariţiei prin 112 s-a deplasat inspectorul-şef Salvador Caragea la faţa locului, în Rânca?

6) cum a realizat şeful Centrului de Monitorizare, "Evaluarea acţiunilor pentru rezolvarea cazului", raport care trebuie efectuat, conform procedurilor interne, în timpul operaţiunilor de căutare a minorului dispărut.
De asemenea, solicităm public conducerii INML să verifice rezultatele analizelor ce stau la baza raportului de expertiză eliberat de prof. Viorel Panaitescu. În sprijinul cererii noastre menţionăm că în zona Rânca temperatura minimă înregistrată în  noaptea de 23/24 iulie a fost de 13,9 grade Celsius, conform răspunsul oficial primit de Jurnalul Naţional de la Administraţia Naţională de Meteorologie, document pe care îl putem pune la dispoziţia INML.     

Documente
Răspuns din partea Inspectoratului General al Aviaţiei - format pdf
Răspuns din partea Administraţiei Naţionale de Meteorologie - format pdf