Alarma in sudul tarii. Dunarea sta sa depaseasca recordul de debit - 15900 de metri cubi pe secunda, pe care l-a inregistrat la 17 aprilie, in urma cu 111 de ani. Estimarile anunta un debit de 16.000 de metri cubi pe secunda. S-a decis i-nundarea controlata a 92.000 de hectare si sunt prega-tite de evacuare mii de persoane din judetele Dolj, Giur-giu si Ialomita. ● fotoreportaj
|
IZOLARE. Cabana de la intrarea in Bazias a fost inconjurata de apa si a ramas ca o insula in mijlocul Dunarii
|
FOTOREPORTAJ
|
Specialistii se asteapta ca Dunarea sa depaseasca luni recordul de debit - 15.900 de metri cubi pe secunda, pe care l-a inregistrat tot la 17 aprilie, dar in urma cu 111 de ani. Autoritatile se pregatesc sa faca fata unui volum de apa de aproximativ 16.000 de metri cubi pe secunda.
Necazul celor 400 de persoane din Ghertenis care au fost evacuate in ultimele doua zile nu a fost adus, paradoxal, de Dunare, unde autoritatile sunt in
alerta, ci de raul Barzava, care a spart digul in dreptul localitatii Berzovia. Ieri, debitele afluentilor care se varsa in Dunare pe teritoriul judetului Caras-Severin erau in scadere, insa apa nu se retrasese inca din Ghertenis.
DRAME. Majoritatea celor evacuati au fost cazati pe la rude. Copiii mai multor familii care au refuzat sa-si paraseasca gospodariile inundate au fost cazati in gradinita din localitate. "Stau de 20 de ani in satul asta, dar n-am mai patit asa ceva pana anul trecut. Acum a venit din nou apa.
Casa e din chirpici, nu mai rezista daca sta si anul asta in apa", spune Gheorghe Sava. Familia lui locuieste in gradinita de la Ghertenis impreuna cu cei cinci copii. Cel mai mic are 2 ani si jumatate si nu a dormit de cand a intrat apa in sat, in noaptea de 12 spre 13 aprilie. Oamenii din sat spun ca asteapta de ani buni ca autoritatile sa faca un dig mai solid pe raul Barzava, pentru ca cel actual nu face fata in mod evident.
Apele de la Ghertenis s-au scurs spre localitatea timiseana Gataia, unde au fost evacuate apoape 100 de persoane. In urma cu exact un an, orasul Gataia a fost din nou acoperit de ape, care au distrus atunci aproape 100 de
case.
ACUZE. Prefectul de Timis a acuzat autoritatile din Caras-Severin ca au deversat, intentionat, o cantitate mai mare de apa din lacurile de acumulare, ceea ce ar fi dus la cresterea brusca a debitului raurilor din judetul Timis. Prefectul de Caras-Severin a replicat ca deversarile s-au facut in limitele obisnuite si ca debitele mari de pe raurile din Timis se datoreaza precipitatiilor abundente din ultimele zile. Raul Nera, care se varsa in Dunare in apropiere de Bazias, a inundat mai multe case de la marginea localitatii Zlatiti. Satenii spun ca autoritatile se chinuiesc de cativa ani sa carpeasca digul de pe Nera - un rau care vara se poate trece cu piciorul. La Bazias, apele Dunarii au inconjurat cabana de la intrarea in localitate. Accesul se mai poate face doar pe un pod improvizat, din scaduri.
Casele din satul Bazias se afla insa intr-o zona mult mai inalta si, practic, fluviul ar trebui sa creasca cu cativa metri pentru a afecta locuintele.
|
TRISTA AMINTIRE. In urma cu 111 ani, orasul Orsova a fost ras de pe fata pamantului de inundatiile inregistrate la 17 aprilie 1895 |
PERICOL. La intrarea Dunarii in tara, cele mai expuse viiturii sunt Pojojena, Coronini, Belobresca si Moldova Noua unde, in total, au fost afectate aproximativ 100 de gospodarii. Apa Dunarii a ajuns pana la zidurile caselor si a distrus deja gradinile si anexele. De asemenea, apele au inundat mai multe case de vacanta, ridicate pe malul fluviului. Daca fluviul va mai creste, autoritatile din Caras-Severin sunt pregatite sa evacueze cateva sute de persoane.
Intre Orsova si Drobeta Turnu-Severin apa s-a apropiat foarte mult de drumul national, iar trenurile care vin dinspre Craiova circula in continuare cu viteze de pana la 30 de km pe ora.
La Fetesti, fluviul s-a linistit, dar ramane inca amenintator
|
SUPARARE. Unii locuitori din Fetesti au avut ghinionul de a se afla in calea apelor mari
|
FOTOREPORTAJ
|
Dunarea s-a mai calmat peste noapte in dreptul cartierului Buliga al orasului Fetesti. Dupa o zi de joi agitata, cu o Dunare involburata ce
s-a revarsat in gospodariile mai multor familii, situatia
s-a linistit. Daca miercuri nivelul apei a crescut pe Bratul Borcea chiar si cu 25 de centimetri in numai cateva ore, peste noapte Dunarea s-a mai umflat doar cu patru centimetri.
Pe timpul zilei, doua diguri ridicate in ultima saptamana de soldati au cedat, iar joi noapte a cedat si digul de siguranta al orasului Fetesti, apa inundand cateva hectare de livada. Autoritatile locale au hotarat construirea unui alt dig de saci cu nisip si de pamant, pentru a impiedica revarsarea violenta a apelor.
TEAMA. Seara a adus ingrijorare printre localnicii care au vazut Dunarea crescand "cu ochii", ajungand la un pas de sosea. Impreuna cu militarii, care uitasera si ziua in care au mancat ultima oara o mancare calda, au trecut la umplerea sacilor pentru consolidarea unor diguri de la marginea soselei. "Dati-mi si mie un sac de pamant, va rog", striga la unul din militari un localnic cu o basca rosie pe cap. "Ce sa faci, bre, cu el?" "Il pun in dreptul usii", raspunde barbatul, intepenindu-si mai bine basca ce-i aluneca pe frunte. Casa nu-i amenintata de ape, ca-i mai pe colina, si, oricum, dincolo de sosea, dar simte omuâ ca sacuâ l-ar putea proteja de apele navalitoare "in caz de pericol".
La colt de strada, in carciuma din cartier sau langa, se strang pe rand "la sfat" tineri si varstnici. "Hai, bre, ca si oamenii sunt⦠Ce sa mai spun. I-am scos animalele din curte si dupa aia ma injura", striga un tanar transpirat de o sudoare rece si cinstita pe chip. Cu cizmele pescaresti trase pana peste genunchi, a ajutat toata ziua la evacuarea animalelor din curtile inundate. "Sunt saracii soldati, vai mama lor, uzi la picioare de ore intregi, n-au baut, n-au mancat, n-au fumat si nu-i ajuta lumea." "Aicea, armata-i de vina, iarta-ma ca-ti spun", se burzuluieste la el un "veteran". "Trebuia sa-i convoace pe toti si sa-i schimbe din sase in sase ore. Si sa stea aici permanent", continua "veteranul". Dintr-una in alta aflam ca inundatia de acum nu se compara cu cea din 2000, in nici un caz cu cea din 1970, si nici nu se pune problema sa fie la fel cu cea din 1964 sau cu cea de acum 80 sau 100 de ani.
ASTEPTARE. Locul se anima mai spre seara, cand lumea iesita de prin "casi" se aduna pe acolo pe unde vede agitatie mai mare. Se insereaza bine, iar noaptea aduce printre ziaristi o mamaie pornita pe fapte mari, dar resemnata in cazul in care inundatia vine peste ea: "Ce sa fac, maica? Ma sui in fotoliu, ma asez in pozitie greceasca si astept sa ma duc unde m-o duce apa". E nemultumita de activitatea autoritatilor, dar mai ales de a guvernantilor. "Nu fac nimica, maica, astia-s facuti cu siringa si uscati pe soba", continua mamaia. Si cum ii injura mai abitir, in spatele nostru se aude o paraitura puternica. Una din casele facute din chirpici, inundata pana aproape de ferestre, statea sa cada. Fusese deja evacuata cu cateva ore in urma, iar proprietarul salvase cam tot de prin casa si de deasupra. Luase si tigla, considerand ca macar atat sa-i mai ramana. Intr-o ora casa era gramada sub ape, cu numai cateva minute inainte de sosi-rea reprezentantului prefecturii in zona. Subprefectul de Ialomita ne-a declarat ca in zilele urmatoare se preconizeaza o crestere a nivelului Dunarii cu 15-20 de centrimetri pe zi, asteptandu-se la un nivel de 60-70 de centimetri crestere pana la data de 18 aprilie pe Bratul Borcea. Si in localitatea Stalnica au fost inundate cateva gospodarii. (
Andreea Tudorica)
"BOLILE" DIGURILOR
|
| TEHNICA. Digurile solide ar trebui ridicate din lut, nu din pamant dragat de pe fundul Dunarii |
Desi autoritatile locale sunt foarte optimiste si spun ca viitura nu va afecta prea tare judetul, specialistii sunt ingrijorati de perspectiva unui debit de peste 15.500 de metri cubi pe secunda la Tulcea. Si asta din cauza digurilor de aparare construite in toata regiunea dupa 1970.
In timpul regimului comunist sute de mii de hectare din Lunca Dunarii si din Delta au fost secate, pentru ca terenurile sa fie folosite in agricultura. Indiguirile masive au facut sa nu mai existe portiunile inundabile naturale, astfel incat fluviul, la debite mari, sa preseze foarte puternic digurile. Mai apoi, dupa inundatiile catastrofale din 1970, cand localitati precum Vulturu, Ulzina sau Mila 23 au fost in totalitate sub ape, iar Gorgova, Caraorman, Sulina, Crisan, Tudor Vladimirescu - partial distruse, autoritatile comuniste au decis indiguirea acestor zone.
Programul desfasurat intre 1970 si 1985 nu a fost insa dintre cele mai bune. Digurile nu au fost ridicate din pamant galben sau alt tip, de buna calitate, ci din pamant dragat de pe fundul Dunarii. Mai mult decat atat, pe imensa majoritate a digurilor, in special in Delta, au fost construite drumuri de acces. Masinile, camioanele si tractoarele au circulat ani in sir pe aceste portiuni, slabindu-le si mai mult. Expertii mai spun ca digurile cedeaza cel mai probabil abia la cateva zile dupa trecerea viiturii.
Digurile sufera si din cauza rozatoarelor, care sapa galerii si adaposturi la baza lor. Daca nu sunt descoperite la timp, apa intra in aceste galerii, iar in cateva minute intreaga portiune de dig este distrusa.
Un dig sanatos este cel construit din pamant de buna calitate, acoperit de vegetatie, in special iarba, si pe care nu s-a circulat. In judetul Tulcea nu exista nici o astfel de structura, in afara de cea care apara municipiul Tulcea. Repararea si consolidarea digurilor nu se face in conditiile unui debit mare al apelor, ci vara, cand apele sunt mici. ( Alexandru Nastase)
|
INUNDARE CONTROLATA
|
Aproximativ 92.000 de hectare de teren agricol din Dolj, Giurgiu si Ialomita vor fi inundate in mod controlat, autoritatile incercand astfel sa evite deversarea Dunarii. Totodata, in judetele riverane Dunarii se va institui stare de alerta. Deciziile au fost luate ieri la palatul Victoria, in sedinta Comitetului National de Urgenta, la care a participat si presedintele Basescu. Cele patru zone unde vor fi realizate inundari controlate in mod esalonat sunt in Dolj: Ghibici - Rast - Bistret si Bistret - Nedeea; in judetul Giurgiu: Gostinu - Greaca - Arges si in Ialomita: Borcea de Jos. "In aceste zone in care facem inundari controlate vom acumula volume de aproximativ 2 miliarde de metri cubi. Este un volum impresionant, care va permite evitarea deversarilor accidentale peste diguri, prin depasirea cotelor la coronament. Tinand cont de nevoia de a preveni efectele unor inundatii, am decis sa declaram starea de alerta in toate judetele din lungul Dunarii", a explicat premierul Tariceanu. Starea de alerta care a fost instituita in judetele riverane Dunarii permite interventia autoritatilor locale pentru evacuarea populatiei din zonele potential inundabile, dar presupune si un regim special, care vizeaza societatile comerciale care detin utilaje de transport sau de constructii, acestea fiind obligate sa le puna la dispozitia autoritatilor daca se considera necesar. (Aniela Nine)
|
ALERTA
|
Potrivit Ordonantei privind Sitemul National de Management al situatiilor de urgenta, starea de alerta se refera la punera de indata in aplicare a planurilor de actiuni si masuri de prevenire, avertizare a populatiei, limitare si inlaturare a consecintelor situatiei de urgenta. Pe timpul starii de alerta se pot dispune masuri de restrangere a unor drepturi sau libertati referitoare la libera circulatie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii fortate, dreptul de proprietate privata sau protectia sociala a muncii.
|
|
AJUTOARE
|
Cei 17 sinistrati din satul tulcean Plauru au primit ieri ajutoare din partea Crucii Rosii Tulcea. Inainte de pranz, oamenii au primit obiecte sanitare, paturi, zahar, ulei, faina, orez si paine. Institutia umanitara a luat masuri pentru ajutorarea persoanelor ramase fara adapost inca de saptamana trecuta, cand locuintele de chirpici aflate pe malul Bratului Chilia au fost luate de ape. Mai mult, Crucea Rosie si reprezentantii Comandamentului Judetean pentru Situatii de Urgenta i-au verificat si vaccinat pe oameni. (Alexandru Nastase)
|
|
CONSTANTA
|
Sute de persoane din localitatile constantene riverane Dunarii erau ieri la un pas de a fi evacuate. Autoritatile sustin ca localnicii refuza sa isi paraseasca locuintele, desi multe curti sunt acoperite de ape, iar animalele sunt izolate. Echipe ale Inspectoratului Judetean de Urgenta ajutate de localnici au intervenit pentru suprainaltarea si consolidarea digurilor. Ieri la pranz, la Cernavoda, cota de pericol era depasita cu 22 de centimetri, la Harsova cu 42 de centimetri, iar la Ostrov apele Dunarii au depasit cota de atentie cu 37 de centimetri. (Emilia Sava)
|
DOLJ
|
Un dig situat in apropierea comunei doljene Catane a fost spart ieri de apele Dunarii, pe o lungime de sapte metri, inundand mai multe terenuri agricole si pasuni. Comandantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Dolj, colonel Liviu Raducan, a declarat ieri ca au fost inundate mai multe terenuri agricole si pasuni, nepunandu-se problema inundarii locuintelor, pentru ca acestea se afla la o distanta de 7 kilometri. (Mihai Gavrila)
|
LA DNA
|
DNA asteapta rapoartele de la Camerele de conturi judetene in legatura cu verificarile firmelor care au incheiat contracte de constructii hidrotehnice, pentru continuarea cercetarilor declansate in urma cu un an. In mai 2005, Ministerul Mediului a sesizat PNA, solicitand procurorilor sa cerceteze modul in care "Apele Romane" (ANAR) a incheiat, in perioada 2000-2004, contractele de proiectare si executie de lucrari hidrologice. (Mediafax)
|
Bilant provizoriu
Ca urmare a inundatiilor din ultimele zile, au fost evacuate peste 500 de persoane, au fost inundate 99 de localitati si 2037 de gospodarii au fost afectate, a anuntat ieri ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga. Cele mai multe persoane evacuate, 392, au fost in Caras-Severin, 92 in judetul Dolj, 35 din Tulcea si alte cinci in judetul Mehedinti. Pentru ca apele se retrasesera din localitatea Ghercanis, urma ca aseara sa li se permita persoanelor evacuate anterior sa revina in locuinte. (
Aniela Nine)
PROGNOZA OPTIMISTA
|
Pentru ca prognozele meteo spun ca pana marti nu vor mai fi precipitatii importante, nici raurile interioare nu prezinta un risc major de inundatii, a apreciat ieri ministrul Mediului, Sulfina Barbu, desi pe Jiu era prognozata tot pentru ieri o crestere de debit. In rest, pe celelalte rauri, spune Barbu, exista o rezerva suficienta pe lacurile de acumulare pentru a putea prelua eventualele surplusuri. Situatia meteo se va deterioara insa incepand de miercuri, cand se asteapta precipitatii de 30-40 l/mp, tot in zona de sud-vest. Ca atare, o evaluare a riscurilor de inundatii pe zona de S si S-V se va face din nou in
cursul zilei de luni, a mai spus Barbu. (Aniela Nine)
|