Nesiguranta financiara si cea locativa, dar si lipsa unui partener care sa se implice activ in ingrijirea unui copil le fac pe femeile tinere sa caute succesul profesional si sa amane spre 30 de ani bucuria maternitatii.

La 18 ani bunicile noastre erau deja mame responsabile, cu unul, doi copii agatati de fuste. Si mamele noastre s-au "grabit" sa cheme barza cand nu aveau mai mult de 23-24 de ani. Astazi insa foarte putine femei se mai incumeta sa-si asume responsabilitatea de a aduce pe lume un copil inainte de 28-30 de ani.

ACUMULARE. Poate cea mai importanta cauza a amanarii "carierei" de mama o reprezinta lipsa banilor, considera sociologul Mihaela Miroiu. Intr-o lume in care totul se invarte in jurul acestora, sotia care sta acasa sa aiba grija de copii si traieste din leafa sotului a devenit un mit. Femeia trebuie sa munceasca cot la cot cu barbatul sau pentru ca, impreuna, sa-si asigure viitorul. "Probabilitatea ca un cuplu tanar sa-si permita sa cumpere o casa e foarte mica. Nu au banii necesari si de aceea sunt obligati sa traiasca intr-un spatiu mic, de cele mai multe ori cu parintii", ne-a explicat Miroiu. Aceasta situatie nu-i stimuleaza pe cei doi sa aduca pe lume un copil, ci ii determina sa munceasca pe branci pentru a-si putea permite o casa, o masina si, normal, copilul mult dorit.

DISCRIMINARE. O alta cauza a amanarii deciziei de a face un copil este teama de a nu ramane fara loc de munca sau sansa de a avansa in functie. O tanara mamica iese de pe piata muncii pentru o perioada de la cateva luni pana la doi ani. Inlocuitori, schimburi de ture, probleme legate de sanatatea copilului. Angajatorii nu vad cu ochi buni astfel de lucruri. "Femeile sunt discriminate la locul de munca, dar nu direct. Nici un angajator nu o sa-ti spuna: «Vezi ca esti tanara si o sa te apuci sa faci copii si eu nu am nici un chef de concediul tau de maternitate sau de problemele tale cu plodul».

Se abtin, pentru ca exista o lege de combatere a discriminarii. In schimb pot sa-ti demonstreze ca nu esti buna pentru slujba respectiva in urma unor evaluari", a spus Mihaela Miroiu. Insa atat timp cat femeile care au trecut prin astfel de experiente nu apeleaza la instante si la Consiliul de Combatere a Discriminarii, legea nu le va proteja. "Femeile se plang in masa, dar plangerile lor nu ajung si la Consiliu. Si daca nu avem cazuri, rezulta ca in Romania nu exista discriminare", a subliniat Miroiu.

DECALAJ. Insa nici daca are deja o cariera bine conturata proaspata mamica nu a scapat de probleme. Cele cateva luni sau cei doi ani pierduti cu ingrijirea copilului le dauneaza carierei, crede Mihaela Miroiu. "Pauza de doi ani creeaza un decalaj profesional intre o femeie si un barbat aflati la acelasi nivel profesional inainte de concediul ei de maternitate. In timp ce el lucreaza sa progreseze, ea munceste sa recupereze si eventual sa progreseze", a apreciat ea. Acest decalaj este destul de greu de recuperat, pentru ca tanara mama, mereu cu gandul la copilul ei, nu se va mai putea concentra la fel de bine la problemele profesionale.

MOTIVE "Femeile nu fac copii pentru ca nu au cu cine. Un copil trebuie sa aiba doi parinti, in sens activ si cu norma intreaga. Cata vreme nu ai cu cine fi parinte, chiar daca nu esti mama singura, tot singura cresti copilul" investiTii "Politica demografica nu trebuie tratata ca o politica de protectie sociala, ci ca una de investire. De pilda, firmele private sa fie scutite de la plata unei parti a impozitului pe profit daca fac crese si gradinite pentru copiii angajatilor. Concediul postnatal de doi ani afecteaza viitorul profesional al femeii pe termen lung" Mihaela Miroiu sociolog, profesor la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative

Femeile nu au cu cine sa procreeze

O piedica in calea carierei unei tinere mame este chiar sotul din dotare, respectiv tatal copilului. "In 95% dintre familiile cu copii din Romania, mama se ocupa singura de cresterea copilului. Partenerii nu sunt educati sa fie tati activi, ci mai degraba tati abstracti, contemplativi si sponsori. Si din cand in cand coercitivi, adica ii mai trag cate o papara aluia mic cand nu a facut ceva bine", apreciaza Mihaela Miroiu. Concluzia ei: "Femeile nu fac copii pentru ca nu au cu cine! Un copil trebuie sa aiba doi parinti cu norma intreaga. Cata vreme nu ai cu cine fi parinte, e foarte greu sa faci copii daca si lucrezi".

CARENTE. Faptul ca barbatul autohton nu schimba scutece, nu-si ia liber de la serviciu ca sa-l duca pe ala micu la pediatru si nu are timp sa-l verifice daca si-a facut temele reprezinta o carenta de educatie. Si in primul rand de educatie scolara. "Din cauza sistemului nostru de invatamant, terminam scoala in stare de analfabetism despre noi ca viitori adulti, soti, parinti. Am fost intrebata sistematic de persoane din alte tari cate ore avem alocate pentru house kiping sau cooking (n.r. - ingrijirea casei, gatit). Nu am putut sa le raspund nimic", a spus Miroiu.

MAMOSI. Insa pe langa lipsa de educatie din scoala, de neimplicarea sotului se fac vinovate chiar femeile. "La noi mama nu e o persoana care ajuta la dezvoltarea fiului catre o viata independenta, ci o closca pentru toata viata. Acesta e educat sa aiba pretentia de la sotie sa-l ingrijeasca precum mama. Practic, prin casatorie, el trece de la o mama la alta", a explicat Mihaela Miroiu.

MIGRATIE. Un alt motiv pentru care tinerele "dau" copilul pe cariera este nesiguranta cuplului. Profesiile si carierele stabile devin o raritate in ziua de astazi, oamenii miscandu-se dupa munca lor pe tot globul. Drept urmare, numarul familiilor monoparentale e in crestere - mai ales cele alcatuite din mama si copii. A-ti lua familia cu tine inseamna ca celalalt partener sa renunte la slujba sa. Iar barbatii sub nici o forma nu renunta, pentru ca profesia este legata foarte puternic de identitatea lor. Practic isi pierd sensul vietii o data cu slujba.

ANGAJAMENT. Nici o femeie cu o cariera bine conturata nu renunta la munca din cauza copilului. E constienta ca va trebui sa-si creasca singura odrasla in cazul in care se intampla ceva cu partenerul sau relatia. Pentru ca profesia de parinte este un angajament pe viata. Trebuie sa rezisti sa muncesti si sa ai bani sa-ti intretii copilul pana cand isi termina studiile, isi face o meserie si isi ia o casa.

SECHELE

De faptul ca femeile amana sa-si asume raspunderea de a deveni mame se face vinovata si politica pronatalista dusa de comunisti. "Generatia de femei fertile mature, aflate pe la 35-45 de ani acum, au apucat o istorie a maternitatii ca panica. Inclusiv sexualitatea a fost traita ca o drama in comunism. Sa faci tot timpul dragoste cu groaza e o trauma. Aceste femei nu au mai indraznit sa faca copii pentru ca abia s-au eliberat de corvoada de a-i face fortat, la comanda", a subliniat Mihaela Miroiu. Mai mult, unele dintre ele le-au transmis fobia de maternitate si fiicelor lor.

POLITICA GRESITA

Mihaela Miroiu considera foarte proasta politica de "ajutorare" a mamelor. "Sunt de acord ca o mama care nu are mijloace financiare trebuie sprijinita prin politici sociale, dandu-i o indemnizatie. Dar unei femei care incearca sa faca cariera concediul postnatal de doi ani si ajutorul pe termen scurt ii afecteaza viitorul profesional pe termen lung", este de parere Miroiu. Si asta deoarece ea iese din campul muncii intr-o perioada foarte importanta a carierei si astfel ii sunt afectate sansele de a accede intr-o pozitie de varf. Mai mult, risca sa-si piarda locul de munca. "Daca ar fi barbati mai tineri in Guvern, care sa se confrunte cu astfel de probleme, poate ca s-ar schimba abordarea. Politica demografica nu trebuie tratata ca o politica de protectie sociala, ci ca una de investire in cresterea si dezvoltarea personala a oamenilor", a declarat Mihaela Miroiu. O solutie ar fi scutirea firmelor private de la plata unei parti a impozitului pe profit daca fac crese si gradinite pentru copiii angajatilor. Pentru ca cea mai mare problema cu crescutul copiilor o au persoanele care lucreaza. Astfel angajatii ar lucra linistiti stiindu-si odraslele in siguranta, iar angajatorul si-ar asigura fidelitatea lor, a explicat Miroiu.