Alegeri libere şi corupţie la pachet

Alegerile democratice, dobândirea dreptului la liberă exprimare şi de a călători în străinătate, inclusiv pentru a munci, sunt primele trei schimbări în bine după 1989 enumerate de români în sondajul CURS realizat în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, în secţiunea "Ce ne-a adus democraţia?", pe care o prezentăm astăzi. Cât priveşte cel mai mare rău apărut în România după Revoluţie, acesta este creşterea corupţiei.

Evaluarea privind schimbările în bine şi în rău petrecute după 1989, în percepţia românilor în vârstă de peste 38 de ani, poate fi făcută numai de generaţia de vârstă medie şi peste medie a României, care a trăit sub două regimuri/sisteme politice şi, prin urmare, poate spune ce a adus bun şi rău o nouă orânduire politică şi economică.

Teoretic, în 1989, România a trecut de la un sistem economic şi politic centralizat, opresiv şi coercitiv la adresa populaţiei, la unul în care oamenii şi-au recăpătat demnitatea, dreptul de a alege, de a vorbi şi judeca liber şi de a-şi decide destinul fiecare, în ultimă instanţă. Însă, aşa cum nici comunismul în România nu a fost forma idealistă a lui Marx "de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi", nici sistemul democratic instalat după 1989 nu a atins acea stare socială definită prin egalitatea condiţiilor sau şanselor, conform accepţiuii lui Tocqueville.

Românii au scăpat în 1989 de frigul din case, de raţia de mâncare dată pe cartelă, de statul la coadă, de vorbitul în şoaptă şi teama că orice spui poate fi folosit împotriva ta, dar au dat piept cu nesiguranţa şi incertitudinea şi s-au trezit că trebuie să se descurce singuri, fără a mai aştepta ca statul să le ofere ceva.


SCHIMBĂRI CU IMPACT POZITIV


Părţile bune ale schimbării politice, sociale şi economice de după 1989 sunt identificate de români mai degrabă prin prisma experienţelor personale.
Astfel, după 20 de ani de la căderea comunismului, cei mai mulţi (65%) dintre cei care atunci aveau 18 ani şi peste consideră astăzi că principalele schimbări în bine aduse de democraţie sunt: alegerile libere (spun 21% dintre respondenţi), dobândirea dreptului de liberă exprimare (cred 20% dintre cei intervievaţi), dreptul de a călători în străinătate, inclusiv pentru muncă (susţin cca. 18%) şi dezvoltarea mass-media (apariţia unui mai mare număr de ziare, reviste, canale tv, staţii radio etc.), sunt de părere 16% dintre aceştia.

Cu alte cuvinte, care au fost beneficiile schimbării din 1989 pentru cei mai mulţi dintre români, în percepţia populaţiei? În primul rând, au putut vota conform propriei convingeri şi conştiinţe, şi-au căpătat libertatea de a spune ceea ce gândesc, inclusiv exprimându-şi opinia într-un sondaj de opinie şi apoi citind în mass-media cum gândesc conaţionalii lor, au putut pleca liber oriunde în străinătate şi au acces la informaţie diversificată.

Alte aspecte pozitive precum dobândirea mai multor drepturi pentru minorităţi, extinderea proprietăţii private, extinderea învăţământului superior, instituirea sistemului multipartidist au fost nominalizate la cele mai importante schimbări, în procente mai mici de cei intervievaţi (sub 10% au întrunit fiecare dintre aceste aspecte). (vezi Graficul "Dacă ar fi să vă gândiţi la România, care ar fi cele mai bune schimbări care au avut loc după 1989?")


SCHIMBĂRI CU IMPACT NEGATIV
Principalele schimbări în rău care au intervenit după 1989 în opinia celor cu vârste de 38 de ani şi peste sunt: creşterea corupţiei (pentru 26% dintre respondenţi), creşterea infracţionalităţii (cum consideră 17%), nesiguranţa locului de muncă şi îmbogăţirea unei părţi a populaţiei şi sărăcirea altora (circa 11% dintre respondenţi alegând fiecare dintre aceste două aspecte negative).

Prin urmare, au existat şi efecte negative ale marilor schimbări de după 1989 pentru cei mai mulţi dintre români. Au văzut cum unii s-au îmbogăţit peste noapte, şi-au dat seama că cele mai mari privilegii se obţin cu şpagă, că infractorii au prea multe drepturi, iar siguranţa cetăţeanului este un aspect mai greu de ţinut sub control într-un regim democratic, că este greu să-ţi păstrezi locul de muncă, nu mai eşti ridicat de pe stradă şi angajat într-o fabrică, ci trebuie să faci faţă unui interviu şi să-ţi cauţi singur loc de muncă pentru care, adesea, nu eşti pregătit.

De asemenea, aspecte negative precum abandonul şcolar, declinul valorilor culturale şi morale, dezindustrializarea, modul în care s-a făcut privatizarea sau scăderea veniturilor agricultorilor nu au întrunit mai mult de 10% fiecare, în aprecierile românilor, aşa cum se poate observa în graficul "Care ar fi cele mai rele schimbări care au avut loc după 1989?".



CUM SUNT PERCEPUTE SCHIMBĂRILE?
Femei versus bărbaţi. Altfel spus, diferă ierarhizarea aspectelor pozitive, intervenite după 1989, în funcţie de apartenenţa la gen?
Datele arată că (dintre cei care au ales cel puţin un aspect pozitiv) nu există diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei în modul de apreciere a lucruilor bune întâmplate după 1989. Sunt însă două diferenţieri interesante: prima se referă la procentul uşor mai mare al bărbaţilor care apreciază obţinerea dreptului la liberă exprimare comparativ cu femeile (22% vs. 20%), şi a doua la aprecierea de un număr ceva mai mare de bărbaţi, comparativ cu femeile (7% vs. 5%), a extinderii proprietăţii private.

Aceste mici diferenţieri sunt explicabile prin aceea că cele două drepturi sunt utilizate, în viaţa de zi cu zi, mai frecvent de bărbaţi. Deşi comunicarea este un atribut mai degrabă al femeilor, bărbaţii au fost cei care în ultimii 20 de ani au beneficiat de el în mai mare măsură în viaţa publică de după 1989.

La fel, mai mulţi bărbaţi decât femei s-au aventurat în businessuri după 1989, iar contextul cultural al societăţii româneşti este şi a fost unul în care spiritul anteprenorial este mai ales stimulat/încurajat la bărbaţi decât la femei.  Chiar datele acestui sondaj confirmă aceste explicaţii. Astfel, dintre persoanele de 38 de ani şi peste, o mai mare parte dintre bărbaţi au declarat că au început o afacere după 1989 (13% comparativ cu 8% dintre femei).

Nici în privinţa lucrurilor rele care s-au întâmplat după 1989 nu există diferenţieri majore între bărbaţi şi femei. Trebuie să remarcăm, totuşi, că femeile, comparativ cu bărbaţii, percep în procent uşor mai mare creşterea infracţionalităţii (18% vs. 16%); bărbaţii, în procent ceva mai mare decât femeile (9% vs. 6%), au fost mai atenţi la modul în care s-a făcut privatizarea şi consideră că acesta este un aspect negativ al începuturilor democratice din România, în timp ce femeile par mai afectate de noua orânduire/stratificare socială şi consideră, în procent mai ridicat decât bărbaţii, că una dintre schimbările negative de după 1989 a fost îmbogăţirea unei părţi a populaţiei şi sărăcirea altora (12% vs. 9%).
APRECIERI ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL DE EDUCAŢIE
Întrebarea este dacă nivelul de educaţie induce o schimbare în ierarhiazarea aspectelor pozitive şi negative întâmplate după 1989.

Ierarhiile celor trei categorii de populaţie (în funcţie de nivelul de educaţie) sunt foarte puţin diferite. Astfel, în timp ce respondenţii cu studii submedii şi medii pun pe primul loc alegerile libere (cca. 22%), cei cu studii superioare apreciază în primul rând dreptul la liberă exprimare (21%). De asemenea, multipartidismul, un aspect apărut după 1989, este apreciat mai mult de cei cu studii superioare decât de ceilalţi (14% vs. 9%).

În ceea ce priveşte lucrurile rele întâmplate după 1989, ierarhia pe cele trei categorii de populaţie, în funcţie de nivelul de instrucţie, suferă modificări în privinţa alegerii de pe locul trei. Astfel, dacă pe primele locuri toate cele trei categorii au menţionat creşterea corupţiei şi creşterea infracţionalităţii (cca. 25%-27%, respectiv 17%-18%), pe locul trei la persoanele cu studii superioare apare, cum era de aşteptat, declinul valorilor culturale şi morale (14%), în timp ce la celilalţi (cu studii sub medii şi medii) se regăseşte nesiguranţa locului de muncă (12%).

Prin urmare, cei mai educaţi dintre noi percep, în mai mare măsură, că democraţia a fost înţeleasă uşor distorsionat de români. Cei mai puţin educaţi sunt afectaţi şi preocupaţi în mai mare măsură de ceea ce li se întâmplă în viaţa de zi cu zi, adică de faptul că mâine pot rămâne fără slujbă, că disparităţile din punct de vedere financiar se adâncesc în rândul populaţiei şi că agricultorii nu mai primesc un venit sigur de la stat.  
STAREA CIVILĂ ŞI SCHIMBĂRILE
 Nu există diferenţe majore în modul cum cei căsătoriţi vs. cei necăsătoriţi ori vs. cei cu altă situaţie civilă privesc lucruile bune şi lucrurile rele apărute după 1989.
Există, totuşi, mici diferenţieri care merită enunţate şi ele se referă la modul de evaluare a lucrurilor a persoanelor necăsătorite comparativ cu ceilalţi. Cum discutăm despre persoane de 38 de ani şi peste, necăsătorite, aceste diferenţieri arată preocupările şi orientarea mai degrabă liberalistă a acestora, precum şi un grad de toleranţă mai mare.

Prin urmare, în primul rând, un procent mai mare (20%) dintre cei necăsătoriţi apreciază dezvoltarea mass-media comparativ cu cei căsătoriţi şi cei cu altă situaţie civilă - 16%. Acest aspect poate fi explicat prin faptul că, necăsătoriţi fiind, pentru ei mass-media este dincolo de o sursă de informare, una de  petrecere a timpului liber, de divertisment.

Dacă persoanele cu altă situaţie civilă îşi pot umple timpul liber cu familia sau alte activităţi dedicate gospodăriei, este posibil ca persoanele necăsătorite să apeleze la mass-media pentru acest lucru. În al doilea rând, se observă că persoanele necăsătorite consideră, în procent mai mic comparativ cu ceilalţi (16% vs. 23%-21%), că alegerile libere au fost o schimbare în bine adusă de evenimentele din 1989, ceea ce poate arăta un nivel mai redus al interesului acestora faţă de politică.

O a treia diferenţiere se observă, de asemenea, tot între persoanele necăsătorite şi ceilalţi. Un procent mai mic dintre cei necăsătoriti (6% vs. 11%) consideră că un lucru rău petrecut după 1989 a fost îmbogăţirea unei părţi a populaţiei şi sărăcirea altora.

Între dobândirea dreptului la liberă exprimare şi a celui privind alegerile libere şi democratice, aşa se poziţionează românii cu vârste de 38 de ani şi peste în funcţie de statutul ocupaţional.
Astfel, dacă cei mai mulţi (22%) dintre cei care au o slujbă au ales în primul rând dobândirea dreptului de liberă exprimare, accelaşi procent (22%) dintre cei care nu au în prezent o slujbă consideră că cea mai bună schimbare de după 1989 a însemnat alegeri libere şi democratice. Interesant este că cei care nu au un loc de muncă în prezent nu se diferenţiază categoric de cei care au o slujbă, ci consideră în procent aproximativ egal ca cei ocupaţi (11% vs. 12%) că nesiguranţa locului de muncă este o schimbare în rău apărută după 1989. De altfel, ierarhizarea aspectelor negative intervenite după căderea comunismului nu suferă diferenţieri majore în rândul celor două categorii de populaţii (ocupată vs. neocupată).
ROMÂNI VS MAGHIARI
Maghiarii şi celelalte naţionalităţi apreciază, în procent mai mare, dobândirea drepturilor pentru minorităţi decât dreptul fundamental la liberă exprimare. Ierarhia lucrurilor bune aduse de democraţie, în rândul persoanelor de altă etnie decât cea română, este uşor diferită de cea a românilor. Dacă toţi apreciază, în primul rând, faptul că după 1989 am avut alegeri libere/democratice (cca. 22%), românii pun pe locul doi dreptul la liberă exprimare (21%) şi pe locul trei dreptul de a călători în străinătate (19%), în timp ce respondenţii de altă naţionalitate pun pe locul al doilea dobândirea mai multor drepturi pentru minorităţi (18%-24%) şi pe locul trei dobândirea dreptului de a călători în străinătate.

Dezvoltarea mass-media şi dobândirea dreptului la liberă exprimare au aceeaşi pondere (14%, respectiv 12%) ca apreciere în rândul minorităţilor, altele decât cea maghiară. Aşa cum, în ansamblu lor, românii intervievaţi, de 38 de ani şi peste, consideră că cel mai mare rău apărut în România după Revoluţie este creşterea corupţiei, luaţi în funcţie de naţionalitate, acest aspect negativ întruneşte opinia a peste o treime (34%) din populaţia de altă etnie decât cea română sau maghiară.

Aceste aprecieri îşi găsesc explicaţia în gradul mai ridicat de marginalizare şi/sau discriminare existent în rândul celorlalte minorităţi decât cea maghiară şi astfel percepţia că numai cei care au relaţii şi corup pot obţine ceea ce au nevoie este mai conturată printre aceştia. Dacă ne uităm la români vs. maghiari, observăm că maghiarii percep în număr mai mare pericolul/riscul legat de nesiguranţa locului de muncă (17% vs. 11%), percepţie care îşi are fundamentul în realitatea construită chiar de aceştia din dorinţa de a-şi afirma identitatea, lipsită de eforturi susţinute pentru o integrare în societate alături de majoritari.


BUCUREŞTENII NU GÂNDESC CA MOLDOVENI
Dacă bucureştenii apreciază că cele mai bune schimbări aduse de noul sistem de după 1989 sunt alegerile libere (24%), dreptul de a călători în străinătate (20%) şi dreptul la liberă exprimare (18%), cei mai mulţi dintre moldoveni apreciază, în primul rând (22%), dreptul la liberă exprimare, apoi dreptul de a călători în străinătate (20%), pe locul trei punând faptul că avem alegeri libere (19%). Pe de altă parte, muntenii şi transilvănenii au aceeaşi ierarhie a schimbărilor în bine produse după 1989.

Cei mai mulţi munteni şi transilvăneni consideră că alegerile libere au fost o schimbare în bine, apoi dreptul la liberă exprimare. Însă, în timp ce 18% dintre munteni cred că dezvoltarea mass-media a fost o schimbare în bine, cam acelaşi procent (19%) dintre transilvăneni cred că dreptul de a călători în străinătate a fost schimbarea bună intervenită după Revoluţie. La aspectele negative ale democraţiei, respondenţii din Moldova consideră în procente mai ridicate (13%) decât respondenţii din celelalte regiuni istorice (între 11%-6%) că dezindustrializarea, îmbogăţirea unei părţi a populaţiei şi sărăcirea altora, plus nesiguranţa locului de muncă sunt schimbări în rău intervenite după 1989.
"SĂ SE REVIZUIASCĂ, PRIMESC, DAR SĂ NU SE SCHIMBE NIMIC".
Dorim o democraţie cu un stat puternic intervenţionist, altfel spus, apreciem drepturile oferite de democraţie, dar nu ne-am îndepărat prea mult de viziunea "Statului-tătuc-patron". Datele acestui sondaj arată că cei care apreciază, în proporţii mai mari, elemente fundamentale ale sistemelor democratice şi descentralizate, respectiv multipartidismul şi proprietatea privată, nu consideră decât într-o mică măsură (13%, respectiv 9%) că statul ar trebui să fie cel care să se asigure că fiecare dintre noi beneficiază de un trai decent şi are un loc de muncă. Interesant este însă că cei care apreciază valori ale democraţiei precum alegeri libere, dezvoltarea mass-media, libera circulaţie a persoanelor, dreptul la liberă exprimare sunt fie de acord cu un stat intervenţionist (maximalist), fie se poziţionează într-o zonă mai degrabă neutră referitor la acest aspect.


Va urma
Variabile ale condiţiilor de viaţă, înainte şi după 1989.