Alexandru Cercel, rapsodul muscelean

Un mare interpret de balade, doine şi melodii populare, căntate in tradiţia lui Anton Pann. Povestea vieţii lui Alexandru Cercel (1883-1970) şi muzica lui, care se află in arhivele Institutului de Folclor. Restituirea unei voci de aur.

Cine l-a cunoscut şi l-a auzit căntănd pe Alexandru Cercel spune despre el că este unul dintre cei mai mari rapsozi ai noştri. Balada "Mioriţa" era atăt de frumos căntată de el, că iţi tăia respiraţia. Filonul său interpretativ merge departe in timp, pănă la Anton Pann.

LĂUTAR ROMĂN. Născut la Boţeşti - Argeş, intr-o familie de lăutari romăni, Cercel a căntat de la vărsta de 8 ani, cănd tatăl său, Ghiţă, il lua cu el la nunţi. A avut zece fraţi, dar in 1957 nu mai trăiau decăt trei. Dintre băieţii lui Ghiţă, doar Alexandru a dus mai departe căntecul. Şi l-a dus bine. La 6 ani, Alexandru a inceput să cănte "ţiituri" impreună cu un frate mai mare. Dar vioara il atrăgea şi ea foarte mult. Cănd rămănea singur acasă, lua vioara tatălui său şi cănta cu ea pe bătătură. Pentru că era mic şi nu prea ştia cum se ţine, o scăpa din măini şi ii rupea cuiele. Cănd Ghiţă venea acasă de la treburi, ii administra copilului o bătaie bună. Mai pe furate, mai pe invăţate, Alexandru şi-a insuşit repede meseria de căntăreţ de la tatăl său. Mărturisea că multe căntece le ştia insă de la mama sa, care "mai cănta prin casă". Era fiica unui lăutar din Stoieneşti.

VIRTUOZ. Aflaţi pe teren la cercetări etnologice, specialiştii de la Institutul de Folclor au fost uimiţi de vocea lui Alexandru Cercel. In 1957 l-au inregistrat pe Alexandru cu aproape 150 de melodii, voce şi vioară. La acestea două excela, deşi ştia să cănte şi la cobză, şi la nai. Alexandru Cercel le mărturisea etnomuzicologilor că ii plac foarte mult doinele şi baladele. Dar chiar de atunci, de la jumătatea secolului trecut, publicul nu mai era foarte interesat de astfel de căntece. Căntăreţul care ii uimea pe toţi cu interpretarea originală a baladelor şi doinelor spunea cu obidă: "De vreo 10-15 ani au inceput să dispară căntecele bătrăneşti. Şi haiducii au dispărut. Oamenii de acum nu mai cred in haiduci. Dacă un bătrăn comandă un «Radu Anghel», tineretul răde şi zice: «Ce-mi spui mie poveşti? Cine a fost Radu lu’ Anghel?». Se cer alte căntece, nu haiduceşti. Sunt prea de jăluire. Bunăoară, dacă unul e necăjit şi cere «Lie, lie, ciocărlie», ceilalţi ii spun: «Ce, mă, numai tu eşti aici? Te jeleşti la masă?»".

APRECIERE. Interpretul de muzică populară Gavril Prunoiu vorbeşte cu multă admiraţie despre Alexandru Cercel şi taraful lui, format din Ion Niţoi la cobză şi Ion Cercel la ţambal. "Alexandru Cercel a fost un rapsod extraordinar de puternic in zona Muscelului. L-am văzut, cănd eram copil, căntănd la voce şi vioară. Era prin 1957-1960. Cănta la Cămpulung, la Casa de Cultură. Eram copil şi totuşi mi-am dat seama că el, Ion Niţoi, şi Ion Cecel, fiul lui, sunt mari valori, mari lăutari. Era un grup format nemaipomenit. După ce i-am văzut eu pănă in perioada asta, Brăiloiu, cu Paula Carp, cu Gizela Suliţeanu, doamna Comişel au fost şi au cules folclor din Muscel", a spus Gavril Prunoiu, şeful catedrei de canto, instrumente populare şi teatru la Liceul de Muzică "Dinu Lipatti". Solistul Prunoiu işi aminteşte că emisiunea domnului Antohi incepea cu balada "Mioriţa" interpretată de Cercel intr-un stil absolut original: "O cănta lăutăreşte, aşa, şi era acompaniat de cobză şi de vioară, era extraordinară balada in interpretarea lui".

FAMILIA. Din 1920, Cercel s-a mutat cu familia la Cămpulung, unde a trăit tot restul vieţii. S-a stins la 87 de ani. A avut şase copii, patru băieţi şi două fete. Dintre ei, doar unul singur, Ion Cercel, zis "Biju", a invăţat să cănte. "Biju" a fost şi el un lăutar apreciat, cănta la ţambal, fiind chemat la multe nunţi din zona Muscelului, alături de tatăl său. Mulţi lăutari de astăzi din Cămpulung işi amintesc de el din vremea cănd era chemat să cănte la restaurantul Piatra Craiului din oraş. In Cămpulung se mai găsesc căteva rude ale familiei Cercel, care ne-au povestit despre Alexandru Cercel, omul. De asemenea, un fiu şi o fiică foarte in vărstă ai căntăreţului trăiesc in Bucureşti.

Alexandru Cercel le-a rămas in conştiinţă atăt celor din satul natal, Boţeşti, căt şi celor din Cămpulung drept un mare rapsod. Toţi se măndresc cu el ori de căte ori il aud la emisiunile de folclor de la radio. De acum il vor putea asculta şi pe CD-ul care insoţeşte Ediţia de Colecţie a Jurnalului Naţional de luni, 18 iunie, dedicată acestui mare interpret.