Alimentele fast-food vor fi interzise în şcoli

Parlamentul a interzis prin lege alimentele tip fast-food în şcoli, inspirîndu-se din modelul francez. După promulgarea actului normativ, Ministerul Sănătăţii va elabora lista alimentelor nerecomandate al căror consum duce la obezitate, boli cardiovasculare şi neurodegenerative.

EDUCAŢIE ● Îmbolnăvirea copiilor, prevenită prin lege
Parlamentul a interzis prin lege alimentele tip fast-food în şcoli, inspirîndu-se din modelul francez. După promulgarea actului normativ, Ministerul Sănătăţii va elabora lista alimentelor nerecomandate al căror consum duce la obezitate, boli cardiovasculare şi neurodegenerative.

Alimentele fast-food au fost interzise în şcoli. Deputaţii au adoptat în acest sens un proiect de lege iniţiat de reprezentanţi ai tuturor grupurilor parlamentare. Proiectul mai trebuie doar să fie  promulgat de preşedintele Traian Băsescu, urmînd să intre în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial. Aşadar, în incinta unităţilor de învăţămînt preuniversitar de stat şi particulare vor fi interzise prepararea, comercializarea şi distribuirea alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. Potrivit noii legi, alimente nerecomandate sînt cele care au un aport substanţial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii, ca grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, în detrimentul compuşilor cu efect benefic, cum ar fi fibre, vitamine, minerale. Pentru ca alimentele dăunătoare sănătăţii să nu mai ajungă în mîna şcolarilor, Ministe-rul Sănătăţii va întocmi şi actualiza o listă cu alimentele nerecomandate, conform recomandărilor specialiştilor în nutriţie. Lista va ajunge în fiecare unitate de învăţămînt prin intermediul inspectoratelor şcolare. De asemenea, meniurile ce vor fi servite în cantinele sau în locaţiile asimilate cu cantinele din grădiniţe şi şcoli vor fi avizate de personalul medical.


PROGRAME. Totodată, Ministerul Educaţiei va elabora programe şcolare cu teme privind formarea unui comportament alimentar sănătos la copii şi adolescenţi. Educatorii, învăţătorii şi profesorii vor fi instruiţi cu privire la alimentaţia sănătoasă şi vor fi obligaţi să-i înveţe la rîndul lor pe copii. "E foarte bine că parlamentarii s-au gîndit să adopte un asemenea proiect de lege. Ministerul Educaţiei încearcă de luni întregi să atragă atenţia că în şcoli au apărut magazine, buticuri care comercializează produse alimentare nepotrivite pentru copii. E important ca elevii să aibă cît mai multe ore de sport, o alimentaţie naturală şi cît mai sănătoasă", ne-a declarat Zvetlana Preoteasa, secretar de stat pentru învăţămîntul preuniversitar în Ministerul Educaţiei.


BOMBE CALORICE. Alimentele fast-food – hamburgerii, pizza, cartofii prăjiţi, chipsurile – sînt periculoase pentru sănătate deoarece au un conţinut ridicat de grăsimi şi carbohidraţi. Grăsimile hidrogenate şi parţial hidrogenate (margarinele) din aceste alimente sînt chiar mai nesănătoase decît grăsimile saturate de origine animală (unt, untură de porc). În cazul copiilor, obişnuinţa de a mînca zilnic şi în cantităţi mari chipsuri, hamburgeri sau de a bea răcoritoare duce încet, dar sigur la obezitate. Unii nutriţionişti susţin că acumularea kilogramelor prin consumul de produse fast-food nu se datorează pîinii (prezentă în sandvişuri), ci grăsimilor.

Pe termen lung, grăsimile hidrogenate şi parţial hidrogenate din aceste alimente determină apariţia bolilor cardiovasculare şi neurodegenerative. De asemenea, nutriţioniştii avertizează că, atunci cînd sînt asimilate de organism, aceste grăsimi slăbesc sistemul imunitar, cresc riscul de infecţii, intoxicaţii şi chiar de cancer.

"Combinaţia dintre o porţie de cartofi prăjiţi, un hamburger şi o băutură carbogazoasă este o bombă calorică. Problema porneşte de la părinţi, care nu cunosc de multe ori necesităţile nutriţionale ale copiilor. Copiii sînt lăsaţi să mănînce pur şi simplu produse cu densitate calorică mare, cu grăsimi ascunse sau neascunse în cantităţi mari. În loc să bea sucuri de legume şi fructe, consumă băuturi carbogazoase care au foarte mult zahăr – 10%-11%. Astfel, un copil acumulează 50 g zahăr dintr-un pahar de 500 ml de băutură carbogazoasă", atrage atenţia prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Specialistul nostru avertizează că, în procesul de prăjire, frecvent în fast-food-uri, se generează radicali liberi, care provoacă boli de inimă, boli nervoase, boli ale tubului gastro-intestinal, cancer etc. Prin prăjire este generată de asemenea acrilamidă, substanţă cancerigenă şi neurotoxică.

Modelul francez antiobezitate

Guvernul francez a instituit în 2006 Programul Naţional de Nutriţie şi Sănătate (PNNS), aflat în derulare pînă în 2010, avînd ca obiectiv combaterea obezităţii la copii. În acest sens, ministrul Sănătăţii, Roselyne Bachelot, a prezentat la 4 februarie 2008 principalele trei reglementări ale PNNS. Prima măsură a intrat deja în vigoare de la 1 aprilie 2008 şi se referă la interzicerea publicităţii la alimente şi băuturi carbogazoase în timpul programelor tv destinate copiilor. Un studiu coordonat de Ministerul francez al Sănătăţii arată că jumătate dintre copii sînt ispiţi să mănînce alimentele promovate în spoturi publicitare. Mai grav este că 91% dintre aceştia primesc aceste alimente şi băuturi hipercalorice chiar de la părinţii lor. A doua prevedere din acest program se referă la interzicerea comercializării dulciurilor în apropierea caselor de marcat ale marilor magazine. S-a observat că, în timp ce copiii stau la coadă împreună cu părinţii, cei mici au tendinţa de a-şi umple timpul mîncînd acele dulciuri. Măsura va fi aplicată de la sfîrşitul lunii iunie 2008. A treia reglementare vizează cantinele şcolare, tocmai pentru că în Franţa în fiecare şcoală există cantină. Ministrul Roselyne Bachelot (foto) a propus pentru acest an şcolar ca în cantine să se pregătească meniuri echilibrate, din care să nu lipsească cele cinci feluri de fructe şi legume recomandate de nutriţionişti a fi consumate zilnic. (Steluţa Indrei)

Sancţiuni ambigue pentru încălcarea legii

În forma adoptată de Senat, legea prevedea amenzi clare pentru încălcarea prevederilor legii. Astfel, dacă inspectoratele şcolare nu preluau lista de la Ministerul Sănătăţii şi nu o comunicau tuturor unităţilor de învăţămînt puteau primi amenzi de la 2.000 de lei la 10.000 de lei. De asemenea, cei care preparau, comercializau sau distribuiau alimentele interzise de Ministerul Sănătăţii puteau fi sancţionaţi cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei. Dacă meniurile servite în cantinele unităţilor de învăţămînt nu erau avizate de personalul medical, puteau fi date amenzi între 500 şi 2.000 de lei. Totodată, conducerile unităţilor de învăţămînt care permiteau desfăşurarea unei campanii de promovare a alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor puteau fi sancţionate cu amendă de la 2.000 de lei la 5.000 de lei. În varianta finală adoptată de Camera Deputaţilor, legea prevede doar că încălcarea respectivelor articole constituie contravenţie şi că se sancţionează conform reglementărilor în vigoare. Că legea nu a plecat spre promulgare într-o formă tehnică perfectă a recunoscut-o şi deputatul PD-L Sorin Paveliu (foto). "Am convingerea că legea va mai necesita îmbunătăţiri atît în ceea ce priveşte modalitatea de definire a alimentelor nerecomandate, cît şi în modul de stabilire a sancţiunilor şi a persoanelor împuternicite să le aplice", a spus Paveliu. (Carmen Vintilă)