Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Senatul s-a descotorosit de proiectul de lege inițiat de ministrul USR al Economiei, Claudiu Năsui, cu privire la înființarea, pe site-ul oficial al CNSAS, a unui Registru în care să fie publicate rudele de până la gradul al treilea care au colaborat sau au lucrat cu Securitatea, ale președintelui României, parlamentarilor, membrilor Guvernului sau primarilor. Anca Dragu i-a trimis lui Ludovic Orban inițiativa legislativă, pentru a fi dezbătută, mai întâi, în Camera Deputaților. Numai că demersul lui Năsui întâmpină unele probleme. Mai întâi, USR-istul este de unul singur în acest demers, deoarece nimeni, nici măcar din propriul său partid, nu și-a pus semnătura pe proiectul de act normativ. Apoi, Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au emis avize negative, în primul rând pentru că demersul ministrului Economiei încalcă grav Constituția și Regulamentul Uniunii Europene și contravine prevederilor privind protecția datelor cu caracter personal. Nu în ultimul rând, actul, așa cum este el redactat, nu respectă nici măcar normele de tehnică legislativă și riscă să creeze discriminări. Nici măcar Guvernul din care Năsui face parte nu și-a exprimat, până la acest moment, un punct de vedere.
Politica românească este mereu plină de surprize. PLUS-ista Anca Dragu, președintele Senatului, i-a aruncat în brațe lui Ludovic Orban „pisica” lui Claudiu Năsui, de la USR, cu privire la propunerea legislativă de „lustrație” a rudelor unor înalți funcționari sau demnitari. Concret, luni, Anca Dragu a remis adresa nr. b85/2021, în care îl anunță pe omologul său de la Camera Deputaților, Ludovic Orban, că Plenul Senatului, în ședința din aceeași zi, „a hotărât că propunerea legislativă privind crearea registrului lucrătorilor Securității și legăturilor de rudenie ale persoanelor care ocupă demnități sau funcții publice cu aceștia, prin completarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, este de competența decizională a Senatului”. Ca urmare, greul pică pe Camera Deputaților, care trebuie să dezbată în primă cameră sesizată acest proiect de lege, după care să ajungă din nou pe masa Ancăi Dragu.
Reamintim că, în luna martie a acestui an, PSD a depus împotriva ministrului Economiei, Claudiu Năsui, o moțiune simplă, intitulată „O românie în agonie cu Năsui la Economie”, motivată de faptul că USR-istul a blocat Măsura 3, privind fondurile europene de 478 de milioane de euro destinate finanțării agenților economici în pandemie, blocaj cauzat de faptul că “domnul ministru a găsit de cuviință să își facă un cont de administrator în procedura de selectare a companiilor”.
Moțiunea simplă, depusă la Senat, a picat, cu 72 de voturi împotrivă și 55 pentru. Însă, în timpul dezbaterilor, între Năsui și senatorii opoziției a avut loc un schimb de replici, în care ministrul Economiei a fost acuzat direct că rude ale sale au colaborat cu Securitatea. În replică, Năsui a amenințat cu o „răzbunare cruntă”, și anume că va depune un proiect de lege prin care vrea să se facă publice numele rudelor de până la gradul al treilea (adică inclusive străbunicii) înalților demnitari și funcționari care sunt sau au fost în activitate, rude care au colaborat sau au lucrat cu Securitatea.
Citește pe Antena3.ro
“Lustrație” în viziunea inițiatorului
Lucru care s-a și întâmplat. Legea vizează completarea OUG 24/2008 și vizează introducerea în corpul acestei ordonanțe a unui enunț potrivit căruia, „pentru a asigura dreptul de acces la informațiile de interes public, orice cetățean, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, ONG-urile, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității (…) a rudelor de până la gradul al III-lea ale persoanelor care ocupă demnități sau funcții”. Iar aceste demnități sau funcții vizate sunt cea de președinte al României, de deputat și de senator în Parlamentul României sau de membru în Parlamentul European, de membru al Guvernului, de Avocat al Poporului sau de primar.
Mai mult, în proiectul de lege al lui Claudiu Năsui se mai prevede faptul că Colegiul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) „publică pe pagina proprie de internet un registru public al tuturor lucrătorilor Securității”, registru public care să permită “interogarea după nume și, dacă este cazul, după criterii de genul funcției sau demnității pe care o ocupă sau a ocupat-o și legătura de rudenie până la gradul al III-lea cu persoanele care ocupă sau au ocupat demnitățile sau funcțiile respective”.
Până unde se poate ajunge din punct de vedere al gradului de rudenie propus
Conform Codului Civil, gradul I de rudenie vizează copilul față de părinte și părintele față de copil, gradul II de rudenie reprezintă frații între ei, nepotul de fiu față de bunic și bunicul față de nepot, iar gradul al III-lea de rudenie se referă la nepot de frate față de unchi, unchi față de nepot, nepot de fiu față de străbunic și străbunic față de nepot.
Iar fiecare dintre aceste grade au și afinități. Astfel, se poate ajunge în situația ca, în registrul propus de Claudiu Năsui, să se publice informații cu privire la un soț față de părinții celuilalt soț, părinții unuii soț față de celălalt soț, frații unui soț față de celălalt soț, nepotul de fiu al unui soț bunic față de celălalt soț, soțul bunic față de nepotul celuilalt soț bunic, soțul unui nepot de frate față de unchiul nepotului, soțul unui unchi față de nepotul celui dintâi, soțul unui nepot de fiu față de străbunicul respectivului și soțul unui străbunic față de nepotul celui dintâi.
Florin Iordache îl trimite pe tânărul membru al Guvernului să pună mâna pe carte
Senatul s-a descotorosit, astfel, temporar de acest proiect de lege, după ce a constatat că două instituții esențiale cu atribuții de avizare au dat puncte de vedere negative. Prima dintre acestea este Consiliul Economic și Social care a desființat, practic, demersul lui Năsui.
Astfel, în avizul negativ emis, instituția condusă de Florin Iordache subliniază că soluțiile legislative propuse de USR-ist creează o discriminare între cetățeni pe criteriul legăturii de rudenie cu persoanele care au fost lucrători ai Securității, „fiind susceptibile de a contraveni prevederilor articolului 4 alineat 2 din Constituție, privind egalitatea între cetățeni, și ale articolului 16 alineat 1 din Constituție, privind egalitatea în drepturi a cetățenilor”. Consiliul Legislativ arată că, deși nu există o răspundere juridică a cetățenilor pentru opțiunea rudelor lor de până la gradul al III-lea inclusiv, având în vedere cele reținute în expunerea de motive, „se reține o prezumție de imoralitate pentru acești cetățeni, care ar putea reprezenta un dezavantaj electoral pentru aceștia, putând fi, astfel, afectat dreptul de a fi ales, consacrat de articolul 37 din Constituție, precum și dreptul de a fi ales în Parlamentul European, consfințit de articolul 38 din Constituție”.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Consiliul mai constată că, din perspectiva modalității de corelare a soluțiilor propuse cu actul normativ de bază, precum și a structurării propunerii legislative, „soluția legislativă preconizată de Claudiu Năsui pentru articolul 3 alineat 2 din OUG 24/2008 nu este corelată cu reglementarea actuală”. Reglementare actuală care arată că persoanele care au fost alese sau numite într-una dintre demnitățile sau funcțiile prevăzute au obligația să facă o declarație pe proprie răspundere, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia. „Măsura se aplică persoanelor care au fost alese sau numite în aceste demnități sau funcții. Din declarația pe propria răspundere trebuie să reiasă dacă au avut sau nu calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, declarația nereferindu-se și la existența sau inexistența acestei calități pentru rudele până la gradul al III-lea ale persoanelor care ocupă respectivele funcții sau demnități” se arată în documentul citat.
Inițiativa, nefundamentată temeinic
Mai departe, cu privire la măsura înființării unui registru, pe pagina de internet a CNSAS, care să poată fi accesat public și în care să fie stocate numele tuturor lucrătorilor Securității, în avizul negativ se atrage atenția asupra faptului că, potrivit legii, CNSAS dă publicității informațiile și documentele cu privire la activitatea, structura și componența Securității, „care atestă implicarea Securității în săvârșirea unor fapte împotriva vieții, integrității fizice și psihice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și a unor acte de trădare a intereselor naționale, cu respectarea legislației privind protejarea informațiilor care privesc securitatea națională”.
Florin Iordache, care semnează avizul, îi atrage atenția lui Claudiu Năsui că a greșit modul de redactare a propunerii legislative. „În cazul în care se dorește lărgirea sferei activității CNSAS, proiectul ar trebui să vizeze completarea articolului 14, nu a articolului 3, întrucât normele propuse nu se cadrează din punct de vedere tematic cu economia acestuia din urmă”.
Consiliul Legislativ mai subliniază că propunerile lui Claudiu Năsui nu sunt temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne. Iar lipsa acestor fundamentări temeinice a actului normativ încalcă prevederile articolului 1, alineat 5 din Constituție.
CES: Se încalcă regulamentul UE privind datele cu caracter personal
Un alt aviz negative a venit de la Consiliul Economic și Social. Aici, lucrurile sunt și mai tranșante. CES arată că instituirea unui registru public al lucrătorulor Securității, care să permită identificarea, precum și transparentizarea legăturilor de rudenie ale demnitarilor până la gradul al III-lea „este de natură a contraveni prevederilor Regulamentului UE 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește publicarea datelor cu caracter personal privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46.CE referitoare la registrul general privind protecția datelor”.
În acelați aviz nefavorabil, Consiliul Economic și Social arată că măsurile propuse de Claudiu Năsui ar putea avea drept consecință stigmatizarea unor persoane care nu poartă niciun fel de vină pentru faptele săvârșite de înaintașii lor.
Nimeni nu este lângă ministrul Economiei în acest demers
O informație relevantă cu privire la această aventură legislativă a ministrului USR al Economiei este ceea că tânărul Claudiu Năsui este de unul singur în acest demers. Lucru relevat de faptul că, în fișa de date a propunerii legislative, există doar semnătura sa, pusă pe adresa înaintată Senatului și pe expunerea de motive. Nimeni, niciun alt senator sau deputat, nici măcar de la USR-PLUS, nici măcar un coleg din guvern care să aibă și calitatea de parlamentar și niciun alt ales care face parte din actuala coaliție de guvernare nu a semnat, pentru susținere, acest proiect de lege. Nimeni nu a formulat vreun punct de vedere.
Inițiativa a fost înregistrată la Camera Deputaților în data de 18 mai și a intrat în circuitul legislativ pe data de 19 mai 2021. Ea se află în consultare publică până pe data de 14 iunie. Până la acest moment, deși legea a fost inițiată în luna martie, Guvernul României, din care face parte și Claudiu Năsui, nu și-a exprimat un punct de vedere. Mai are timp până pe data de 10 iunie 2021.
