Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Lucrărilor Publice, prin Compania Națională de Investiții, continuă, pare-se, în forță, proiectele lăsate de către fosta conducere asigurată de Ion Ștefan, zis Grindă”, în ceea ce privește construirea de baze sportive, inclusiv în sate. Dacă numai anul trecut Guvernul Orban, prin ministerul de resort, a contractat lucrări de peste un miliard de lei pentru construirea de săli de sport și bazine de înot, așa cum “Jurnalul” a dezvăluit într-o anchetă publicată luna trecută, în cursul lunii martie 2021 s-au contractat lucrări de proiectare, de asistență tehnică și de construire a unor baze sportive pentru care au fost puse la bătaie aproape 40 de milioane de lei. Motivația acestei investiții, în plină pandemie și evidentă criză economică, ar fi faptul că, odată cu acceptarea candidaturii României pentru organizarea unor meciuri în cadrul Campionatului European de Fotbal 2020, încă din 2014, Guvernul Ponta s-a angajat să construiască peste 400 de terenuri sportive. “Greaua moștenire” este dusă, acum, de bietul guvern de coaliție PNL – USR-PLUS – UDMR.
În caietele de sarcini care au stat la baza contractării acestor lucrări, prin metoda procedurii simplificate, se încearcă justificarea necesității şi oportunității investițiilor. Astfel aflăm, că, printr-o Hotărâre de Guvern, din anul 2013, Campionatul European de Fotbal 2020 a fost declarat de interes public și de importanță națională, în contextul candidaturii României pentru organizarea, la București, a unor meciuri din cadrul Turneului final. Iar, ulterior, acceptării candidaturii României, prin Hotărârea nr. 232/2017 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.093/2013, s-a declarat de interes public şi de importanţă naţională organizarea efectivă la Bucureşti a unor meciuri din cadrul Turneului final și s-a constituit Comitetul interministerial de coordonare pentru organizarea şi susţinerea candidaturii României şi pentru organizarea Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020.
Una dintre condițiile asumate de către Guvernul României, prin dosarul de candidatură depus la sediul UEFA, în 26 aprilie 2014, sub semnătura premierului Victor Ponta, a fost aceea de construire a unui număr de 400 de terenuri de fotbal în toate județele din România. “Astfel, obligația asumată de țara noastră prin dosarul de candidatură reclamă necesitatea construirii unor baze sportive, pentru a fi folosite de studenți, elevi etc. Aproximativ 400 de terenuri vor trebui construite în 42 de județe. În acest sens, există solicitarea venită din partea Federației Române de Fotbal de a se demara prin intermediul autorităților guvernamentale competente procedurile necesare asigurării îndeplinirii angajamentului făcut, totodată, același demers fiind făcut și de către Ministerul Tineretului și Sportului, prin solicitarea făcută Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice de a analiza și include la finanțare în cadrul unor programe ce vizează dezvoltarea și modernizarea segmentului de infrastructură sportivă, ca parte a proiectului de interes public și importanță națională pentru România, respectiv organizarea la București a unor meciuri din cadrul Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020”, se arată în documentul citat.
400 de terenuri sportive
Citește pe Antena3.ro
Ca efect al acestor decizii, Ministerul Dezvoltării Regionale a solicitat Companiei Naționale de Investiții să identifice “soluțiile necesare în scopul implementării acestor obiective în cadrul programelor derulate. Iar CNI împreună cu Ministerul Tineretului și Sportului și cu Federația Română de Fotbal au convenit o “temă de proiectare” care să stea la baza întocmirii proiectelor-pilot pentru acestea. Și, astfel, s-a ajuns la concluzia necesității construirii a 250 de baze sportive, care să totalizeze un număr de 400 terenuri sportive.
Construirea efectivă a acestor obiective de investiții urma să se facă “prin asigurarea unei dispuneri uniforme la nivel național, pentru a fi asigurat accesul unui număr cât mai mare de beneficiari din diferite zone ale țării, dispunerea omogenă a acestor baze sportive asigurând un echilibru în dezvoltarea strategică a infrastructurii sportive din România”.
Iar rezultatul final al acestor demersuri s-a concretizat în faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și-a luat angajamentul că va realiza aceste obiective prin Compania Națională de Investiții, “în limita fondurilor aprobate cu această destinație și numai în condițiile asigurării de către beneficiari a unor amplasamente care să corespundă rigorilor impuse de normele legale în materie de eligibilitate”. Potrivit acelorași documente, după finalizarea proiectului, costurile pentru întreținerea și funcționarea în parametri optimi vor fi suportate din surse proprii de către unitățile administrative pe raza cărora sunt amplasate aceste baze sportive.
Un miliard în anul pandemiei
Luna trecută, “Jurnalul” a dezvăluit faptul că anul 2020 a fost cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea efectelor economice și sociale cauzate de această boală. În realitate, România s-a aflat printre ultimele țări din Uniunea Europeană cu privire la ponderea fondurilor destinate acestui obiectiv. Guvernul Orban, de sorginte liberală, a invocat, anul trecut, faptul că România nu-și permite să respecte două legi adoptate de Parlament, promulgate de președintele Klaus Iohannis și intrate în vigoare, respectiv legea majorării punctului de pensie cu 40 de procente și cea a dublării alocațiilor pentru copii, pentru că, pe de o parte, bugetul nu poate asigura astfel de finanțări și, pe de altă parte, este nevoie de bani pentru investiții. Aceste investiții făcute în anul pandemiei însă aduc aminte de adevărata risipă a banului public, din perioada 2009-2012, făcută de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, când sute de milioane de euro au fost cheltuite pe construcția de săli de sport în sate și comune, de terenuri de fotbal în pantă, de bazine de înot și de patinoare. Această practică a revenit, aproape la indigo, sub guvernarea PNL, prin Compania Națională de Investiții. Instituția a contractat, din ianuarie 2020, până în februarie anul curent, lucrări de construcții de săli de sport, bazine de înot și un patinoar, în valoare de peste un miliard de lei.
Sportul în zona rurală. Investiții serioase în satele Budeni, Curtișoara și Singureni
Iar “respectarea programului” construcției de baze sportive nu s-a oprit în februarie. Numai în cursul luni martie a anului curent, Compania Națională de Investiții a contractat lucrări aferente construcției unor astfel de stabilimente în valoare de 38.650.450,05 lei cu TVA.
Primul astfel de proiect se referă la contractarea unor lucrări de proiectare, asistență tehnică din partea proiectantului și execuția de lucrări de construire pentru obiectivul de investiții denumit “Pachetul 8”. Este vorba despre primul lot, care constă în construirea unei baze sportive de tip 1, cu încălzire pe lemne, în satul Budeni, comuna Comana, județul Giurgiu. Contractul a fost încheiat, luna aceasta, prin procedură simplificată, cu un grup de două companii. Vorbim despre SC Consig SA, entitate controlată de omul de afaceri Dan Filip, și de SC One Design SRL, deținută de Alexandru Cristian Bălan și de Paul Samsonescu. Valoarea lotului s-a ridicat la 6.579.324,4 lei cu TVA inclusă.
Al doilea lot vizează construcția unei baze sportive de tip 1, cu încălzire pe lemne, în comuna Curtișoara, din județul Olt, în valoare de 6.235.103,7 lei cu TVA inclusă. De această dată, la contract participă trei companii. Prima este SC Cafmin SRL, deținută de Constantin Cristian Tomescu și de Cosmin Valentin Ghiță. Potrivit presei, acționarul Tomescu este judecat în dosarul lui Darius Vâlcov, pe care l-ar fi ajutat să primească o mită de 1,3 milioane de lei de la Tehnologica Radion, controlată de fostul consilier al lui Traian Băsescu, Theodor Berna, chiar prin intermediul SC Cafmin SA. Este vorba despre celebrul dosar cu “tablourile”, instrumentat de DNA.
A doua companie care participă la acest proiect este SC Wagramer Termo 2000 SRL, deținută, conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), de omul de afaceri Petre Valeriu Țițirigă. Acesta a fost arestat preventive, în cursul anului 2016, într-un dosar de evaziune fiscală. De asemenea, în cadrul executării lotului, a mai fost selectată societatea S&M Expert Project SRL, deținută de Sergiu Nicolae Popoaei, din Iași, și de Constantin Dumitru, din Galați.
Al treilea lot al contractului, în valoare de 6.436.236,05 lei cu TVA inclusă, se referă la construirea, de asemenea, a unei baze sportive de tip 1, cu încălzire pe lemne, în satul Singureni, comuna Singureni, județul Giurgiu. Iar lucrările vor fi efectuate de aceleași două companii către care a fost atribuit și primul lot din acest pachet – SC Consig SA și SC One Design SRL.
Aceeași asociere construiește și la Târgoviște, și la Sânnicolau Mare
Tot luna aceasta, au fost finalizate procedurile de atribuire a unui alt contract care vizează proiectarea, asistența tehnică din partea proiectantului și execuția lucrărilor de construcții aferente obiectivului de investiții denumit “Pachetul 11”. Compania Națională de Investiții a împărțit acest pachet în două loturi. Primul se referă la ridicarea unei baze sportive de tip 1, cu încălzire pe gaz, în strada Calea Ialomiței, în cadrul bazei de agrement “Crizantema”, din Târgoviște, județul Dâmbovița. Pentru realizarea acestui obiectiv, CNI va plăti suma de 6.663.345,5 lei cu TVA inclusă.
Lotul al doilea vizează construirea unei baze sportive de tip 1, tot cu încălzire pe gaze, în Strada Stadionului din localitatea Sânnicolau Mare, județul Timiș. Pentru care Compania Națională de Investiții plătește aceeași sumă. În total, cele două loturi costă bugetul de stat 13.326.691 de lei cu tot cu TVA, iar ambele baze sportive vor fi construite de același grup de trei firme: SC TPS Engineering & Asociații SRL, SC Constructim SA și SC Concrete & Design Solutions SRL.
Potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului, SC TPS Engineering & Asociații SRL este deținută de familia Costică Iulian și Alina Mihaela Careja. Constructim SA este controlată de omul de afaceri Lucian Eugen Petrescu, despre care presa timișoreană a dezvăluit că este cercetat de DIICOT într-un dosar de evaziune fiscală. Iar al treilea agent economic implicat în aceste două proiecte, SC Concrete & Design Solutions SRL, este deținut de Alexandru Bogdan Fulga, împreună cu Mihnea George Crihan și cu Diana Ionela Tudor.
6 milioane pentru Odobești
O altă afacere proaspătă parafată de către Compania Națională de investiții în acest program a costat încă 6.082.294,9 lei cu TVA inclusă. Ar fi costat probabil dublu, dacă ar fi fost atribuite ambele loturi inițiate. Este vorba despre proiectarea, asistența tehnică din partea proiectantului și execuția lucrărilor pentru obiectivul de investiții aferent “Pachetului 9”. Primul lot, care vizează construirea unei baze sportive de tip 1 în orașul Pantelimon, județul Ilfov, cu încălzire pe gaze, nu a fost atribuit.
A fost, în schimb, atribuit lotul al doilea, care constă în execuția unei baze sportive de tip 1. Cu încălzire pe gaze, în orașul Odobești, județul Vrancea, lucrare adjudecată de către compania SC Meva Concept, deținută de o anume Ligia Andreea Paraschiv, din Vaslui.
