Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-un mod scandalos, Secția de Procurori de la CSM notează, într-un document oficial, faptul că fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi, nu și-a asumat, prin semnătură, protocolul secret încheiat de Parchetul General, în anul 2009, cu Serviciul Român de Informații. În realitate, semnătura și ștampila lui Kovesi se află chiar pe prima pagină a acestui protocol, alături de semnătura și ștampila directorului de atunci al SRI, George Maior. Mențiunea falsă se regăsește într-o hotărâre a Secției de Procurori de la CSM prin care, în decembrie 2019, Laura Kovesi a fost “albită” prin neconstatarea încălcării obligației magistratului la bună reputație. O altă inexactitate a afirmației din documentul oficial este aceea că protocolul a fost semnat de prim-adjunctul procurorului general, în condițiile în care, pentru Tiberiu Nițu a semnat, cu apostilă, actualul proaspăt instalat procuror general, Gabriela Scutea.
Pasajul care cosmetizează adevărul în legătură cu protocolul PÎCCJ-SRI din anul 2009 face parte din Hotărârea nr. 1235 din 12 decembrie 2019 a Secției de Procurori de la CSM care a dezbătut un raport al Inspecției Judiciare înaintat ca urmare a unei cereri formulate de publicația “Lumea Justiției”, prin care s-a solicitat verificarea îndeplinirii condiției de bună reputație a foștilor procurori generali ai României, Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi. Concret, “Lumea Justiției” a solicitat Inspecției Judiciare să constate neîndeplinirea de către cei doi a acestei condiții de bună reputație și emiterea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unei hotărâri conforme, în vederea emiterii decretelor de eliberare din funcțiile de procuror a lui Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi. Inspecția Judiciară a înaintat raportul, cu mențiunea admiterii solicitării, către Secția de Procurori de la CSM.
Faptele pentru care, în opinia “Lumii Justiției”, cei doi trebuiau sancționați cu eliberarea din profesie vizează multe aspecte, însă “Jurnalul” se oprește asupra unuia de o gravitate fără precedent.
Astfel, unul dintre capetele de acuzare se referă la faptul că Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi “au acționat premeditat în scopul aservirii sistemului judiciar intereselor serviciilor de informații, obligând pe toți procurorii din Ministerul Public să colaboreze cu serviciile de informații în dosarele penale, prin încheierea unor protocoale între PÎCCJ și SRI”.
Citește pe Antena3.ro
Cum se neagă evidența într-o hotărâre a CSM
La pagina nr. 14, Secția de Procurori de la CSM notează în Hotărârea nr. 1235/12 decembrie 2019 un neadevăr: “Cât privește încheierea unor protocoale secrete cu serviciile de informații, se constată existența Deciziei Curții Constituționale nr. 26/19.01.2019, prin care încheierea protocolului din anul 2009 de către PÎCCJ – SRI, NEASUMAT PRIN SEMNĂTURĂ DE CĂTRE DOAMNA PROCUROR LAURA CODRUȚA KOVESI, ci de prim-adjunctul procurorului general, a fost apreciată ca generatoare a conflictului de natură constituțională între Ministerul Public – PÎCCJ, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, sens în care ÎCCJ și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public, vor verifica în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea organului de urmărire penală”.
Ca atare, sub semnătura vicepreședintelui de atunci, Nicolae Solomon, Secția de Procurori de la CSM “constată că nu există indicii privind neîndeplinirea condiției de bună reputație, prevăzută la art. 14, alineat (1), litera <
Semnătura lui Kovesi se află pe două protocoale secrete
Afirmația conform căreia Laura Kovesi nu și-a asumat prin semnătură protocolul secret dintre PÎCCJ și SRI din anul 2009 este complet falsă. Curtea Constituțională a analizat ambele protocoale încheiate cu SRI, în 2009 și 2016, primul fiind declarat neconstituțional în integralitatea lui, în vreme ce al doilea doar parțial neconstituțional. Protocolul din 2009 are numărul Ministerului Public 00750 din 4 februarie 2009 și numărul SRI 003064 din 4 februarie 2009, transformat, prin declasificare, în 7505-29 aprilie 2018, și poartă titlul de “Protocol de cooperare între PÎCCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale. Pe prima pagină a acestui protocol, cu mențiunea “APROBĂ”, se regăsesc semnătura și ștampila procurorului general al României, Laura Codruța Kovesi, lângă semnătura și ștampila directorului SRI, George Cristian Maior.
Protocolul mai este semnat, pe ultima pagină, de prim-adjunctul procurorului general, Tiberiu Nițu, însă semnătura nu era a lu Nițu, ci, pentru acesta, a semnat cu apostilă proaspătul instalat procuror general Gabriela Scutea. Tot la finalul controversatului document se regăsește și semnătura prim-adjunctului directorului SRI, general de brigadă Florian Coldea.
De altfel, spunând că Laura Kovesi a îndeplinit condiția de bună reputație, procurorii din CSM ignoră nu doar realitatea în legătură cu acest protocol, dar se face că nu vede că aceeași Laura Kovesi a semnat, în același an, un al doilea protocol secret. Este vorba despre protocolul înregistrat la Ministerul Public în data de 21 august 2009, la SRI, la data de 14 iunie 2008 și la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 2 septembrie 2009. La finalul acestui al doilea document se regăsesc ștampilele și semnăturile Laurei Codruța Kovesi, George Cristian Maior și ale fostului președinte al instanței supreme, Nicolae Popa, în condițiile în care ștampila și semnătura lui Popa sunt copii Xerox, iar documentul a fost semnat de ÎCCJ cu o zi după ce Nicolae Popa ieșise la pensie.
Procurorii lui Nicolae Solomon spun că Kovesi nu a semnat protocolul din 2009. Ștampila și semnătura acesteia se află chiar pe prima pagină a documentului, alături de cea a lui George Maior
