x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale

0
Autor: Ion Alexandru 05 Iul 2019 - 08:10
Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale


Înalta Curte de Casație și Justiție știa că încălcarea prevederilor legale cu privire la constituirea, pe fond, a completurilor de judecată care să se pronunțe în dosarele de coruție va fi sancționată drastic de Curtea Constituțonală. Chiar dacă, în mai multe rânduri, excepții privitoare la nelegala constituire a acestor completuri de trei au fost respinse, decizia de miercuri a CCR, prin care a fost constatat existența conflictului juridic de natură constituțională, era previzibilă chiar și pentru Înalta Curte. În această perspectivă, acțiunile ÎCCJ, începând cu conducerea instanței supreme și continuând cu unul dintre completurile de 5 judecători, au fost concertate în sensul amânării luării unei decizii a CCR pe acest subiect, pe de o parte, și, pe de altă parte, să zădărnicească reparațiile produse prin încălcarea legii la ÎCCJ. Exact în ziua în care Florin Iordache a sesizat Curtea Constituțonală, completul care trebuie să se pronunțe în legătură cu contestația în anulare formulată de Elena Udrea, în dosarul “Gala Bute” a anunțat că va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu un set de trei întrebări care, în esență, urmăresc anihilarea deciziilor CCR. Cristina Tarcea a cerut, fără succes, CCR să amâne judecarea conflictului jurdic costituțional, pentru că CJUE nu a răspuns încă la aceste întrebări. Tarcea a cerut asta deși știa că instanța europeană a respins, încă de la jumătatea lunii trecute, discutarea acestor întrebări în procedură accelerată, dând termen de două luni părților să pună concluzii scrise. Mai pe scurt, CJUE nu consideră că aceste întrebări reprezintă o prioritate pentru a răspunde la ele, iar soluționarea cererii formulate de ÎCCJ poate dura chiar și un an. Timp în care, sub acest pretext, ÎCCJ poate suspenda orice judecare a unor contestații în anulare sau căi de atac în doarele pe care le-a judecat - căi de atac care sunt sau pot fi întemeiate pe decizia CCR de miercuri.

 

Decizia de miercuri a Curții Constituționale, prin care s-a constatat faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a refuzat să aplice o lege adoptată de Parlament și să alcătuiască, pentru judecarea pe fond a dosarelor de corupție, a unor completuri specializate în infracțiuni de corupție aruncă în aer întreaga fundație a Instanței Supreme. După ce, la sfârșitul anului trecut, CCR a constatat că Înalta Curte a încălcat legea și cu privire la constituirea completurilor de 5. Ei, bine, “Jurnalul” a intrat în posesia unui document din care rezultă că planul Înaltei Curți este acela de a trage cât mai mult de timp, ca să nu pună în aplicare decizia CCR cu privire la completurile specializate și să aplice prevederile constituționale în cauzele în care s-au pronunțat sentințe penale nedefinitive de către astfel de complete ilegale.

 

Cronologia este infailibilă

Pe data de 18 martie 2019, avocații lui Liviu Dragnea au invocat judecătorilor care alcătuiau Completul de 5 să constate nultitatea absolută a hotărârii de condamnare, pronunțată în vara anului trecut, pe fond, deoarece completul de judecată nu a fost alcătuit conform exigențelor articolului 29, alineat 1, din Legea 78/2000, care obligă toate instanțele de judecată, inclusiv ÎCCJ, să compună completuri specializate în infracțiuni de corupție. Avocații au cerut nu doar desființarea hotărârii, ci și trimiterea cauzei spre rejudecare, la fond.

Pe data de 25 martie 2019, vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, care îndeplinea, prin delegare, atribuțiile președintelui acestui for legislativ, a sesizat Curtea Constituțională cu existența unui conflict juridic de natură constituțională exact pentru motivele invocate de apărătorii lui Dragnea în fața completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Vestea a înspăimântat instanța supremă, care, imediat, a trecut la contra-atac.

În aceeași zi, Completul de 5 judecători care trebuie să se pronunțe cu privire la contestația în anulare formulată de Elena Udrea, a anunțat avocații și procurorul de ședință că intenționează să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, căreia să îi adreseze un set de trei întrebări care, în esență, urmărește dreptul ÎCCJ de a nu respecta deciziile Curții Constituționale. Și au amânat judecarea cauzei “Udrea” pentru a le da timp părților să depună în scris, la dosar, puncte de vedere.

Apoi, profitând de succesiunea de amânări de la CCR în cauza privind acest conflict juridic de natură constituțională, același complet de 5 anunță părțile din proces că a decis să sesizeze CJUE.

 

ÎCC cere voie să încalce deciziile CCR

Acest element este extrem de important și devoalează planul pe care Înalta Curte l-a pus la cale pentru a bloca, practic, efectele unei decizii a CCR de admitere a conflictului juridic de natură constituțională. Cele trei întrebări sună în felul următor, și reprezintă un atac fără precedent asupra ordinii constituționale: dacă Tratatul UE și Tratatul de Funcționare al UE “trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești – Curtea Constituțională a României – să aprecieze asupra legalității compunerii unor complete de judecată, cu consecința creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești și definitive pronunțate într-un interval de timp?”, dacă Carta drepturilor fundamentale ale UE “trebuie interpretată în sensul că se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a caracterului lipsit de independență și imparțialitate a unui complet din care face parte un judecător având funcție de conducere și care nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza unei legi transparente, cunoscute și necontestate de părți, regulă aplicabilă în toate cauzele completului respectiv, hotărârea fiind obligatorie potrivit dreptului intern” și dacă “aplicarea prioritară a dreptului UE trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a Curții Constituționale pronunțată într-o sesizare vizând un conflict constituțional, obligatorie în dreptul național”.

Se poate observa, astfel, la o citire nu foarte riguroasă, că Înalta Curte din România așteaptă de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene un răspuns prin care să poată să încalce nu doar legile Parlamentului, dar și deciziile Curții Constituționale prin care au fost constatate aceste încălcări. Miza în dosarul în care au fost ridicate aceste chestiuni este nerespectarea deciziei CCR de constituire a completurilor de 5 prin tragerea la sorți a tuturor judecătorilor, anihilarea posibilității persoanelor condamnate definitiv de a ataca sentințele pronunțate de astfel de completuri ilegale și, pe de altă parte, la modul general, să confere ÎCCJ dreptul de a încălca inclusiv decizia CCR cu privire la completurile specializate – decizie care, la momentul în care ÎCCJ a formulat către CJUE aceste întrebări, nu fusese emisă, dar care era mai mult decât previzibilă.

 

CJUE a respins judecarea cererii în procedură accelerată

“Jurnalul” a intrat în posesia unui document exploziv emis de Curtea de Justiție a Uniunii Europene exact în legătură cu cele trei întrebări adresate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe data de 14 iunie, avocații Elenei Udrea au primit comunicarea cererii de decizie preliminară în cauza C-357/19, numită generic “Euro Box Promotion”, în care se arată, negru pe alb, că “grefierul Curții de Justiție informează, astfel, că președintele CJUE a respins cererea ÎCCJ de judecare a cererii preliminare potrvit procedurii accelerate, în temeiul articolului 105 din Regulamentul de de procedură al Curții de Justiție”. Mai pe scurt spus, Înalta Curte dorea ca răspunsul la aceste întrebări să fie dat într-un termen accelerat, lucru respins de conducerea CJUE, încă din 14 iunie.

Mai mult, documentul citat mai arată că “părțile aflate în proces (…) au dreptul de a prezenta CJUE observații scrise asupra cererii de decizie preliminară în termen de două luni de la data prezentei hotărâri. Termenului de două luni menționat, care nu poate fi prorogat, i se poate acorda și termenul pentru considerente de distanță, de 10 zile”, se arată în documentul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Acest lucru înseamnă că Înalta Curte de Casație și Justiție va bloca “sine die” pronunțarea în dosarul privind contestația Elenei Udrea de anulare a hotărârii definitive de condamnare. Asta, deoarece, încă din încheierea din 22 aprilie, judecătorii au suspendat judecarea cauzei, până când va primi răspunsurile la întrebările adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Surse din mediul juridic acreditează ideea conform căreia Înalta Curte va folosi același argument și pentru a nu pune în aplicare decizia CCR de miercuri, referitoare la completurile specilizate care judecă pe fond, până la sosirea răspunsurilor la întrebările adresate CJUE.

 

 

Tarcea a cerut suspendarea judecării conflictului, până la răspunsul CJUE

Planul este unul mai mult decât evident. Și răzbate chiar din atitudinea Cristinei Tarcea, președintele în funcție al ÎCCJ, de miercuri, de la Curtea Constituțională. Tarcea a cerut CCR să supende judecarea sesizării lui Florin Iordache, deoarece “pe rolul CJUE se află trei întrebări prealabile care vizează compatibilitatea Curții Constituționale de a stabili compunera instanțelor”, referindu-se exact la demersul Completului de judecată din cauza “Udrea”. Șefa ÎCCJ a cerut, practic, amânarea emiterii deciziei prin care CCR a constatat că instanța supremă a încălcat pentru a doua oară legea, deși știa că CJUE a respins procedura accelerată a furnizării răspunsurilor, încă din data de 14 iunie, așa cum reiese explicit din documentul la care făceam referire, mai sus, în exclusivitate.

Deși CCR a respins ca inadmisibilă cererea lui Tarcea și a admis existența conflictului juridic de natură constituțională, este previzibilă atitudinea Înaltei Curți de a tergiversa aplicarea acestei decizii. Conform minutei, CCR a admis sesizarea și a constatat că a existat un conflict juridic constituțional generat de neconstituirea de către ÎCCJ a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, contrar celor prevăzute de art. 29 alineat 1 din Legea 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003. Mai mult, CCR arată că toate cauzele înregistrate pe rolul ÎCCJ și soluționate de aceasta în primă instanță, anterior Hotărârii Colegiului de Conducere al ÎCCJ din 14 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în temeiul articolului 421, punctul 2, alineat “b” din Codul de procedură penală, de completuri specializate conform Legii 78/2000. Decizia este una definitivă și general obligatorie. Însă Înalta Curte, prin completurile învestite să judece eventuale căi de atac conforme cu Decizia CCR, vor invoca suspendarea cauzelor până la primirea ăspunsurilor de la CJUE.

 

Decizia CCR riscă să fi ignorată “sine die” de Înalta Curte

Pronunțarea sentinței definitive în dosarul lui Liviu Dragnea a fost făcută fără ca ÎCCJ să aștepte decizia CCR . Prevăzând un eșec, a preferat să respingă și excepția invocată de avocați, cu privire la nelegala constituire a completului care l-a judecat, pe fond, pe fostul președinte al PSD. Fiind o sentință definitivă, condamnarea lui Liviu Dragnea nu mai poate fi afectată de decizia CCR de miercuri, întrucât ea vizează doar cauzele aflate pe rolul instanțelor la momentul publicării ei în Monitorul Oficial. Avocații vor încerca alte căi extraordinare de atac, pentru a face lumină în acest caz, iar decizia CCR de miercuri va fi proba “nucleară” în cazul unei mai mult ca sigure acțiuni la CEDO.

Nici Elena Udrea nu poate beneficia de Decizia CCR, chiar dacă și ea a fost condamnată, pe fond, tot de un complet nespecializat în infracțiuni de corupție, deci de o instanță nelegal constituită. Asta, deoarece, așa cum am mai arătat, Completul care judecă contestația în anulare a suspendat judecarea cauzei până la primirea răspunsurilor de la CJUE. Însă, Decizia CCR de miercuri poate fi utilizată de avocații Alinei Bica, spre exemplu, care se judecă, de asemnea, în contestație în anulare la Înalta Curte. Procesul va avea următorul termen la mijlocul lunii septembrie și mai mult ca sigur avocații vor cere nu doar anularea sentinței din apel, ci și a celei din fond și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă înstanță. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor invoca sau nu necesitatea suspendării judecării cererii, pentru că așteaptă răspunsurile de la CJUE.

În aceeași situație se află, în prezent, aproximativ 180 de dosare, judecate pe fond, la ÎCCJ, de completuri ilegale.

Sistemul moare, dar nu se predă. ÎCCJ încearcă să anihileze deciziile CCR, invocând faptul că a pus niște întrebări absurde la Curtea de Justiție a UE și că așteaptă răspuns

Răspunsul primit, până acum, este acela că CJUE nu va judeca cererea în procedură accelerată și că mai durează cel puțin două luni până când dosarul să fie judecat pe fond. Termen suficiet pentru ÎCCJ să tergiverseze respectarea Constituției și a legilor

 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Mandatul de primar general al lui Nicușor Dan debutează cu un denunț pentru fals, trafic de influență, mită și spălare de bani

Mandatul de primar general al lui Nicușor Dan debutează cu un denunț pentru fals, trafic de influență, mită și spălare de bani
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție anunță că, pe rolul Secției de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, a fost înregistrat, ieri, un denunț penal formulat pe numele proaspătului...

Zonele de șoc ale alegerilor locale, dar și voturi care se bat cap în cap

Zonele de șoc ale alegerilor locale, dar și voturi care se bat cap în cap
Galerie Foto Alegerile de duminică au însemnat o răsturnare a paradigmei politice în anumite zone ale țării, altele decât Capitala, cu victime importante. Însă, același vot arată discrepanțe majore între preferințele...

România, “pitorească” inclusiv la vreme de alegeri. Un primar decedat a fost ales, alt primar a murit după ce a fost ales

România, “pitorească” inclusiv la vreme de alegeri. Un primar decedat a fost ales, alt primar a murit după ce a fost ales
Galerie Foto Oltenii din două localități s-au confruntat cu situații tragice și inedite la scrutinul de duminică. La Deveselu, a fost reales un primar care decedase, de COVID, cu zece zile înainte de alegeri. În schimb,...

Tusea seacă are origini pulmonare doar în 60% din cazuri

Tusea seacă are origini pulmonare doar în 60% din cazuri
Tusea este mult comentată în populaţie, există şi teoria nespecialiştilor cum că atunci când tusea nu mai este seacă, e semn că ea s-a „copt, cu expectoraţie, şi anunţă sfârşitul acestei suferinţe...

Planul liberal anti-40%: ne votează de Moș Nicolae, îi facem să plângă de Moș Crăciun

Planul liberal anti-40%: ne votează de Moș Nicolae, îi facem să plângă de Moș Crăciun
Guvernul Orban plănuiește să tragă de timp până în luna decembrie, pentru a nu aplica legea în cazul majorării pensiilor cu 40 la sută, începând de la 1 septembrie, așa cum prevede legislația adoptată de...

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică
Galerie Foto Ștefan, deținător al portofoliul celui mai bănos minister al Guvernului României – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și candidat PNL la alegerile locale, pentru Campania Electorală...

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic
În mănunchiul de simptome care însoţesc boala adusă de coronavirus se află şi acea pierdere a gustului şi mirosului. Ne explică mai multe despre aceste simțuri profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al...

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei
Galerie Foto Parchetul General, prin Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a fost sesizat, săptămâna trecută, cu o plângere penală, vizând posibile infracțiuni de spălare a banior și fals în declarații,...

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...
Serviciul de email marketing furnizat de