x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale

0
Autor: Ion Alexandru 05 Iul 2019 - 08:10
Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale


Înalta Curte de Casație și Justiție știa că încălcarea prevederilor legale cu privire la constituirea, pe fond, a completurilor de judecată care să se pronunțe în dosarele de coruție va fi sancționată drastic de Curtea Constituțonală. Chiar dacă, în mai multe rânduri, excepții privitoare la nelegala constituire a acestor completuri de trei au fost respinse, decizia de miercuri a CCR, prin care a fost constatat existența conflictului juridic de natură constituțională, era previzibilă chiar și pentru Înalta Curte. În această perspectivă, acțiunile ÎCCJ, începând cu conducerea instanței supreme și continuând cu unul dintre completurile de 5 judecători, au fost concertate în sensul amânării luării unei decizii a CCR pe acest subiect, pe de o parte, și, pe de altă parte, să zădărnicească reparațiile produse prin încălcarea legii la ÎCCJ. Exact în ziua în care Florin Iordache a sesizat Curtea Constituțonală, completul care trebuie să se pronunțe în legătură cu contestația în anulare formulată de Elena Udrea, în dosarul “Gala Bute” a anunțat că va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu un set de trei întrebări care, în esență, urmăresc anihilarea deciziilor CCR. Cristina Tarcea a cerut, fără succes, CCR să amâne judecarea conflictului jurdic costituțional, pentru că CJUE nu a răspuns încă la aceste întrebări. Tarcea a cerut asta deși știa că instanța europeană a respins, încă de la jumătatea lunii trecute, discutarea acestor întrebări în procedură accelerată, dând termen de două luni părților să pună concluzii scrise. Mai pe scurt, CJUE nu consideră că aceste întrebări reprezintă o prioritate pentru a răspunde la ele, iar soluționarea cererii formulate de ÎCCJ poate dura chiar și un an. Timp în care, sub acest pretext, ÎCCJ poate suspenda orice judecare a unor contestații în anulare sau căi de atac în doarele pe care le-a judecat - căi de atac care sunt sau pot fi întemeiate pe decizia CCR de miercuri.

 

Decizia de miercuri a Curții Constituționale, prin care s-a constatat faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a refuzat să aplice o lege adoptată de Parlament și să alcătuiască, pentru judecarea pe fond a dosarelor de corupție, a unor completuri specializate în infracțiuni de corupție aruncă în aer întreaga fundație a Instanței Supreme. După ce, la sfârșitul anului trecut, CCR a constatat că Înalta Curte a încălcat legea și cu privire la constituirea completurilor de 5. Ei, bine, “Jurnalul” a intrat în posesia unui document din care rezultă că planul Înaltei Curți este acela de a trage cât mai mult de timp, ca să nu pună în aplicare decizia CCR cu privire la completurile specializate și să aplice prevederile constituționale în cauzele în care s-au pronunțat sentințe penale nedefinitive de către astfel de complete ilegale.

 

Cronologia este infailibilă

Pe data de 18 martie 2019, avocații lui Liviu Dragnea au invocat judecătorilor care alcătuiau Completul de 5 să constate nultitatea absolută a hotărârii de condamnare, pronunțată în vara anului trecut, pe fond, deoarece completul de judecată nu a fost alcătuit conform exigențelor articolului 29, alineat 1, din Legea 78/2000, care obligă toate instanțele de judecată, inclusiv ÎCCJ, să compună completuri specializate în infracțiuni de corupție. Avocații au cerut nu doar desființarea hotărârii, ci și trimiterea cauzei spre rejudecare, la fond.

Pe data de 25 martie 2019, vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, care îndeplinea, prin delegare, atribuțiile președintelui acestui for legislativ, a sesizat Curtea Constituțională cu existența unui conflict juridic de natură constituțională exact pentru motivele invocate de apărătorii lui Dragnea în fața completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Vestea a înspăimântat instanța supremă, care, imediat, a trecut la contra-atac.

În aceeași zi, Completul de 5 judecători care trebuie să se pronunțe cu privire la contestația în anulare formulată de Elena Udrea, a anunțat avocații și procurorul de ședință că intenționează să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, căreia să îi adreseze un set de trei întrebări care, în esență, urmărește dreptul ÎCCJ de a nu respecta deciziile Curții Constituționale. Și au amânat judecarea cauzei “Udrea” pentru a le da timp părților să depună în scris, la dosar, puncte de vedere.

Apoi, profitând de succesiunea de amânări de la CCR în cauza privind acest conflict juridic de natură constituțională, același complet de 5 anunță părțile din proces că a decis să sesizeze CJUE.

 

ÎCC cere voie să încalce deciziile CCR

Acest element este extrem de important și devoalează planul pe care Înalta Curte l-a pus la cale pentru a bloca, practic, efectele unei decizii a CCR de admitere a conflictului juridic de natură constituțională. Cele trei întrebări sună în felul următor, și reprezintă un atac fără precedent asupra ordinii constituționale: dacă Tratatul UE și Tratatul de Funcționare al UE “trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești – Curtea Constituțională a României – să aprecieze asupra legalității compunerii unor complete de judecată, cu consecința creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești și definitive pronunțate într-un interval de timp?”, dacă Carta drepturilor fundamentale ale UE “trebuie interpretată în sensul că se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a caracterului lipsit de independență și imparțialitate a unui complet din care face parte un judecător având funcție de conducere și care nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza unei legi transparente, cunoscute și necontestate de părți, regulă aplicabilă în toate cauzele completului respectiv, hotărârea fiind obligatorie potrivit dreptului intern” și dacă “aplicarea prioritară a dreptului UE trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a Curții Constituționale pronunțată într-o sesizare vizând un conflict constituțional, obligatorie în dreptul național”.

Se poate observa, astfel, la o citire nu foarte riguroasă, că Înalta Curte din România așteaptă de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene un răspuns prin care să poată să încalce nu doar legile Parlamentului, dar și deciziile Curții Constituționale prin care au fost constatate aceste încălcări. Miza în dosarul în care au fost ridicate aceste chestiuni este nerespectarea deciziei CCR de constituire a completurilor de 5 prin tragerea la sorți a tuturor judecătorilor, anihilarea posibilității persoanelor condamnate definitiv de a ataca sentințele pronunțate de astfel de completuri ilegale și, pe de altă parte, la modul general, să confere ÎCCJ dreptul de a încălca inclusiv decizia CCR cu privire la completurile specializate – decizie care, la momentul în care ÎCCJ a formulat către CJUE aceste întrebări, nu fusese emisă, dar care era mai mult decât previzibilă.

 

CJUE a respins judecarea cererii în procedură accelerată

“Jurnalul” a intrat în posesia unui document exploziv emis de Curtea de Justiție a Uniunii Europene exact în legătură cu cele trei întrebări adresate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe data de 14 iunie, avocații Elenei Udrea au primit comunicarea cererii de decizie preliminară în cauza C-357/19, numită generic “Euro Box Promotion”, în care se arată, negru pe alb, că “grefierul Curții de Justiție informează, astfel, că președintele CJUE a respins cererea ÎCCJ de judecare a cererii preliminare potrvit procedurii accelerate, în temeiul articolului 105 din Regulamentul de de procedură al Curții de Justiție”. Mai pe scurt spus, Înalta Curte dorea ca răspunsul la aceste întrebări să fie dat într-un termen accelerat, lucru respins de conducerea CJUE, încă din 14 iunie.

Mai mult, documentul citat mai arată că “părțile aflate în proces (…) au dreptul de a prezenta CJUE observații scrise asupra cererii de decizie preliminară în termen de două luni de la data prezentei hotărâri. Termenului de două luni menționat, care nu poate fi prorogat, i se poate acorda și termenul pentru considerente de distanță, de 10 zile”, se arată în documentul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Acest lucru înseamnă că Înalta Curte de Casație și Justiție va bloca “sine die” pronunțarea în dosarul privind contestația Elenei Udrea de anulare a hotărârii definitive de condamnare. Asta, deoarece, încă din încheierea din 22 aprilie, judecătorii au suspendat judecarea cauzei, până când va primi răspunsurile la întrebările adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Surse din mediul juridic acreditează ideea conform căreia Înalta Curte va folosi același argument și pentru a nu pune în aplicare decizia CCR de miercuri, referitoare la completurile specilizate care judecă pe fond, până la sosirea răspunsurilor la întrebările adresate CJUE.

 

 

Tarcea a cerut suspendarea judecării conflictului, până la răspunsul CJUE

Planul este unul mai mult decât evident. Și răzbate chiar din atitudinea Cristinei Tarcea, președintele în funcție al ÎCCJ, de miercuri, de la Curtea Constituțională. Tarcea a cerut CCR să supende judecarea sesizării lui Florin Iordache, deoarece “pe rolul CJUE se află trei întrebări prealabile care vizează compatibilitatea Curții Constituționale de a stabili compunera instanțelor”, referindu-se exact la demersul Completului de judecată din cauza “Udrea”. Șefa ÎCCJ a cerut, practic, amânarea emiterii deciziei prin care CCR a constatat că instanța supremă a încălcat pentru a doua oară legea, deși știa că CJUE a respins procedura accelerată a furnizării răspunsurilor, încă din data de 14 iunie, așa cum reiese explicit din documentul la care făceam referire, mai sus, în exclusivitate.

Deși CCR a respins ca inadmisibilă cererea lui Tarcea și a admis existența conflictului juridic de natură constituțională, este previzibilă atitudinea Înaltei Curți de a tergiversa aplicarea acestei decizii. Conform minutei, CCR a admis sesizarea și a constatat că a existat un conflict juridic constituțional generat de neconstituirea de către ÎCCJ a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, contrar celor prevăzute de art. 29 alineat 1 din Legea 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003. Mai mult, CCR arată că toate cauzele înregistrate pe rolul ÎCCJ și soluționate de aceasta în primă instanță, anterior Hotărârii Colegiului de Conducere al ÎCCJ din 14 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în temeiul articolului 421, punctul 2, alineat “b” din Codul de procedură penală, de completuri specializate conform Legii 78/2000. Decizia este una definitivă și general obligatorie. Însă Înalta Curte, prin completurile învestite să judece eventuale căi de atac conforme cu Decizia CCR, vor invoca suspendarea cauzelor până la primirea ăspunsurilor de la CJUE.

 

Decizia CCR riscă să fi ignorată “sine die” de Înalta Curte

Pronunțarea sentinței definitive în dosarul lui Liviu Dragnea a fost făcută fără ca ÎCCJ să aștepte decizia CCR . Prevăzând un eșec, a preferat să respingă și excepția invocată de avocați, cu privire la nelegala constituire a completului care l-a judecat, pe fond, pe fostul președinte al PSD. Fiind o sentință definitivă, condamnarea lui Liviu Dragnea nu mai poate fi afectată de decizia CCR de miercuri, întrucât ea vizează doar cauzele aflate pe rolul instanțelor la momentul publicării ei în Monitorul Oficial. Avocații vor încerca alte căi extraordinare de atac, pentru a face lumină în acest caz, iar decizia CCR de miercuri va fi proba “nucleară” în cazul unei mai mult ca sigure acțiuni la CEDO.

Nici Elena Udrea nu poate beneficia de Decizia CCR, chiar dacă și ea a fost condamnată, pe fond, tot de un complet nespecializat în infracțiuni de corupție, deci de o instanță nelegal constituită. Asta, deoarece, așa cum am mai arătat, Completul care judecă contestația în anulare a suspendat judecarea cauzei până la primirea răspunsurilor de la CJUE. Însă, Decizia CCR de miercuri poate fi utilizată de avocații Alinei Bica, spre exemplu, care se judecă, de asemnea, în contestație în anulare la Înalta Curte. Procesul va avea următorul termen la mijlocul lunii septembrie și mai mult ca sigur avocații vor cere nu doar anularea sentinței din apel, ci și a celei din fond și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă înstanță. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor invoca sau nu necesitatea suspendării judecării cererii, pentru că așteaptă răspunsurile de la CJUE.

În aceeași situație se află, în prezent, aproximativ 180 de dosare, judecate pe fond, la ÎCCJ, de completuri ilegale.

Sistemul moare, dar nu se predă. ÎCCJ încearcă să anihileze deciziile CCR, invocând faptul că a pus niște întrebări absurde la Curtea de Justiție a UE și că așteaptă răspuns

Răspunsul primit, până acum, este acela că CJUE nu va judeca cererea în procedură accelerată și că mai durează cel puțin două luni până când dosarul să fie judecat pe fond. Termen suficiet pentru ÎCCJ să tergiverseze respectarea Constituției și a legilor

 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm
Galerie Foto Scandalul generat de punerea sub acuzare de către DNA a directorului general al Companiei Naționale Unifarm SA, Eugen Adrian Ionel, a dat naștere unui conflict mediatic între secretarul de stat în Ministerul de...

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă
Chiar în ziua în care Executivul Orban a instituit, prin Hotărâre de Guvern, starea de alertă la nivel național, după cele două luni de stare de urgență decretată de președintele Klaus Iohannis, trei...

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”
Galerie Foto Jurnalul vă oferă miercuri, 24 iulie, romanul polițist ”Asasinat la Cracovia”, o carte cu un univers detectivistic special. Pe lângă personaje, intrigi și crime ce amintesc de celebre autoare de gen - Agatha...

Solniţa trebuie să dispară de pe masa hipertensivului

Solniţa trebuie să dispară de pe masa hipertensivului
Bolile cardiovasculare se află, din păcate, pe primul loc al patologiei în ţara noastră, hipertensiunea arterială fiind mult răspândită şi periculoasă, deoarece provoacă accidente vasculare...

Dublul limbaj al politicienilor pe tema “justiției” și “penalilor”

Dublul limbaj al politicienilor pe tema “justiției” și “penalilor”
Galerie Foto Interzicerea liberării condiționate a criminalilor, violatorilor sau a infractorilor care săvârșesc fapte cu violență, reglementată, la mijlocul săptămânii trecute, de Parlament, a fost propusă, încă de...
Serviciul de email marketing furnizat de