x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

0
Autor: Ion Alexandru 14 Feb 2020 - 10:04
Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Vezi galeria foto


Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el însuși de un astfel de tratament. Informația reiese dintr-un document aflat la dosarul clasat, pe data de 6 februarie, de către Parchetul General, care viza situația a două imobile obținute fraudulos de familia Iohannis, la Sibiu, document emis de Agenția Națională de Integritate. Două dosare de verificare a averii fostului primar din Sibiu au fost deschise de ANI, din oficiu, deoarece au constatat că veniturile realizate de Klaus Iohannis și de soția acestuia, Carmen, nu puteau justifica bunurile achiziționate sau aflate în proprietatea lor. Numai că, ce să vezi?, întrucât Curtea Constituțională a constatat că mai multe articole din Legea ANI, în vigoare la acel moment, erau neconstituționale, și ancheta a fost închisă. Ulterior, după ce a intrat în vigoare o nouă lege, ANI a reluat cercetările, în sensul că a deschis o nouă lucrare. Pe care a “uitat-o” într-un sertat, până când Klaus Iohannis a devenit președinte al României. Moment de la care ANI nu l-a mai putut ancheta, întrucât există o lege care interzice acest lucru. Soția sa, însă, nu are imunitate, drept pentru care plângerea ce viza aceeași avere dobândită, înaintată la Parchet, a fost clasată de Parchetul General, prin semnătura procurorului Ioan Șandru, un apropiat al lui Augustin Lazăr, impus de acesta, anul trecut, la conducerea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică. Șandru este unul și același procuror care a clasat inclusiv dosarul privind “Sufrageria lui Oprea”.

 

Eroare majoră a procurorului de caz care a închis dosarul referitor la infracțiuni de corupție și spălare de bani ce viza familia prezidențială și modul în care soții Carmen și Klaus Iohannis au obținut venituri financiare de pe urma explotării unui imobil din Sibiu, despre care o instanță de judecată a stabilit, definitiv, că a fost obținut cu acte false. Anchetatorul Ioan Șandru, șeful-adjunct al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a clasat, pe data de 6 februarie, acest dosar, însă, pentru a-și justifica din punct de vedere probator această măsură, a inserat în cuprinsul ordonanței de clasare un paragraf care “detonează” imaginea preșdintelui Klaus Iohannis, dar și pe cea a unei instituții de forță, mult lăudată în rapoartele Comisiei Europene, alături de DNA, dar care, așa cum se va vedea în continuare, i-a “ținut spatele” actualului președinte aproape 11 ani.

 

Averea lui Klaus Iohannis, anchetată din oficiu, în 2009

Concret, în cuprinsul Ordonanței de clasare nr. 260/P/2018, din data de 6 februarie 2020, procurorul Ioan Șandru notează că, “la solicitarea procurorului de caz, prin adresa nr. 44041/G/II/26.11.2018, Agenția Națională de Integritate – Inspecția de Integritate a comunicat următoarele”, iar informațiile prezentate sunt de-a dreptul halucinante.

Astfel, ANI arată că, în data de 1 octombrie 2009, Agenția s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că Klaus Werner Iohannis, primar al Sibiului în funcție la acel moment, “a acumulat o avere ce depășește veniturile realizate și nu a respectat dispozițiile legale referitoare la completarea și depunerea declarațiilor de avere și de interese”. Pasul următror a fost acela că ANI a deschis pe numele lui Iohannis lucrarea nr. A/1218/II/2009.

Interesant este, însă, momentul la care ANI a demarat, din oficiu, această cercetare. Era exact perioada în care Klaus Iohannis devenea propunerea PSD, PNL și PC de a fi prim-ministru, după ce guvernul condus de Emil Boc fusese demis prin moțiune de cenzură. Identic cu atitudinea președintelui Klaus Iohannis din 2020, șeful statului de atunci, Traian Băsescu, a refuzat nominalizarea propunerii făcute de partidele majoritare din Parlament și a jucat cartea încălcării normelor constituționale. În paralel, însă, lupta politică s-a dus, iată, și prin intermediul instituțiilor de forță. Mai reamintim că fostul președinte al ANI, Horia Georgescu, povestea că unele dintre anchetele împotriva lui Klaus Iohannis au fost deschise la îndemnul explicit al fostului șef al SRI, George Maior.

 

CCR a anulat Legea ANI

În ultimii trei ani, în special din zona susținătorilor lui Klaus Iohannis, dar și a grupării #rezist, a fost vehiculată ideea potrivit căreia Parlamentul, Guvernul sau chiar Curtea Constituțională au reglementat sau au decis în favoarea unor politicieni cu “probleme penale”. Ei bine, aflăm din cuprinsul adresei ANI înaintate Parchetului General, în dosarul clasat de procurorul Ioan Șandru, că “ulterior, ca urmare a Deciziei nr. 415/14.04.2010 a Curții Constituționale, potrivit căreia toate dispozițiile declarate neconstituționale din Legea nr. 114/2007 își încetează efectele juridice, activitatea de evaluare în dosarul de mai sus a fost încetată, în conformitate cu dispozițiile deciziei”.

Mai exact, este vorba despre o excepție de neconstituționalitate invocată de celebrul medic Șerban Alexandru Brădișteanu, în procesul pe care îl avea, la acel moment, pe rolul Curții de Apel București, chiar cu Agenția Națională de Integritate. Excepția de neconstituționalitate invocată viza mai multe capitole din Legea 144/2007 privind organizarea și funcționarea ANI, inclusiv capitolul care privea verificarea averilor demnitarilor. În 14 aprilie 2010, Curtea Constituțională a decis să admită, în cea mai mare parte, cu majoritate de voturi, excepțiile invocate de Brădișteanu și a decis că toate aceste articole neconstituționale își încetează aplicabilitatea. Împotriva admiterii cererii au fost, atunci, judecătorii CCR Augustin Zegrean, Nicolae Cochinescu și Petre Lăzăroiu. Rapid, ANI a închis dosarul, așteptând pasul următor. Tot rapid, contrar practicii cu care ne-au obișnuit, parlamentarii au elaborat și adoptat Legea nr. 176/2010, privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice, care a completat, practic, Legea nr. 144/2007, pe care au pus-o în acord cu decizia CCR. Ca atare, aflăm, tot din adresa înaintată Parchetului General, că, “în conformitate cu articolul 34 din Legea nr. 176/2010, la data de 18 noiembrie 2010 Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că primarul municipului Sibiu – Iohannis Klaus Werner, a acumulat o avere ce depășește veniturile realizate și nu a respectat dispozițiile legale referitoare la completarea și depunerea declarațiilor de avere și de interese”. În acest sens, s-a deschis o nouă lucrare, având numărul 86906/A/II/2010.

Conform acestor noi prevederi legale, verificările în curs de verificare efectuate de ANI, la data intrării în vigoare a noii legi, continuă, iar declarațiile de avere și de interese depuse până la intrarea în vigioare a prezentei legi pot fi valorificate în continuare în cadrul procedurilor prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, dosarul Iohannis putea fi cercetat în continuare, după ce a intervenit un nou cadru legal care să respecte exigențele constituționale.

 

Astăzi, Klaus Iohannis poate verificat doar dacă cere el sau dacă decide Parlamentul

Timp de patru ani, însă, ANI nu a mai lucrat absolut nimic în acest dosar privind averea lui Klaus Iohannis, cu toate că între primarul Sibiului și Agenția Națională de Integritate existau mai multe litgii pe rolul instanțelor, legate de alte chestiuni constatate referitoare la regimul incompatibilităţilor și al conflictului de interese.

Revenind la adresa înaintată Parchetului General, ANI precizează că “în contextul alegerii acestuia (a lui Klaus Werner Iohannis – n.red.) în funcția de președinte al României, începând cu data de 21.11.2014, în lucrarea nr. 86906/A/II/2010 s-au aplicat dispozițiile articolului 25 din Legea nr. 115/1996”. Mai exact, s-a luat în calcul că “averea președintelui României va putea fi cercetată numai după încetarea exercitării mandatului, iar, pe durata acestuia, numai la solicitarea sa (a lui Iohannis - n. red.) sau pe baza hotărârii Parlamentului României, adoptată cu votul majorității senatorilor și deputaţilor”.

Legea 115/1996 privește declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici şi a unor persoane cu funcții de conducere şi, conform ultimei teze a articolului 25, “în acest caz, președintele României poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută”. Iată, astfel, cum președintele Iohannis, care, în discursul său public, invocă integritatea când vorbește despre ceilalți, este beneficiarul a cel puțin două “alinieri astrale” care l-au scăpat de aceste verificări. Pe lângă faptul că, în campania electorală aferentă alegerilor prezidențiale din anul 2014, Iohannis a justificat constituirea averii sale imobiliare prin acordarea de meditații la fizică, ulterior alegerii sale în funcție, deși legea îi permitea acest lucru, putea el însuși să ceară să fie verificat în continuare. Mai ales că una dintre promisiunile făcute în campanie se referea exact la renunțarea la imunitatea prezidențială.

Însă nu doar Iohannis s-a autoprotejat în legătură cu posibilitatea continuării acestei anchete, dar nici Parlamentul, controlat, atât în vechea, cât în actuala legislatură, de PSD, nu a găsit de cuviință să-l întrebe pe președinte ceva în legătură cu această chestiune, tot conform prevederilor articolului 25 din Legea nr. 115/1996.

 

Afacerea, “rezolvată” și pe latură penală de apropiatul lui Augustin Lazăr

Dezvăluirile referitoare la achetarea averii lui Iohannis răzbat, așa cum am arătat, din cuprinsul ordonanței de clasare a plângerii formulate de publicația “Lumea Justiției”, act redactat și semnat de procurorul Ioan Şandru, procuror-șef adjunct al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Același procuror care a clasat, în 2017, și dosarul privind evenimentele din 6 decembrie 2009, din locuința lui Gabriel Oprea, unde, în seara alegerilor prezidențiale, a avut loc o întâlnire între George Maior, Florian Coldea, Marius Iacob, Laura Codruța Kovesi, Dan Andronic și Neculai Onțanu, acasă la cel care avea să devină ministru al Apărării Naționale.

Ioan Șandru este, însă, un apropiat al fostului procuror general al României, Augustin Lazăr, un procuror care a condus Parchetul Curții de Apel Alba Iulia și care a instrumentat mai multe dosare privindu-l pe Klaus Iohannis, cu rezultatul clasării lor. La mapa cu care a candidat pentru șefia Ministerului Public, în 2016, la propunerea “tehnocratei” Raluca Prună, Augustin Lazăr a inserat o altă ordonanță de clasare a unui dosar penal care îl privea pe Klaus Iohannis, mapă ce a ajuns pe masa președintelui Klaus Iohannis. Ordonanța de clasare, emisă chiar în campania prezidențială din anul 2014, era semnată de un alt procuror, Cristian Lazăr, pe care Klaus Iohannis l-a numit la conducerea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, funcție pe care a ocupat-o până în luna decembrie a anului 2018. Din această calitate, Cristian Lazăr a instrumentat, inițial, dosarul clasat, pe 6 februarie 2020, de Ioan Șandru, însă nu a mai apucat să-l finalizeze, deoarece și-a încetat mandatul. La intervenția lui Augustin Lazăr, Ioan Șandru a fost delegat în funcția de adjunct al Secției de Urmărire Penală, iar, în luna ianuarie a anului trecut, Secția de Procurori de la CSM a avizat pozitiv această împuternicire. Conform unor surse judiciare, Șandru, care a scăpat de un nou dosar penal familia Iohannis, speră să fie numit de Iohannis în funcția de șef plin al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică.

Prima dată, ANI a deschis dosar, din oficiu, în luna octombrie a anului 2009, suspicionând că averea primarului Sibiului este mai mare decât veniturile realizate de acesta. După câteva luni, Legea ANI a fost anulată

Parlamentul s-a grăbit și a făcut altă lege, în baza căreia ANI a reluat cercetările. Doar pe hârtie, deoarece ancheta nu s-a încheiat nici în 2014, când Iohannis a devenit președinte. De la acel moment, averea sa nu mai poate fi verificată decât dacă cere el însuși sau dacă decid, prin vot, senatorii și deputații


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm
Galerie Foto Scandalul generat de punerea sub acuzare de către DNA a directorului general al Companiei Naționale Unifarm SA, Eugen Adrian Ionel, a dat naștere unui conflict mediatic între secretarul de stat în Ministerul de...

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă
Chiar în ziua în care Executivul Orban a instituit, prin Hotărâre de Guvern, starea de alertă la nivel național, după cele două luni de stare de urgență decretată de președintele Klaus Iohannis, trei...

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”
Galerie Foto Jurnalul vă oferă miercuri, 24 iulie, romanul polițist ”Asasinat la Cracovia”, o carte cu un univers detectivistic special. Pe lângă personaje, intrigi și crime ce amintesc de celebre autoare de gen - Agatha...

Solniţa trebuie să dispară de pe masa hipertensivului

Solniţa trebuie să dispară de pe masa hipertensivului
Bolile cardiovasculare se află, din păcate, pe primul loc al patologiei în ţara noastră, hipertensiunea arterială fiind mult răspândită şi periculoasă, deoarece provoacă accidente vasculare...

Dublul limbaj al politicienilor pe tema “justiției” și “penalilor”

Dublul limbaj al politicienilor pe tema “justiției” și “penalilor”
Galerie Foto Interzicerea liberării condiționate a criminalilor, violatorilor sau a infractorilor care săvârșesc fapte cu violență, reglementată, la mijlocul săptămânii trecute, de Parlament, a fost propusă, încă de...
Serviciul de email marketing furnizat de