Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Actualului procuror-șef al Parchetului European i-a fost alocat, într-un timp de nici trei săptămâni, un prim termen de judecată în procesul pe care l-a deschis, cu doar o zi înainte de Revelion, în care contestă durata procesului penal, mai exact a anchetei în care a fost pusă, în anul 2019, sub acuzare, de către desființata Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Tot ÎCCJ a reușit, însă, în alte două procese în care parte este tot Kovesi, să aloce prime termene de judecată după mai bine de doi ani de la înregistrarea cauzelor. Una dintre tergiversări i-a servit ex-șefei DNA la momentul în care și-a depus candidatura pentru conducerea EPPO, iar a doua i-a servit într-un proces intentat de procuroarea Mihaela Moraru Iorga, care i-a cerut daune materiale de 10.000 de euro.
Laura Codruța Kovesi depunea, chiar în data de 30 decembrie 2022, la Secția Penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție, o acțiune având ca obiect „contestație durată proces”, prin care fosta șefă a DNA le solicită magistraților să oblige Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să finalizeze dosarul deschis pe numele ei, în decembrie 2018, de către SIIJ, în afacerea „Jakarta – Nicolae Popa”. Ancheta a fost demarată de procuroarea Adina Florea, în prezent pensionată, iar, după desființarea Secției Speciale, cauza a fost preluată de către Secția de Urmărire penală și Criminalistică din Parchetul General.
Ei bine, magistraților de la Înalta Curte nu le-au trebuit nici trei săptămâni de la depunerea cererii, pentru a aloca un prim termen de judecată în acest proces. Conform fișei oficiale de pe site-ul ÎCCJ, cauza s-a judecat chiar ieri, 17 ianuarie 2023, la Completul 4 de Drepturi și Libertăți. Până la ora închiderii ediției, nu a fost comunicată nicio soluție în acest dosar.
Abuz în serviciu, mită și mărturie mincinoasă, în cauza „Jakarta”
Citește pe Antena3.ro
Potrivit unor surse apropiate șefei EPPO, Kovesi se plânge de faptul că are trei hotărâri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care procurorii sunt obligaţi să finalizeze acest dosar, fie prin clasare, fie prin trimiterea în judecată. Însă Parchetul general ar ignora aceste hotărâri.
Reamintim că, în decembrie 2018, Adina Florea a început urmărirea penală față de Laura Codruța Kovesi, pentru abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă, în dosarul privind aducerea în țară, de la Jakarta, cu un avion privat, a fostului președinte al Fondului Național de Investiții (FNI), Nicolae Popa. Ancheta a pornit de la un denunț formulat de către fostul deputat PSD, Sebastian Ghiță.
Potrivit denunțului, în cursul anului 2011, Laura Codruța Kovesi, în calitate de procuror general al României, i-a cerut să achite suma de 200.000 de euro, pentru închirierea unei aeronave private care l-a preluat pe Nicolae Popa, din Indonezia, pe numele acestuia din urmă existând la acel moment un mandat internațional de arestare. Ulterior, conform dosarului de urmărire penală, Kovesi ar fi pretins și primit de la Sebastian Ghiță suma de 268.689 de lei, bani care ar fi fost folosiți pentru plata cheltuielilor de zbor, în avionul privat aflându-se și un ofițer SRI.
Kovesi a fost pusă sub control judiciar, în luna martie a anului 2019, fiind acuzată de mărturie mincinoasă, după ce a declarat, în cadrul unei audieri, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiță.
ÎCCJ a stabilit termene de 2 ani și o lună în spețe care o priveau pe fosta șefă a DNA. Un proces a durat cinci ani
Dacă, în acest proces deschis de Kovesi, Înalta Curte de Casație și Justiție a reușit ca, în trei săptămâni, să aloce un termen de judecată, nu același lucru s-a întâmplat în alte spețe care au vizat-o pe fosta șefă a DNA. Una dintre aceste spețe este dosarul nr. 8930/2/2018, care a fost înregistrat la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a instanței supreme la data de 15 iulie 2019. Magistrații au alocat, în acest caz, un prim termen de judecată în data de 11 noiembrie 2021, adică după doi ani și o lună.
Prin acest proces, Kovesi a atacat, inițial, la Curtea de Apel București, hotărârea Secției de Procurori de la CSM prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a gradului profesional de procuror de Parchet General, fără concurs. Fosta șefă a DNA a pierdut, la fond, acest proces, însă, până să se judece și recursul, a reușit să se instaleze la șefia Parchetului European. După doi ani și o lună, însă, la 12 noiembrie 2021, Kovesi a pierdut, definitv, acest proces.
O altă cauză începută în 2017, este cea în care procurorul Mihaela Iorga Moraru a fost dată afară abuziv de către Laura Kovesi din DNA. Procurorul a atacat la Curtea de Apel București ordinul de revocare și a solicitat de la fosta ei șefă daune de 10.000 de euro. Procesul a fost înregistrat în 24 noiembrie 2017, însă soluția pe fond a fost pronunțată la 19 februarie 2019, când Mihaela Iorga Moraru a reușit doar anularea ordinului de revocare, nu și plata daunelor cerute. Motiv pentru care procurorul a atacat hotărârea la ÎCCJ, cererea fiind înregistrată la 19 septembrie 2019. Secția de Contencios Administrativ a alocat, atunci, un prim termen de judecată în acest dosar pentru data de 2 ianuarie 2022, adică după un an și trei luni.
Nu știm care a fost soluția în acest proces, deoarece dosarul a dispărut de pe portalul ÎCCJ. Aceeași soartă a avut-o și procesul în care Kovesi solicita acordarea gradului profesional fără concurs.
