Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Apărătorii ei au depus o cerere și un document care ar conține declarații notariale ale unor martori care ar fi precizat că au dat denunțuri la DNA la presiunea procurorilor. Mai mult, Udrea cere să fie pusă în libertate până la judecarea revizuirii. Aceasta este cea de-a treia încercare pe care Elena Udrea o face, anul acesta, în trei dosare diferite, de a scăpa de acuzațiile aduse de DNA. În dosarul „Hidroelectrica” a reușit să scape, prin prescipție, la fond, iar luna aceasta a scăpat, definitiv, și de o condamnare de 8 ani în dosarul campaniei electorale prezidențiale din 2009, tot datorită împlinirii termenului de prescripție.
Astăzi, Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează să judece, începând cu ora 12.00, primul termen într-un nou proces deschis de Elena Udrea, în încercarea de a scăpa de condamnarea la 6 ani de închisoare în cauza „Gala Bute”. Este vorba despre o cerere de revizuire formulată de fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, aflat în Penitenciarul Târgșor, cerere înregistrată la ÎCCJ încă din data de 8 noiembrie 2023.
Ieri, instanța a luat dosarul în discuție și a admis declarația de abținere formulată de judecătorul Constantin Epure. Acesta este unul dintre membrii Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție care a pronunțat, în iunie 2018, sentința definitivă prin care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare cu executare.
Cererea de revizuire a acestei sentințe a fost formulată de Elena Udrea prin intermediul avocatului acesteia, Veronel Rădulescu, prin care se solicită atât revizuirea, în sensul rejudecării apelului, cât și suspendarea executării mandatului de executare a pedepsei. Avocatul Elenei Udrea a depus la dosar o solicitare ca instanța să ia în calcul existența unor probe noi, printre care și un document care ar fi avut, până de curând, un caracter secretizat și care i-ar dovedi clientei sale nevinovăția.
În acest document, ar fi consemnate mai multe declarații date în fața unui notar, care „contrazic situația de fapt reținută de către instanță la momentul condamnării Elenei Udrea”.
Probele care ar demonta acuzațiile procurorilor DNA
Documentul în cauză a fost obținut de apărare și ar avea menirea să demonstreze că rechizitoriul în Dosarul „Gala Bute”, făcut de DNA prin procurorii Marius Bulancea și Ana Dana, aprobat de însăși Laura Codruța Kovesi, a fost bazat pe mărturii obținute prin exercitarea unor presiuni asupra martorilor. S-ar vorbi, în acest document, despre intimidarea unor martori denunțători, care ar fi fost audiați fără să fie asistați de apărătorii lor aleși, ci de către un avocat din oficiu agreat de DNA.
De asemenea, în respectivele înscrisuri aduse acum în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, ar fi fost făcute declarații din care acești martori folosiți de DNA au revenit asupra mărturiilor și ar fi explicat că au fost puși de procurori să facă declarații după dictare.
Citește pe Antena3.ro
Una dintre aceste noi probe depuse la instanța supremă de Elena Udrea ar consta într-o declarație dată în fața notarului privind un denunț mincinos făcut la DNA, denunț referitor la înmânarea celebrei genți cu 900.000 de euro. În acel denunț, se preciza că afaceristul Adrian Gărdean i-ar fi remis Elenei Udrea, prin intermediul fostului secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, Gheorghe Nastasia, această geantă cu bani. La notar, această situație ar fi fost descrisă în cu totul alt mod și ar proba faptul că Elena Udrea nu ar fi pretins niciodată acești bani.
În continuare, ar mai exista o declarație dată tot în fața notarului, făcută de un ex-colaborator al Elenei Udrea din minister, colaborator care recunoscut că Udrea nu avea nicio legătură cu aceste afaceri derulate la nivelul ministerului.
Condamnată în 2018 și încarcerată în 2022
Apărarea Elenei Udrea mai lasă de înțeles că această ultimă declarație ar putea fi coroborată și cu o notă a SRI din anul 2014, transmisă de însuși Traian Băsescu Parlamentului, mai exact Comisiei Parlamentare de control a activității SRI, în care s-ar fi descris activitățile denunțătorilor, fără a o implica în vreun fel pe Elena Udrea în aceste activități.
La dosarul de revizuire s-ar mai afla un motiv pentru desființarea sentinței de condamnare și care ar consta în contradictorialitatea hotărârilor Înaltei Curți. Mai exact, se precizează că s-ar fi menționat că Elena Udrea, la acel moment, deținea funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului doar formal și politic, întrucât își delegase atribuțiile către secretarul general Gheorghe Nastasia, condiție în care instanța ar fi concluzionat că nu mai putea fi îndeplinită cerința de legalitate în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu pentru a se reține în sarcina Elenei Udrea săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Numai că, în sentința finală de condamnare, din 2018, s-a apreciat exact pe dos, în sensul că Elena Udrea a săvârșit abuz în serviciu, pentru că era ministru al Dezvoltării.
Reamintim că Elena udrea a fost condamnată, în 2018, de Înalta Curte de Casație și Justiție la o pedeapsă de 6 ani de închisoare cu executare în dosarul „Gala Bute”. Însă, după ce Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și ÎCCJ, pe de altă parte, referitor la constituirea completurilor de 5 judecători, a fost admisă, în principiu, o contestație în anulare și a suspendat executarea sentinței de condamnare. Abia în august 2022, Înalta Curte a decis să respingă contestația în anulare, dispunând menținerea sentinței din 2018. Elena Udrea a fost prinsă la granița dintre Bulgaria și Grecia și, ulterior, a fost extrădată în România și încarcerată în Penitenciarul Târgșor.
Din trei dosare grele, a rămas doar cu unul
Acțiunea Elenei Udrea de la ÎCCJ, prin care cere să fie revizuită sentința definitivă din dosarul „Gala Bute” este ultima acțiune, dintr-un șir de trei, prin care fostul ministru PDL a încercat să scape de toate problemele penale cu care s-a ales după ce Traian Băsescu nu a mai fost președinte.
În primăvară, Curtea de Apel București a constatat încetarea procesului penal față de Elena Udrea în dosarul „Hidroelectrica”, pentru că s-a împlinit termenul prescripției răspunderii penale.
Apoi, în iulie, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat, de asemenea, încetarea procesului penal față de Elena Udrea, Ioana Băsescu și ceilalți inculpați din dosarul privind finanțarea ilegală a campaniei electorale prezidențiale a lui Traian Băsescu din anul 2009. Tot pe motiv de împlinire a termenului prescripției răspunderii penale. Procurorii DNA au atacat această sentință definitivă cu un recurs în casație, bazat pe o interpretare cel puțin hilară a unei decizii a CJUE care, în opinia anchetatorilor, ar permite judecătorilor din România să nu țină cont de deciziile obligatorii ale Curții Constituționale și ale Completului pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept de la ÎCCJ.
Luna aceasta, recursul în casație formulat de DNA a fost respins, definitiv, ca inadmisibil.
