Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primele efecte ale constatării, de către Curtea Constituțională, a încălcării legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție în privința constituirii celebrelor Completuri de 5 judecători au început să apară. Alina Bica, Elena Udrea, Rudel Obreja și alte peroane condamnate definitiv, prin decizii ale ÎCCJ au atacat deja sentințele cu contestații în anulare. Căile de atac au fost depuse la instana supremă chiar înainte ca motivarea deciziei CCR, prin care a fost admisă cererea de constatare a existenței conflictului juridic de natură costituțională între Parlament și ÎCCJ sa fie publicată, urmâd a fi judecate luna aceasta și luna viitoare. O consecință a acestor demersuri poate fi aceea că, până la soluționarea contestațiilor în anulare, executarea deciziilor de condamnare atacate prin această cale extraordinară are toate șansele să fie suspendată. În cazul Elenei Udrea și Alinei Bica, o suspendare a executării sentințelor prin care au fost condamnate poate avea efecte directe și în privința cererii de extrădare formulată de statul român și adresată statului Costa Rica, dar și asupra temeiniciei menținerii celor două în arest preventiv la San Jose.
Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv la patru ani de închisoare, printr-o sentință pronunțată de Completul de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, constituit, conform deciziei CCR, în condiții nelegale, a atacat prima această hotărâre judecătorească, prin înaintarea unei contestații în anulare. Calea extraordinară de atac a Alinei Bica a fost înregistrată pe rolul Completului 2 de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 22 noiembrie 2018.
A doua zi, la același complet de 5, a fost înregistrată o altă contestație în anulare, formulată de Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării regionale și turismului, condamnată, definitiv, de un Complet de 5 Judecători al Înaltei Curți, constituit, de asemenea, nelegal, potrivit aceleiași decizii a Curții Constituționale. Ambele contestații în anulare au primit câte un prim termen de judecată care va fi luat în analiză în ședințe publice din data de 10 decembrie 2018.
Cele două deschid, astfel, lungul șir de contestări în ceea ce privește condamnările definitive pronunțate de Completurile de 5 Judecători, contestațiile în anulare fiind întemeiate pe litera „d” a articolului 426 din Codul de Procedură Penală, care prevede că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare „când instanța nu a fost compusă conform legii ori a existat un caz de incompatibilitate”.
Rudel Obreja a introdus, la rândul său, contestație în anulare
La o săptămână de la înregistrarea celor două acțiuni, în data de 29 noiembrie, tot la Completul de 5 Judecători au fost depuse alte două contestații în anulare. Una înaintat de SC Eurobox Promotion SRL, care a primit termen de judecată în 4 ianuarie 2019, iar cea de-a doua, depusă de Rudel Obreja, cu termen de judecată în 21 ianuarie 2019. Ambele contestații în anulare vizează sentința definitivă, pronunțată în luna iunie 2018, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin completul de 5, în Dosarul „Gala Bute”.
Conform prevederilor din Codul de Procedură Penală, cererea de contestație în anulare, pe motivul nelegalei constituiri a instanței care a pronunțat hotărârea definitivă, poate fi făcută de căte oricare dintre părți, de persoana vătămată sau de către procuror. În cererea de contestație în anulare, contestatorul trebuie să arate cauzele de contestare pe care le invocă, precum și motivele aduse în sprijinirea formulării căii extraordinare de atac. Instanța de judecată examinează admisibilitatea, în principiu, în cameră de consiliu, fără citarea părților și, în cazul în care constată că cererea de contestație în anulare este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația îndeplinește condițiile prevăzute de lege și că în sprijinul contestației au fost depuse ori au fost invocate dovezi care se află la dosar, admite contestația și dispune citarea părților interesate.
Citește pe Antena3.ro
Mai departe, la termenul fixat pentru judecarea contestației în anulare, instanța audiază pările și concluziile procurorului și, dacă o găsește întemeiată, desființează, prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere și procedează, fie de îndată, fie acordând un termen, după caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea întregului proces, după caz. Interesant este și faptul că legea prevede că judecarea contestației în anulare nu poate avea loc decât în prezența inculpatului, când acesta se află în stare de reținere, iar sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia din apel este definitivă.
Udrea și Bica au șanse să scape de arest și de extrădare
Astfel, teoretic, pentru a se putea judeca contestațiile în anulare formulate de Elena Udrea și de Alina Bica, cele două contestatare trebuie să fie prezente în instanță. Fapt care, în momentul de față, este mai mult decât dificil, întrucât acestea se află încarcerate într-un penitenciar din capitala statului Costa Rica, San Jose. Avocații Elenei Udrea spun, însă, că există soluții ca fostul ministru să fie audiat chiar și în aceste condiții.
Elena Udrea și Alina Bica au toate șansele să scape atât de o eventuală extrădare în România, cât și de arestul preventiv din Costa Rica. Reamintim faptul că, zilele trecute Tribunalul din Pavas a prelungit măsura arestului preventiv instituit pe numele celor două, până la finalizarea procedurilor de extrădare, respingând cererile de eliberare.
Mai mult, avocatul Veronel Rădulescu, apărătorul din România al Elenei Udrea, a preciat, pentru “Jurnalul”, că unul din actele esențiale care ar fi trebuit să se afle la dosarul care a însoțit cererea de extrădare, formulată de Ministerul Justiției din România, a fost emis abia pe 21 noiembrie. Este vorba despre motivarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Completul de 5 Judecători, în care fostul ministru a primit o pedeapsă definitivă de șase ani de închisoare cu executare. Intrarea acestei motivări în posesia avocaților a și determinat, imediat, înaintarea contestației în anulare la Înalta Curte, chiar și înainte ca decizia Curții Constituționle care devoalează nelegala constituire a completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ, începând cu februarie 2014 și până în prezent, să fie publicată în Monitorul Oficial.
Gura de oxigen pentru Elena Udrea și Alina Bica în situația în care cele două se află vine, însă, exact din depunerea contestațieiîn anulare. Asta, deoarece articolul 430 din Codul de Procedură Penală prevede că, “până la soluționarea contestației în anulare, se poate dispune suspendarea executării pedepsei”. Odată suspendată executarea pedepsei, se suspendă toate actele care au legătură cu aceasta, atât pe latura penală, cât și pe latura civilă. Mai concret spus, se suspendă și cererea de extrădare, și mandatul de arestare preventivă din Costa Rica, întemeiat pe această cerere de extrădare, dar și punerea în executare a laturii civile (confiscarea dispusă pentru recuperarea prejudiciului).
Avocatul Veronel Rădulescu: Se impune adoptarea unei Ordonanțe de Urgență
În exclusivitate pentru “Jurnalul”, avocatul Veronel Rădulescu a declarat că, în cazul clientei sale, Elena Udrea, dar și al fostei șefe a DIICOT, Alina Bica, avem de-a face cu o situație fericită. Pentru că ele au putut formula contestațiile în anulare în termenul de 30 de zile de la data la care au primit motivarea hotărârilor prin care au fost condamnare, termen prevăzut de articolul 428 din Codul de Procedură Penală. Însă, spune avocatul, nu același lucru îl vor putea face persoanele condamnate de completurile de 5 judecători nelegal constituite, dar care se află cu mult peste depășirea acestui termen de 30 de zile.
În Decizia CCR, prin care a fost constatată existența conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a arătat că, atât în materia penală, cât și în cea extrapenală, sancțiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiționată și, prin urmare, absolută a actelor îndeplinite de un astfel de complet. Numai că, tot CCR, arată că decizia se aplică de la data publicării sale în trei cazuri. Primul caz este al situațiilor pendinte, adică în cauzele aflate în curs de judecare. Al doilea caz vizează cauzele finalizate, dar numai în măsura în care justițiabilii (inculpați, părți, parchet) sunt încă în tremenul de 30 de zile pentru exercitarea căilor de atac extraordinare. Al treilea caz vizează situațiile viitoare.
“Nu este echitabil ca o persoană care a luat la cunoștință în ultimele 30 de zile de motivarea care a stat la baza condamnării sale, dar și de faptul că instanța care a condamnat-o a fost nelegal constituită, să poată doar ea exercita calea contestației în anulare, în vreme ce o persoană care a fost judecată și condamnată de un complet, de asemenea, nelegal constituit, dar care a aflat motivarea într-un termen mai mare decât cele 30 de zile, să nu poată exercita această cale de atac”, este de părere avocatul Veronel Rădulescu. Acest propune, pentru ca această situație să nu genereze un dublu standard, ca Guvernul, prin Ministerul Justiției, să adopte o Ordonanță de Urgență pentru modificarea Codului de Procedură Penală, care să statueze faptul că, și în situția în care s-a depășit termenul de 30 de zile, să poată fi introdusă contestația în anulare, întemeiată pe Decizia Curții Constituțională, cu privire la nelegala constituire a completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ.
Curg contestațiile pe bandă rulantă
În ultimele două săptăâmâni, după ce Curtea Constituțională a admis cererea premierului Viorica Dăncilă și a constatat existența conflictului juridic de natură constituțională generat de refuzul Colegiului de Conducere al ÎCCJ, începând cu februarie 2014, de a desemna, prin tragere la sorți, toți cei cinci judecători numiți în completele speciale, cu toate că legea prevedea acest lucru, pe rolul Completelor C1 și C2 de 5 judecători, au fost introduse mai multe contestații în anulare. Nu doar Elena Udrea, Alina Bica și Rudel Obreja au formulat astfel de căi de atac, ci și alte persoane condamnate. În 29 noiembrie, o contestație în anulare a fost înaintată de Florin Pițoiu, condamnat într-un dosar de înșelăciune, acșiunea primind termen de judecată în 8 ianuarie anul viitor. Alte contestații în anulare înregistrate în perioada 23-28 noiembrie au termene de judecată stabilite pentru începutul anului viitor. În majoritatea generoasă a cazurilor se contestă soluții definitive în dosare instrumentate de Direcția Națională Anticorupție.
Există, însă, și contestații în anulare în materie civilă Una dintre acestea a fost depusă în 27 noiembrie 2018 și vizeaă o abatere discipliară instrumentată de Inspecția Judiciară de la CSM,
Arestate în Costa Rica, Elena Udrea și Alina Bica au depus contestații în anulare împotriva sentinețelor prin care au fost condamnate, definitiv, la închisoare cu executare, de către un complet de 5 judecători nelegal constituit
Instanța, la cerere, poate dispune suspendarea executării pedepsei, până la soluționarea definitivă a contestației în anulare. Astfel, Udrea și Bica pot scăpa de extrădarea din Costa Rica și de arestul din penitenciarul din San Jose
