Firmele fantomă spală peste un trilion de dolari

Sunt și căi „primitive” de sustragere de la obligații, care se aplică mai ales în țările cu capitalism „proaspăt”, așa cum sunt zonele estului Europei. Evident că aceste sume ilicite se reintroduc în circuitul economic, hoțul neprins fiind negustor cinstit, cu profituri peste cele obișnuite perturbând concurența și adâncind polarizarea societății prin îmbogățirile necuvenite. Dimensiunea la nivel global a spălării banilor doar prin metoda firmelor paravan are un volum anual estimat de compania de rating Moody’s , la suma colosală de 1 - 1,6 trilioane de dolari. România se află pe harta riscurilor, cu 309 alerte, la nivel global fiind reținute peste 30.000 de asemenea avertizări.

Desigur că aceste cifre cu 12 zerouri în coadă intră în zona stratosferică, greu de comparat cu veniturile omului obișnuit. Pentru a face mai de înțeles această estimare, ea ar reprezenta de 3-5 ori  PIB-ul României din anul trecut. Rețelele de firme paravan sunt transfrontaliere și operațiunile implică o serie largă de infracțiuni.

Suntem în top la capitolul „gazde de hoți”  

În decembrie 2022, DIICOT anunța o operațiune de destructurare a  unui grup infracțional în vederea spălării banilor proveniți din fraudă informatică și înșelăciune. Perchezițiile, în coordonare cu Eurojust și Europol, s-au desfășurat simultan în Călărași, București, dar și în Moldova și Suedia. Tipul de infracțiune a grupului era de „CRIME  AS A SERVICE (CSaaS), care constă în a pune la dispoziția altor grupuri infracționale persoane, societăți comerciale fictive, conturi bancare și o infrastructură vastă în scopul mutării, ascunderii și spălării banilor din infracțiuni. Pentru a organiza „treaba”, infractorii, cetățeni din Ucraina, Moldova, Suedia, au venit în România, unde au înființat firme fără activitate reală, cu valabilitate scurtă și la sedii plasate la birouri de avocatură sau la adrese fictive, la persoane cu identități false sau substituite. Pe numele firmelor au fost deschise conturi bancare, fiind obținute carduri și accesul la online banking. Grupul furniza servicii de spălare a banilor obținuți prin fraude informatice în Europa, America, Australia sau prin înșelăciune pe platforme de tranzacționare nereglementate în UE, cu monede virtuale. Sumele astfel escrocate erau direcționate în conturile „gazdă” din România de unde erau redirecționate spre Hong Kong și Israel, unde erau alți interpuși. Volumul tranzacțiilor cercetate de procurori în această încrengătură infracțională a fost calculat la 70 milioane de euro. Comunicatul Parchetului menționa, legat de acest dosar, că „în perioada  februarie 2018-ianuarie 2021, pe teritoriul României, Bulgariei, Poloniei și Ungariei s-a conturat și dezvoltat un grup specializat în activități ilicite de spălare a banilor”.

Cum se aprinde becul roșu?

Compania de rating Moody’s a efectuat o largă cercetare la nivel global pentru a identifica semnalele de avertizare, așa-numitul „bec roșu” care indică existența unei firme paravan, o „cutie goală” prin care se tranzitează profiturile spre paradisuri fiscale. Moody’s, având o capacitate de analiză la scară mondială, a trecut prin filtru 472 milioane de companii și persoane. Au fost decelate astfel comportamentele suspecte care indicau suspiciuni privind funcționarea corectă, în cadrul legilor și normelor fiscale. Primul exemplu care este de natură să aprindă becul roșu de avertizare: vârstele aberante ale conducătorilor de firme. Mai mult de 2.200 de firme au administratori în acte, cu vârste de peste 123 de ani, știind că recordul de longevitate pe planetă este de 122 de ani! Recordul de „viață fără de moarte” îl deține un administrator descoperit de cei de la Moody’s, cu vârsta de 942 de ani! Minorii, începând cu bebelușii, au partea lor de conducători precoci. 4.500 de conducători de firme trecuți în acte au vârsta de sub 5 ani! 3.540 de „manageri” sunt mai „săltați”, au de la 5 la 10 ani, iar alți 11.289 de minori cu vârste de 10-18 ani sunt  trecuți ca manageri de companii. Seniorii care au atins un secol de viață nu se desprind de la butoanele companiilor fantomă: sunt aproape 30.000 cu vârste între 100 de ani și 122 de ani.

Șapte anomalii care descriu firmele fantomă

Între cazurile care trimit realitatea economică în zona absurdului este cel al unui fabricant de textile din China, care a declarat o cifră de afaceri de  2 miliarde de dolari, cu un singur angajat. Alte anomalii: aproape 22.000 de firme sunt înregistrate pe adresa… piramidelor din Egipt, iar o persoană a ocupat 5.751 de funcții în 2.883 de companii.

Studiul Moody’s evidențiază șapte semne principale care fiind depistate trimit spre suspiciunea de activitate sub umbrela unei firme fantomă sau paravan. Cele șapte anomalii care aprind becul de avertizare sunt: vârsta aberantă a administratorilor, înregistrarea de firme în număr mare sub aceeași adresă, inactivitatea, anomaliile financiare, riscul jurisdicțional, proprietăți plimbate în cerc, conduceri atipice.

România: 309 alerte de risc în afaceri

 Raportul riscurilor de afaceri, care evidențiază cele șapte criterii decelate și descrise pe larg, a fost difuzat în 22 ianuarie 2024. Lucrarea menționează peste 30.000 de alerte de risc depistate după analiza activității economice a 472 milioane de firme și persoane. România este plasată în această hartă mondială a riscurilor în afaceri cu 309 alerte, în timp ce vecinii din Bulgaria au 274 de alerte, iar Ucraina figurează cu 543 de alerte. Avertismentele sunt emise pentru orientarea investițiilor, dar și pentru a semnala autorităților naționale zonele în care trebuie direcționate cercetările pentru depistarea unor fraude reale. Pe baza acestor criterii de risc, raportul Moody’s devine un instrument de lucru util în condițiile în care ANAF declară că a lansat o ofensivă generalizată împotriva evaziunii fiscale, a fraudelor la recuperarea TVA și a „fentelor” în declararea și impozitarea marilor averi. „Este tot mai complicat să înțelegem veritabilele structuri de proprietate și să le detectezi pe cele cu riscuri”, declara un oficial de la Moody’s, responsabil cu analizele în criminalitate financiară. El adaugă: „După ce detectăm aceste semne de risc, noi putem să furnizăm anchetatorilor și analiștilor instrumente utile necesare pentru ancheta asupra fraudelor”. 

 FERMA DACILOR, între paravane

Drama de la Ferma Dacilor scoate la iveală o serie de practici folosite probabil pentru a eluda  plățile de taxe sau ascunderea unor activități economice. Ele se pliază pe criteriile descrise de Moody’s ca indicii pentru a cerceta posibile fraude. Firma are în acte alți administratori decât cei reali. Contracte de furnizare sau de achiziții erau cu „destinații” fictive. De pildă, contractul pentru racordul de electricitate era pe numele proprietarului terenului, nu al firmei care avea activitatea. Panourile solare instalate la fermă aveau adrese de facturare false.