x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Incredibil. Statul român plătește activitatea EPPO, prin bugetul DNA. DIICOT, lăsată fără cinci polițiști judiciariști

0
Autor: Ion Alexandru11 11 Mar 2021 - 07:22
Incredibil. Statul român plătește activitatea EPPO, prin bugetul DNA. DIICOT, lăsată fără cinci polițiști judiciariști
Vezi galeria foto


De aproape o lună, a intrat în vigoare o lege, trecută de formă prin Parlamentul României și inițiată de Guvernul condus, anul trecut, de Ludovic Orban, prin care la DNA se creează o suprastructură de sprijin ce va lucra exclusiv pentru Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi. Mai mult, pentru procurorii europeni delegați din partea României va activa un întreg aparat, compus din polițiști de poliție judiciară, grefieri, personal de specialitate și șoferi, plătiți de instituțiile de unde provin, fără a primi un leu în plus la salariu. Cei cinci ofițeri și agenți de poliție judiciară sunt extrași, efectiv, din schema de personal existentă la nivelul DIICOT și vor fi coordonați de Laura Kovesi, prin procurorii europeni delegați. Astfel încât, prin lege, această schemă de personal a DIICOT este redusă. Conform datelor pe anul 2020, la DIICOT funcționau zece ofițeri și șase agenți de poliție. Iar lucrurile nu se opresc aici. Toate dotările și cheltuielile aferente activității desfășurate de această suprastructură de sprijin a EPPO, înființată la nivelul DNA, vor fi asigurate de la bugetul statului român, prin bugetul Direcției Naționale Anticorupție.  

 

Este vorba despre proiectul de lege elaborat de Guvernul Orban, și care, din 18 februarie 2021, a devenit Legea nr. 6/2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului UE 2017/1.1999 a Consiliului European din 12 octombrie 2016, de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO). Sub această denumire pompoasă, legea în cauză nu face altceva decât să-i asigure Laurei Codruța Kovesi, în România, mână de lucru gratuită, dotări și finanțări pentru dosarele care au legătură cu posibile infracțiuni cu fonduri europene, de competența EPPO, săvârșite pe teritoriul național.

Astfel, în actul normativ citat există un întreg capitol, numit „Dispoziții privind organizarea activității Parchetului European în România”. Se stabilește, astfel, că activitatea desfășurată de EPPO în România este sprijinită în mod activ de toate autoritățile naționale competente, potrivit Regulamentului EPPO, „în special de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul pentru Luptă Antifraudă, Agenția Națională de Administrare Fiscală, autoritățile de gestionare a fondurilor europene și altor instituții cu atribuții în protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor”.

Acest aport înseamnă, de fapt, că, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – adică instituția de la conducerea căreia Laura Codruța Kovesi a fost dată afară, prin decret prezidențial, ca urmare a unei decizii definitive a CCR – se înființează o așa-numită Structură de Sprijin a Procurorilor Europeni Delegați în România, „care funcționează cu un număr de maximum 20 de posturi, dintre care cinci posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, opt posturi de specialiști, cinci posturi de personal auxiliar de specialitate (recte grefieri – n.red.) și două posturi de personal conex (adică șoferi)”.

 

Structura de Sprijin are sediu central și birouri teritoriale

 

Această nouă structură de sprijin urmează a fi compusă, conform acestei legi, dintr-un birou central, organizat în cadrul structurii centrale a DNA, și din trei birouri teritoriale, organizate, ce să vezi!, în cadrul Structurilor Teritoriale ale DNA de la Cluj, Iași și Timișoara. 

Din lege, aflăm, totodată, că personalul Structurii de Sprijin își va desfășura activitatea în cadrul biroului central și al celor trei birouri teritoriale descrise anterior, în funcție de volumul de activitate al procurorilor europeni delegați, procurori care, la rândul lor, activează în cadrul acestor structuri. Iar statele de funcții și de personal se aprobă cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului Justiției. Pentru asigurarea resursei umane, numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție se suplimentează, astfel, cu 15 posturi, din care trei reprezintă posturi pentru specialiști, cinci pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară, cinci pentru personalul auxiliar de specialitate și două pentru personalul conex. DNA însăși va contribui la această Structură de Sprijin cu cinci posturi existente în schema de personal, la data intrării în vigoare a acestei legi.

 

Cine achită? Bugetul României

 

În actul normativ citat se mai precizează faptul că, în vederea acoperirii cheltuielilor necesare desfășurării activității Structurii de Sprijin a EPPO, „inclusiv a celor legate de dotările materiale, precum și de acoperirea cheltuielilor judiciare aferente anchetelor penale în cauzele de competența Patrchetului European” vor fi alocate fonduri bugetare consistente, acestea fiind asigurate prin bugetul Direcției Naționale Anticorupție.

 

 

Parchetul „anti-Mafia”, văduvit de resurse umane, spre binele Zeiței Anticorupție

 

Polițiștii care vor lucra pentru Kovesi nu sunt luați nici de la MAI, nici de la DGA, nici de la DNA și nici nu sunt încadrați din vreo sursă externă. Ei vor fi smulși, la propriu, din schema de personal stabilită prin lege a unei alte structuri de Parchet – poate cea mai importantă din România. Legea prevede, în acest sens, că „în vederea asigurării numărului de posturi pentru Structura de Sprijin a EPPO, numărul de posturi al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) se diminuează cu cinci posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară”. Mai mult, numărul maxim de posturi ale Structurii de Sprijin poate fi suplimentat, ulterior, prin Hotărâre de Guvern.

Conform Listei funcțiilor din cadrul DIICOT, aferentă celui de-al doilea semestru al anului 2020, în schema de personal a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism erau 16 posturi de polițiști de poliție judiciară, dintre care zece funcții de ofițeri și șase funcții de agenți. După diminuarea schemei de personal, stabilită prin Legea 6/2021, la DIICOT vor mai rămâne 11 polițiști de poliție judiciară.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Procurorii europeni delegați urmează să beneficieze de serviciile Structurii de Sprijin de la DNA pe toată durata desfășurării activității lor în cadrul Parchetului European. În acest sens, acești procurori rămân în structurile de posturi și de personal ale Parchetelor de unde provin, instituțiile în cauză fiind obligate să le achite contribuțiile la bugetele de asigurări sociale. Ei vor lucra, însă în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, „beneficiind de serviciile Structurii de Sprijin, prin biroul central și birourile teritoriale ale acesteia”.

În ceea ce privește ofițerii și agenții de poliție judiciară (transferați de la DIICOT) în cadrul Structurii de Sprijin, aceștia „își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control a procurorului european delegat. Dispozițiile procurorilor europeni delegați sunt obligatorii pentru acești ofițeri și agenți, precum și pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne”. De altfel, pentru aceștia din urmă, legea reglementează faptul că nu li se modifică raporturile de serviciu și li se mențin drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru această categorie de personal avute până la data desfășurării activității pentru procurorii europeni delegați. Pe durata desfășurării activității pentru procurorii europeni delegați, și specialiștii încadrați la Structura de Sprijin a EPPO de la DNA lucrează sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor europeni delegați. 

 

Lege trecută de Parlament și de Președinție cu viteza luminii

 

Legea care, practic, îi pune la dispoziție Laurei Codruța Kovesi atât DNA-ul, cât și MAI-ul, cât și finanțare de la bugetul de stat a trecut, în data de 2 februarie 2021, de Camera Deputaților, prin adoptare tacită, ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile, prevăzut de articolul 75, alineatul 2, teza a III-a din Constituția României. 

Apoi, în numai 13 zile, proiectul de lege a trecut și de Senat, care este Camera decizională. Propunerea legislativă a aparținut Guvernului Orban, expunerea de motive a avut la bază concluziile unui grup de lucru constituit la nivelul Ministerului Justiției, a fost elaborată anul trecut și transmisă Parlamentului. La Camera Deputaților, legea a primit aviz numai din partea Comisiei pentru Drepturile Omului, în data de 19 noiembrie 2020.

La Senat, lucrurile au mers cu viteza luminii. Pe 4 februarie 2021, s-a primit aviz de la Comisia pentru Drepturile Omului, pe 5 februarie s-a primit aviz de la Comisia de Muncă, apoi pe 9 februarie a fost avizată de Comisia de Buget-Finanțe, iar pe 10 februarie a intrat pe ordinea de zi a Plenului. 

În data de 15 februarie 2021 a fost supusă votului, trecând cu 88 de voturi „pentru”, 46 „împotrivă” și nicio abținere, iar pe 17 februarie a fost trimisă la Palatul Cotroceni. A doua zi dimineața, pe 18 februarie, legea era deja promulgată și publicată în Monitorul Oficial al României.

 

 

Kovesi, presiuni în presa italiană pentru delegarea procurorilor și pentru un buget uriaș

 

Zilele trecute, Laura Codruța Kovesi a acordat un interviu publicației italiene „Il Sire 24 Ore”, în care s-a plâns că activitatea EPPO este încetinită de fatul că mai multe state încă nu și-au desemnat procurorii europeni delegați. Întrebată de reporter când va începe EPPO să funcționeze, având în vedere că structura este operațională încă de la sfârșitul anului trecut, Kovesi a precizat: „Dacă ar depinde de noi, am fi început de mâine. La nivel central suntem pregătiți: procurorii europeni au fost numiți în iulie 2020. Cu toate acestea, lipsește un element-cheie: procurorii europeni delegați care trebuie să efectueze investigații în cadrul statelor. Suntem deosebit de îngrijorați de Italia, deoarece este foarte târziu. Mă bazez pe noul ministru al justiției pentru a accelera procedurile”. Conform înțelegerii, Italia va avea unul dintre cele mai mari numere de procurori europeni delegați.

„Până acum am numit 32 de procurori delegați din 7 țări: Slovacia, Germania, Estonia, Lituania, Olanda, Republica Cehă și România. Evaluăm candidați din Bulgaria. În majoritatea celorlalte țări procesul este în desfășurare, în timp ce în Italia nu a început încă. (…) Procuratura Europeană este un adevărat punct de cotitură. Structura și puterile sunt fără precedent, concepute special pentru a avea un impact major asupra investigațiilor transfrontaliere. Va fi ușor? Nu, 22 de state înseamnă 22 de legislații, 22 de proceduri, 22 de structuri, 22 de culturi... Dar sunt convinsă că suntem pregătiţi. Avem concentrarea corectă, spiritul potrivit, determinarea corectă de a reuși. Nu cunosc o provocare mai interesantă”, a adăugat șefa EPPO.

Aceasta s-a plâns și de faptul că a primit mai puțini bani decât a cerut. „Trebuie să mărturisesc că obținerea unui buget suficient pentru 2021 a fost o provocare mult mai mare decât mă așteptam. Pentru mine era clar că volumul de muncă va fi mult mai mare decât cel prevăzut, având în vedere creșterea semnificativă a intereselor financiare europene de protejat. Cerem 55,5 milioane față de cele 37,7 milioane propuse de Comisie. Am primit aproape 45, un compromis bun. Ne-ar plăcea să folosim acești bani pentru a crește personalul și negociem deja cu Comisia”, a precizat Kovesi pentru publicația italiană citată.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Dezastrul ecologic de la Smârdan - 150.000 de tone de deșeuri animaliere aruncate pe câmp

Dezastrul ecologic de la Smârdan - 150.000 de tone de deșeuri animaliere aruncate pe câmp
Dosarul lui Gelu Cazacioc, patronul incineratorului din comuna tulceană Smârdan, care, în loc să ardă leșurile oilor moarte scoase de pe nava Queen Hind, răsturnată din cauza supraîncărcării la sfârșitul...

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat
Țigări de contrabandă, păzite cu câini periculoși, au ajuns în mai multe comune din Argeș. Ofițerii de la Combaterea Criminalității Organizate au descoperit că, timp de un an de zile, zeci de mii de baxuri...

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural
Anul școlar a debutat cu stângul, din punct de vedere al transportului elevilor la școli și licee. După ce aproape i-a falimentat pe transportatori, anul trecut, Guvernul încă nu înțelege de ce unii dintre ei...

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății
În prima săptămână de școală din sistemul preuniversitar se revoltă deja cadrele didactice. Sindicatele din învățământ anunță că vor da statul în judecată pentru decizia de a le cere cadrelor didactice...

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului
Agenda publică este acoperită de panica facturilor mari la gaze naturale. Există însă vești și mai îngrijorătoare pentru perioada următoare și care fac referire la asigurarea efectivă a gazelor naturale în s...

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului
Galerie Foto Mai multe instituții publice, unele extrem de vizibile în planul politic al perioadei pe care o traversăm, se întrec în achiziții care mai de care mai interesante. Vorbim despre Consiliul Superior al Magistraturii,...

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale
Deși, începând din luna martie a acestui an, spitalele din România nu mai sunt împărțite în COVID și non-COVID, conform Ordinului MS 434/2021, pacienții cu COVID-19 aflați în stare critică au început să...

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf
Galerie Foto Salvamontiștii argeșeni au fost certați de tatăl unei tinere că traseul montan pe care îl parcurgea fiica lui nu era iluminat. În jur de 10 apeluri a dat omul, atât la 112, cât și la Dispeceratul Național...

Angajații CJ Suceava, puși să învețe cum stă treaba cu planificarea strategică 

Achizițiile trăsnite au devenit un sport național când vorbim despre administrațiile locale. De la an la an, tot mai inventivi, edilii găsesc cele mai ingenioase contracte pentru a sifona banii publici, fie pentru...

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o
Pe toate vocile, comunicatorii PNL susțin că singura soluție pentru România este refacerea Coaliției de „dreapta”, alături de cei de la USR-PLUS. Iar una dintre aceste voci care militează pentru o împăcare p...

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată
Galerie Foto De la declanșarea crizei politice, atacurile venite dinspre USR-PLUS către foștii parteneri de guvernare de la PNL – aripa „Cîțu” s-au mutat și către Palatul Cotroceni, iar, în ultimele zile, aceste atacuri...

Cel mai mare distribuitor de gaze din România îi are ca administratori pe secretarul de stat în Ministerul Economiei și pe soția fostului președinte PMP

Cel mai mare distribuitor de gaze din România îi are ca administratori pe secretarul de stat în Ministerul Economiei și pe soția fostului președinte PMP
Prim-vicepreședintele Biroului Permanent al Partidului Național Liberal, care ocupă și funcția de secretar de stat în Ministerul Economiei, Daniela Nicolescu, a fost numită, la propunerea Ministerului Energiei,...
Serviciul de email marketing furnizat de