Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se vorbește despre o sumă cuprinsă între 260.000 și 320.000 de euro care ar fi trebuit să înceapă a fi recuperată de către ANAF încă din anul 2015, după ce familia Iohannis a pierdut definitiv în justiție cele două imobile, însă o evaluare cât de cât exactă a cuantumului sumelor încasate de familia prezidențială, începând cu anul 2004, din închirierea proprietăților respective este cu mult mai mare. Am folosit termenul „cât de cât”, deoarece evaluarea pleacă strict de la mențiunile pe care le-a făcut Klaus Werner Iohannis în declarațiile de avere oficiale pe care acesta le-a completat și publicat, începând cu anul 2005, în calitate de primar al municipiului Sibiu și, ulterior, din anul 2015, în calitate de președinte al României. Însă, așa cum deja a fost semnalat de presă încă din 2015, aceste sume au toate șansele să nu fie produsul întreg al foloaselor financiare obținute de familia Iohannis de pe urma acestor imobile, lucru care, imediat după ce președintele își va înceta mandatul, ar trebui să facă obiectul unei evaluări întrerupte în 2014 a Agenției Naționale de Integritate.
„Jurnalul” a luat la mână toate declarațiile de avere pe care primarul Sibiului și, ulterior, președintele României, Klaus Werner Iohannis, le-a completat începând cu anul 2004. O parte dintre aceste documente nu se regăsesc nici în arhiva Primăriei Municipiului Sibiu, nici pe portalul declarațiilor de avere și de interese al Agenției Naționale de Integritate, însă informații cu privire la cuantumul declarat al chiriilor încasate există în spațiul public, fiind în mai multe rânduri prezentate atât în presa locală, cât și în presa centrală.
Astfel, în anul 2005, când era primar al Sibiului, Klaus Werner Iohannis declara că, împreună cu soția sa, Carmen, a realizat venituri din chirii în sumă de 35.702 lei, ceea ce, la un curs de schimb de 3,6050 de lei pentru un euro, a însemnat 9.903,5 euro. În 2006, veniturile din chirii declarate au fost tot de 35.702 lei, ceea ce, la un curs de schimb de 3,566 de lei pentru un euro, însemna 10.004,5 euro. Mai departe, în 2007, chiriile declarate oficial au fost tot de 35.702 lei, ceea ce, la un curs de schimb de 3,1340 de lei pentru un euro, însemna 11.391,8 euro. De asemenea, în 2008, chiriile declarate se ridicau la 35.702 lei, ceea ce, la un curs de schimb de 3,6745 de lei pentru un euro, înseamnă 9.716,2 euro.
În continuare, potrivit declarației de avere din anul 2009, chiriile încasate de familia Iohannis au fost de 35.702 lei, care, la un curs de schimb de 4,2067 de lei pentru un euro, înseamnă 8.486,9 euro.
Din 2010, s-au urcat banii pe el
După care lucrurile au cunoscut, brusc, o explozie. Astfel, în 2010, Klaus Iohannis declara că, împreună cu soția sa, Carmen, a realizat venituri din chirii de 228.132 de lei, ceea ce, la un curs de schimb de 4,3688 de lei pentru un euro, a însemnat 52.218,5 euro. În 2011, veniturile din chirii declarate au fost tot de 228.132 de lei, care, la un curs de schimb de 4,2341 de lei pentru un euro, însemna 53.879,7 euro. În 2012, chiriile s-au situat, de asemenea, la valoarea totală de 228.132 de lei, ceea ce, la un curs de schimb de 4,4494 de lei pentru un euro, a însemnat 51.272,5 euro. Aceeași sumă de 228.132 de lei reprezintă chiriile declarate de Klaus Iohannis în 2013, care, la un curs de schimb de 4,4588 de lei pentru un euro, a însemnat 51.164,4 euro.
În ultimul an ca primar al municipiului Sibiu, Klaus Werner Iohannis declara că a încasat chirii de 228.132 de lei, adică de 52.001,8 euro, la un curs de schimb de 4,3870 de lei pentru un euro, iar în prima sa declarație de avere depusă ca președinte al României, Klaus Iohannis declara, în 2015, că a încasat, împreună cu soția sa, din chirii, tot 228.132 de lei, adică 50.996,3 euro, la un curs de schimb de 4,4735 de lei pentru un euro.
Citește pe Antena3.ro
Situația s-a schimbat dramatic, începând cu 2015
Odată ajuns la Palatul Cotroceni și după decizia definitivă a instanței prin care a rămas fără două dintre case, situația financiară a lui Klaus Iohannis din acest punct de vedere a început să se prăbușească treptat.
Concret, în 2016, președintele preciza venituri din chirii în cuantum anual de 119.920 de lei, adică de 26.525,1 euro, la un curs de schimb de 4,5210 lei pentru un euro, după care, în 2017, declara venituri anuale din chirii de doar 38.034 de lei, ceea ce, la un curs de schimb de 4,5539 lei pentru un euro, însemna 8.352,9 euro.
În 2018, situația s-a mai redresat puțin, în sensul că veniturile declarate din chirii au fost de 59.058 de lei, adică de 12.670,4 euro, la un curs de schimb de 4,6611 lei pentru un euro, iar în 2019 aceste venituri declarate s-au situat la 71.658 de lei, ceea ce la un curs de schimb de 4,7351 de lei pentru un euro a însemnat 15.133,4 euro.
În primul an al pandemiei, Iohannis declara venituri din chirii de 71.486 de lei, adică de 14.762,8 euro la un curs de schimb de 4,8432 de lei pentru un euro. Iar în 2021, președintele preciza venituri din chirii de 57.589 de lei, adică de 11.682,2 euro, la un curs de schimb de 4,9267 de lei pentru un euro. Anul 2022 a însemnat pentru Klaus Iohannis și soția sa un beneficiu declarat din chirii de 82.082 de lei, adică de 16.591,6 euro la un curs de schimb valutar de 4,9454 de lei pentru un euro.
Anul trecut, Klaus Iohannis menționa în declarația sa de avere venituri din chirii în sumă de 88.778 de lei, ceea ce, la un curs de schimb de 4,9634 de lei pentru un euro, înseamnă 17.886,5 euro. Iar în 2024, chiriile declarate de președintele României au fost de 79.970 de lei, adică de 16.067,6 euro, la un curs de schimb de 4,9771 de lei pentru un euro.
Trăgând linie, din 2004 și până în 2024, Klaus Werner Iohannis și Carmen Georgeta Iohannis au realizat, doar conform acestor declarații oficiale, venituri din chirii în sumă totală de 2.215.877 de lei, adică de 500.708,6 euro, la cursurile de schimb valutar aferente fiecărui an analizat în parte.
După alegeri, trebuie să se lămurească, juridic, această chestiune. ANI are în lucru un dosar, suspendat din noiembrie 2014
Această jumătate de milion de euro reprezintă însă doar suma declarată în aceste documente citate, în condițiile în care, în luna august a anului 2015, publicația Rise Project dezvăluia că rentele menționate de Klaus Iohannis în declarațiile de avere erau sub veniturile chiriilor încasate conform contractelor de închiriere încheiate de familia Iohannis.
Concret, Rise Project preciza că a descoperit o diferență de 115.000 de euro între veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a trecut în declarațiile de avere din perioada 2005 - 2008 și sumele prevăzute în contractele de închiriere și în actele adiționale pe care le-a semnat pentru închirierea proprietăților imobiliare. Este vorba despre contractele încheiate cu Raiffeisen Bank și cu Netex Production.
În acest sens, jurnaliștii au interpelat Agenția Națională de Integritate, ANI răspunzând că a început din oficiu o verificare a averii lui Klaus Werner Iohannis încă din cursul anului 2010, însă ancheta s-a oprit în noiembrie 2014, după ce Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor prezidențiale.
Despre această avere nejustificată a fost informat și Parchetul
O informație și mai completă cu privire la acest episod este prezentată în cuprinsul Ordonanței nr. 260/P/2018 din 6 februarie 2020 a Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, când procurorul Ioan Șandru a soluționat o plângere înaintată de site-ul „Lumea Justiției”. Conform acestui document, „la solicitarea procurorului de caz, prin adresa nr. 44041/G/II/26.11.2018, Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate a comunicat că, la data de 1 octombrie 2009, Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că primarul municipiului Sibiu, Iohannis Klaus Werner, a acumulat o avere ce depășește veniturile realizate și nu a respectat dispozițiile legale referitoare la completarea și depunerea declarațiilor de avere și de interese”. La acel moment, a fost constituită lucrarea nr. A/1218/II/2009.
Ulterior, „ca urmare a deciziei nr. 145/2010 a Curții Constituționale, potrivit căreia toate dispozițiile declarate neconstituționale din Legea nr. 144/2007 își încetează efectele juridice, activitatea de evaluare în această lucrare a fost închisă, în conformitate cu dispozițiile respectivei decizii”, se arată în această comunicare. Mai departe însă, ANI precizează că, „în conformitate cu dispozițiile articolului 34 din Legea nr. 176/2010, la data de 18 noiembrie 2010, Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că primarul municipiului Sibiu, Iohannis Klaus Werner, a acumulat o avere ce depășește veniturile realizate și nu a respectat prevederile legale referitoare la completarea și depunerea declarațiilor de avere și interese”, formându-se, în acest sens, o nouă lucrare, cu numărul 86906/A/II/2010.
Timp de 10 ani, doar Parlamentul putea face lumină. Dar a preferat să nu
În aceeași comunicare citată de procuror, în ordonanța respectivă, Agenția Națională de Integritate subliniază că „în contextul alegerii lui Klaus Werner Iohannis în funcția de președinte al României, începând cu data de 21 noiembrie 2014, în lucrarea nr. 86906/A/II/2010 s-au aplicat dispozițiile articolului 25 din Legea nr. 115/1996, potrivit cărora «averea Președintelui României va putea fi cercetată numai după încetarea exercitării mandatului, iar pe durata acestuia, numai la cererea sa sau pe baza hotărârii Parlamentului României, adoptată cu votul majorității deputaților și senatorilor»”.
Este evident că nici președintele nu a cerut evaluarea averii sale, dar nici Parlamentul României nu a făcut nimic în acest sens, din 2015 până în prezent.
ANI mai informa procurorul că până la data redactării acestui răspuns nu fusese întocmit niciun raport de evaluare cu privire la respectarea regimului juridic al declarării averii de către Klaus Werner Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu, actualmente președinte al României.
Legea prevede, în astfel de situații, confiscarea și chiar sesizarea organelor de urmărire penală
Aceste pasaje din Ordonanța PÎCCJ, care citează un răspuns oficial al ANI, arată că, din acest punct de vedere, problemele lui Klaus Iohannis ar trebui să înceapă imediat după ce își va încheia mandatul de președinte al României. Potrivit legii, cercetarea averii se face de Comisia de cercetare de pe lângă curțile de apel, care poate începe acțiunea de control de îndată ce este semnalată de către Agenția Națională de Integritate cu un raport de evaluare.
Comisia de cercetare hotărăște, cu majoritate de voturi, în cel mult trei luni de la data sesizării, pronunțând o ordonanță prin care poate dispune trei chestiuni. Prima este trimiterea cauzei spre soluționare curții de apel pe raza căreia domiciliază persoana a cărei avere este evaluată. A doua poate fi clasarea cauzei.
A treia situație constă în suspendarea controlului și trimiterea cauzei la parchet, dacă în legătură cu bunurile a căror proveniență este nejustificată rezultă săvârșirea unei infracțiuni.
Mai mult, dacă se constată că dobândirea bunurilor este nejustificată, curtea de apel va decide fie confiscarea, fie obligarea celui verificat la plata unei sume al cărui cuantum să fie egal cu valoarea bunului obținut în mod nejustificat.
