Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sistemul electronic de arhivare a documentelor utilizate de Ministerul Finanțelor, de ANAF și de structurile teritoriale este depășit, conform unor documente care stau la baza unui proces de achiziții finalizat, săptămâna trecută, de instituția guvernamentală. Acest lucru a fost constatat oficial încă din luna mai, când ministru de resort era Alexandru Nazare, moment în care a fost constituit un caiet de sarcini pentru cumpărarea unor servicii de… consultanță, în baza cărora să se facă, ulterior, achiziția noului sistem electronic de arhivare. Iar contractul a fost încheiat în ultima zi de mandat ca ministru interimar al Finanțelor al lui Florin Cîțu. Au fost contractate trei companii, dintre care una este deținută și administrată de consilierul ministrului Comunicațiilor din Guvernul Dăncilă.
Pe vremea când instituția era condusă de Alexandru Nazare, Ministerul Finanțelor a scos la licitație un contract care viza servicii de consultanță în vederea evaluării sistemului informatic folosit în structurile din subordine, inclusiv la ANAF. Între timp, Nazare a fost dat afară, pe motive de luptă politică în interiorul PNL între premier și Ludovic Orban, conducerea interimară a Ministerului Finanțelor fiind preluată de Florin Cîțu. Iar în ultima zi de mandat interimar a lui Cîțu, Ministerul Finanțelor a și atribuit contractul respectiv, astfel încât el să fie implementat de noul deținător al portofoliului, Dan Vîlceanu, numit în funcție la fix 24 de ore după parafarea afacerii.
Potrivit documentelor care vizează acest contract, Finanțele au achiziționat servicii de consultanță pentru realizarea analizei generale a stării de fapt a sistemului informatic actual și pentru definirea în detaliu a cerințelor aferente adoptării noului cadru procedural și informațional al infrastructurii IT. Scopul avut în vedere se referă la dezvoltarea unei soluții de arhivare electronică „pentru îmbunătățirea interacțiunii cetățenilor și mediului de afaceri în cadrul Proiectului «Creșterea capacității administrative a Ministerului Finanțelor Publice și a instituțiilor subordonate»”.
Guvernul a evaluat costurile la preț dublu decât contractul adjudecat
Sub conducerea lui Alexandru Nazare, autoritatea contractantă a scos la mezat această afacere, pe SICAP, organizând o licitație deschisă, în care a impus drept criteriu de atribuire cel mai bun raport calitate-preț. Inițial, suma alocată pentru componentele contractului se ridica la 1.010.000 de lei fără TVA, pentru ca, la final, costul să fie la jumătate.
Citește pe Antena3.ro
Astfel, în data de 17 august 2021, Ministerul Finanțelor Publice anunță încheierea contractului nr. 688758/2021, în valoare de 500.000 de lei fără TVA, respectiv de 595.000 de lei cu TVA inclusă (adică 124.000 de euro). Contractul, deși cuprinde mai multe tipuri de servicii ce urmează a fi implementate, nu a fost împărțit pe loturi, ci a fost atribuit într-o singură etapă, ce urmează a fi finalizată, așa cum rezultă atât din anunțul de atribuire, cât și în cuprinsul caietului de sarcini, într-o perioadă de opt luni. Au fost, în acest sens, declarate câștigătoare trei companii de profil. Este vorba despre SC IOT Solutions & Consulting SRL, despre SC Ernst & Young SRL și despre SC Complex Systems Development SRL.
Patronul a lucrat la Ministerul Comunicațiilor, soția lucrează la Curtea de Conturi
Prima dintre cele trei companii care vor presta pentru Ministerul Finanțelor Publice, condus, la momentul încheierii contractului, de Florin Cîțu, dar care este păstorit, în prezent, de Dan Vîlceanu – care și-a început cariera politică la PSD, ca lider al tineretului social democrat din Dolj – este deținută de un om de afaceri care a lucrat pentru… Guvernul Dăncilă.
Concret, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), SC IOT Solutions & Consulting SRL a luat ființă în data de 17 iunie 2015, cu obiectul de activitate „servicii în tehnologia informației” și, la acel moment, avea doi asociați persoane fizice. Este vorba despre Laurențiu George Nica și George Panaite Cioca. Primul a ocupat, de la bun început, și funcția de administrator.
Ulterior, în data de 18 februarie 2018, cei doi acționari îl cooptează în companie pe un al treilea asociat, pe nume Traian Marian Răducu, iar două zile mai târziu, acționarul Cioca decide să iasă din firmă, cesionând părțile sociale către ceilalți doi parteneri. Pentru ca, la data de 3 octombrie 2018, și acționarul Traian Marian Răducu să ia decizia să părăsească structura acționariatului, cesionându-i părțile sociale lui Laurențiu George Nica, acesta din urmă rămânând, și în prezent, asociatul unic al SC IOT Solutions & Consulting SRL.
Laurențiu George Nica a ocupat funcția de consilier la Cabinetul ministrului Comunicațiilor și Tehnologia Informației, Bogdan Cojocaru, pe vremea când Guvernul României era condus de Viorica Dăncilă, de la PSD. Omul de afaceri a depus chiar o declarație de avere în acest sens, completată în data de 7 martie 2018, din care rezultă că anterior și-a câștigat existența ca manager de proiect la SC IOT Solutions & Consulting SRL, dar și ca director de proiect la SC C4Pro Engineering SRL. Soția acestuia, Rozalia Otilia Nica, ocupă, încă din 2012, funcția de auditor public extern la Curtea de Conturi a României, conform aceluiași document.
În declarația de avere citată, activitatea companiei IOT Solutions & Consulting SRL i-a generat, în anul fiscal anterior, lui Laurențiu George Nica dividende de 172.243,86 de lei.
Document oficial al Finanțelor: „Instituția se află în imposibilitatea de a-și desfășura eficient activitatea
Revenind la contractul încheiat de Ministerul Finanțelor, aflăm, din documentația de atribuire, că, prin achiziționarea serviciilor de asistență tehnică și consultanță informatică se urmărește atingerea a trei obiective. Așa cum precizam mai sus, valoarea estimată făcută de autoritatea contractantă s-ar fi ridicat la peste un milion de lei fără TVA.
Primul obiectiv vizat se referă la îmbunătățirea și la analiza proceselor, a structurilor și compartimentelor responsabile implicate în asigurarea fluxurilor de lucru, a legislației utilizate pentru furnizarea și asigurarea procedurilor, instrumentelor de lucru, strict din perspectiva procesului de eliberare a documentelor din arhivă. Pentru această etapă, Ministerul Finanțelor era dispus să plătească 130.000 de lei fără TVA.
Al doilea obiectiv constă în definirea în detaliu a cerințelor aferente adoptării noului cadru procedural și informațional, pentru care autoritatea contractantă era dispusă să scoată până la 880.000 de lei fără TVA. Acest obiectiv vizează, la rândul său, două etape. În primul rând, consultanța achiziționată urmărește dezvoltarea unei soluții de arhivare electronică, iar a doua etapă se referă la asistență tehnică pentru pregătirea documentației tehnice și evaluarea ofertelor tehnice pentru achiziția noilor soluții software și hardware, care să constituie, în cele din urmă, platforma integrată pentru arhiva electronică a Ministerului Finanțelor Publice.
De asemenea, mai există și un al treilea obiectiv, dar care să nu coste bani în plus, referitor la asigurarea managementului contractului.
Întârzieri mari în extragerea de documente din arhivă
Conform caietului de sarcini, platforma de arhivare electronică existentă la Ministerul Finanțelor este bazată pe tehnologii relativ învechite și greu de utilizat și administrat de către personalul de la Centru și al instituțiilor din subordine, prezentând perioade îndelungate de nefuncționare. Costurile generale de întreținere sunt extrem de ridicate, raportat la activitățile pe care le acoperă.
„Activitatea ministerului și a instituțiilor din subordine este influențată negativ, instituția fiind în
imposibilitatea de a-și desfășura eficient activitatea din cauza întreruperilor intervenite în
funcționarea platformei. În același timp, există din ce în ce mai mulți beneficiari care ar
dori să acceseze serviciile MF/ANAF de pe dispozitive mobile”, se arată în documentul citat. Astfel, există întârzieri mari în extragerea din arhiva electronică documentelor solicitate care
conduc la blocarea activității Ministerului și a instituțiilor din subordine. În ceea ce privește serviciile publice, efectul resimțit la nivelul cetățenilor și mediului de afaceri poate fi sintetizat în costuri ridicate pentru prestarea anumitor categorii de servicii publice, acces limitat și dificil la anumite servicii, timpi de așteptare îndelungați, calitate redusă sau diferențiată a prestației, în funcție de momentul sau locul prestării, toate acestea conducând la nemulțumiri cu privire la prestația administrației publice.
Cum arată infrastructura IT existentă la Finanțe, în prezent
Din documentația care a stat la baza acestei achiziții, descoperim că Ministerul Finanțelor Publice utilizează, în prezent, la nivelul arhivei electronice, componente IT & C din care fac parte un portal de Intranet IBM Websphere Portal, unde se lucrează cu aplicația Java, folosind API pentru DB2 Content Manager, iar în zona de stocare pentru metadata se utilizează IMB Db2 Universal Database Enterprise Edition, prin Library Server.
Pentru componenta Resource Manager, din zona de stocare efectivă a documentelor, cu capabilități de protecție și securizare, se utilizează IBM Websphere Application Server, iar pentru arhivarea documentelor provenite din meniul „Domino” se utilizează Common Store for Lotus Domino. Mai departe, pentru trecerea documentelor arhivate pe medii de stocare lente (benzi magnetice) este folosit Tivoli Storage Manager. Infrastructura mai conține un Server Apache IBM HTTP, iar pentru transferul documentelor din Lotus Notes în Content Manager se folosește aplicația HCL Lotus Notes.
Cele trei companii contractate să ofere consultanță pentru acest proiect vor lucra, în mod direct, pentru Ministerul Finanțelor, prin Centrul Național pentru Informații Financiare, structură care administrează și dezvoltă sistemul informatic al instituției.
De asemena, de rezultatele acestui proiect mai beneficiază, conform caietului de sarcini, angajații Ministerului Finanțelor, ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală și din direcțiile Finanțelor Publice subordonate în teritoriu, care utilizează acest sistem informatic. La categoria „Beneficiari” sunt trecuți cetățenii și societățile comerciale, estimați la „circa 3 milioane”, dar și instituții publice și entități private, „circa 20.000”.
