"Noi nu oficializăm moartea pe stradă!"

În raportul pe 2010, Observatorul European pentru Droguri şi Toxicologie (OEDT) recunoaşte, în capitolul dedicat "drogurilor noi", că "varietatea şi numărul canabinoidelor sintetice sau a altor substanţe, care pot fi adăugate la produsele din plante, prezintă provocări în ceea ce priveşte identificarea, monitorizarea şi analiza de risc a acestora. Nu se cunoaşte aproape nimic despre profilul farmacologic, toxicologic şi de siguranţă al acestor compuşi la oameni". Pe scurt, OEDT se declară depăşit de fenomen.

La nivel naţional, Direcţia Poliţiei pentru Combaterea Crimei Organizate susţine, pe bună dreptate, că nu poate interveni fără un cadru legislativ. Adică, fără actualizarea periodică a tabelelor-anexă la Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu noile substanţe apărute pe piaţă. Cât durează procesul le­gislativ (proiectele de modificare a oricărei legi sunt publice), "labo­ranţii" care produc etnobotanicele modifică formula, lungind câte-o catenă sau adăugând o moleculă în plus. Inventează astfel o nouă substanţă ce trebuie analizată, pusă pe lista celor interzise şi apoi votată. E "cooperativa munca în zadar"... În aceste condiţii, în care nimeni nu-şi bate capul să caute soluţii prin alte texte de lege, singura salvare pare să vină din partea autorităţilor locale.

Primul oraş care a declarat război pe faţă etnobotanicelor a fost Bacăul. Conform referatului ce însoţeşte proiectul de hotărâre iniţiat de consilierul municipal Bîrzu Ilie, Bacăul a fost şi primul oraş din România în care a apărut în 2008 un astfel de "magazin de vise". De atunci şi până astăzi, numărul lor a ajuns la 25. La 29 octombrie a.c., Consiliul Local al municipiului Bacău a adoptat Hotărârea nr. 358 prin care: "acti­vitatea de comercializare a produselor de tip etnobotanice/psihoactive (care se autorizează pe codul CAEN 4776 «Comerţ cu amănuntul al florilor, plantelor şi semniţelor, comerţ cu amănuntul al animalelor de companie şi al hranei pentru acestea, în magazine specializate»), în spaţii amenajate pe raza municipiului Bacău, se va desfăşura doar cu asigurarea unei distanţe minime  de 1.000 m faţă de unităţile şi instituţiile de învăţământ şi educaţie, lăcaşurile de cult, instituţiile religioase, institu­ţiile de cultură, instituţiile pu­blice, locurile de agrement şi distrac­ţii, gară, autogară, altele si­milare". Luaţi harta oricărui oraş din Româ­nia şi haşuraţi cercurile având drept centru punctele mai sus enunţate plus "altele asemenea" şi-o să ajungeţi la concluzia că moldovenii, atunci când se ambiţionează, sunt geniali. Ba chiar mai mult decât atât... Pentru a nu apărea societăţi de tip "para­van", hotărârea mai prevede că "în cazul desfăşurării activităţilor prevăzute în cod CAEN 4776 (n.r. – vezi mai sus), solicitantul va face dovada că este autorizat conform art. 4 din Legea nr. 75/1995, în cazul comercializării seminţelor şi materialului săditor (n.r. – multe dintre etno­botanice sunt vândute ca şi îngră­şăminte pentru plante)" şi, în plus, "va prezenta o declaraţie, sub sem­nătură privată, dacă obiectul de acti­vitate cuprinde sau nu comercializarea produselor de tip etno­botanice/psihoactive".

Efectele acestei hotărâri de consiliu vor fi vizibile abia după 5 decembrie, dată până la care patronii ma­gazinelor de vize au fost somaţi, prin scrisori recomandate cu confirmare de primire, să intre în legalitate.

La 23 noiembrie a.c., şi Consiliul Local al Primăriei Galaţi a decis, în unanimitate, că "de la 1 decembrie 2010 se interzic, în municipiul Galaţi, fabricarea, producerea, achiziţio­narea, depozitarea, deţi­nerea, distribuţia, oferirea, transmiterea, intermedierea, comercializarea şi utilizarea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice şi psihotrope de orice fel, inclusiv a precursorilor şi a derivaţilor (compuşi, amestecuri)".

Primarul din Braşov, George Scripcaru a dat o dispoziţie pentru interzicerea comercializării etno­botanicelor în oraş la 5 noiembrie a.c., a doua zi după ce trei adolescenţi, cu vârste cuprinse între 14 şi 16 ani, au fost luaţi cu Salvarea de la un bal al bobocilor. La 27 noiembrie a.c., Consiliul Local Braşov a adoptat hotărârea conform căreia "se inter­zice comercializarea, deţinerea şi distribuirea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice şi psihotrope de orice fel, care aduc atingere sau pun în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei, ordinea şi liniştea publică, altele decât cele al căror regim juridic este reglementat prin legislaţia în vigoare".

La 26 noiembrie a.c., Primăria Craiova a decis interzicerea eliberării de autorizaţii pentru magazinele care vând produse etnobotanice, muni­cipalitatea dispunând, totodată, ca actele administrative eliberate în acest sens să-şi înceteze valabilitatea.

Situaţia cea mai dramatică este însă în Bucureşti. Aici, "magazinele de vise" concurează, la număr, doar covrigăriile. Nimeni n-a reuşit să ţină evidenţa adolescenţilor aduşi, sub influenţa etnobotanicelor, la Spitalele de Urgenţă sau la cel de Psihiatrie. Ins­pectoratul Şcolar al Munici­piului Bucureşti atrăgea atenţia că în apro­pierea a 39 de şcoli sunt magazine care vând etnobotanice sau alte pro­duse cu efect nociv asupra ele­vilor. Prima primărie de sector care a anunţat că va trage obloanele "ma­gazinelor de vise" a fost cea a Sectorului 6. Primarul Cristian Poteraş a convocat la 16 noiembrie a.c. o şedinţă extraordinară a Consiliului Local, în care a fost adoptat un proiect de hotărâre iniţiat chiar de edil. Conform acestui act, "se in­terzice comercializarea substanţe­lor halucinogene, a oricărui tip de subs­tanţe etnobotanice şi asimilate acestora, plante, prafuri şi ceaiuri de acest fel şi în acest scop cu efecte halucinogene, euforice, cât şi cu efect similar acestora, în orice formă ori ambalaj de prezentare, pe o rază de 1.000 de metri în jurul unităţilor de învă­ţământ, spaţiilor destinate procesului de învăţământ, unităţilor de cer­ce­tare ştiinţifică, bibliotecilor, că­minelor, internatelor, cantinelor, ca­selor de cultură ale studenţilor, ca­selor corpului didactic, caselor uni­ver­sitare, taberelor şcolare, ba­zelor şi com­plexelor cultural-spor­tive, parcu­rilor şi locurilor de agre­ment, pala­telor şi cluburilor copii­lor şi elevilor de pe raza Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti". Înainte ca această hotărâre să fie adoptată, în Sectorul 6 fuseseră deja închise toate "magazinele de vise" ce funcţionau în apro­pierea şcolilor.

La 29 noiembrie a.c., şi Consiliul Local al Sectorului 1 a decis inter­zicerea "magazinelor de vise". Ho­tărârea, a cărui iniţiator este prima­rul Andrei Chiliman,  "interzice comercializarea plantelor şi substanţelor destinate direct sau indirect consumului uman, în vederea pro­ducerii unor efecte halucinogene, eu­forice sau psihotrope a căror co­mer­cializare nu este supusă unui alt regim de autorizare, conform legii, indiferent de forma de prezentare: ceaiuri, prafuri, îngrăşăminte pentru plante, la o distanţă mai mică de 2 km de o unitate de învăţământ, bi­blio­tecă, casă de cultură, bază cultu­ral-sportivă, spital, parc sau loc de joacă pentru copii".

O altă primărie care a reacţionat a fost cea a Sectorului 4, unde primarul Cristian Popescu – Piedone a decis înfiinţarea unor echipe "de noapte" care să controleze permanent activitatea acestor magazine.

La nivelul Primăriei Generale a Mu­nicipiului Bucureşti, reacţiile sunt lente, iar efectele, până acum, zero. Există un proiect de hotărâre, iniţiat de consilierul general Horia Scarlat, con­form căruia "se interzice am­pla­sarea punctelor de comercializare a «drogurilor legale», a substanţelor ha­lucinogene declarate legale, a oricărui tip de substanţă etnobotani­că şi asimilate acestora, plante, pra­fu­ri şi ceaiuri de acest fel şi în acest scop, cu efecte halucinogene, eu­fo­ri­ce, cât şi cu efect similar acestora, în orice formă ori ambalaj de pre­zentare, pe o rază de 1.000 m în jurul unităţilor de învăţământ şi a spaţiilor de cazare pentru elevi şi studenţi de pe raza municipiului Bu­cu­reşti". Ar fi eficientă o astfel de măsură? Horia Scarlat susţine că da, "în Bucureşti sunt foarte multe unităţi de învăţă­mânt şi, practic, ca să respecţi legea, trebuie să ieşi cu magazinul din oraş". În acest moment, proiectul este încă în stadiu de avizare.

Există deci soluţii pentru inter­zi­cerea "magazinelor de vise"? Cetă­ţenii fiecărui oraş trebuie să sesizeze această problemă, în scris, primarului lor. El e obligat să ia act de aceste nemulţumiri şi să acţioneze în consecinţă. Nu are nici un fel de reacţie acel primar? Nu-l mai votaţi, la alegerile locale puterea electora­tului cântăreşte mai greu. 


"Principiile morale, mai puternice decât orice lege"
La Făgăraş, primarul a tranşat lucrurile din start. A anunţat că nu va semna acordul de funcţionare pentru nici un "magazin de vise". Unul singur a îndrăznit să-şi deschidă taraba cu etnobotanice în urbe. După două luni, primarul Sorin Mănduc l-a dovedit. "La noi există obligaţia ca orice co­merciant să aibă un acord de funcţionare din partea Consiliului Local. Şi nu se poate da acest acord dacă populaţia din zonă se plânge de vreun disconfort, poluare fonică ş.a.m.d. Cel cu magazinul de vise nu avea acordul de funcţionare. Oricum nu i l-aş fi dat!", recunoaşte primarul. "Am trimis zilnic Poliţia peste el, să-l someze să intre în legalitate. A fost amendat de câteva ori, pentru că nu avea acordul, apoi a închis, însă aveam informaţii că vindea între orele 22:00 şi 4:00. Într-o zi, o tânără care consumase etnobotanice a leşinat pe stradă, chiar în faţa Primăriei. Le-am spus celor din Poliţie – «faceţi ce ştiţi, numai închideţi-l! Noi nu oficializăm moartea pe stradă!» Ş-a fost o birocraţie excesivă, aşa, n-a mai rezistat, în octombrie 2009 deschisese magazinul şi-n decembrie l-a închis". Sorin Mănduc consideră că legile care permit existenţa unor astfel de magazine sunt strâmbe. "Legea e făcută de om şi poate fi greşită. Principiile morale sunt făcute de altcineva şi trebuie să fie mai puternice decât orice lege. Eu nu-mi asum riscul ca, nefăcând nimic, să distrug viaţa unui copil care poa­te astăzi e olimpic, şi mâine ajunge la Urgenţă, din cauza unor pra­furi!" Sorin Mănduc are 36 de ani, doi copii şi este de profesie cadru didactic.

Va urma: Patru proiecte legislative împotriva comerţului cu etno­botanice