Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Situație incredibilă în care se află fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, în raport cu judecătorii care activează în cadrul mai multor instanțe ce trebuie să soluționeze cauzele care îl vizează. Atât judecătorul de la Judecătoria Sectorului 5, care a respins, pe fond, cererea de liberare condiționată, cât și cei doi judecători de la Tribunalul București care au respins contestația sunt incompatibili, deoarece au semnat, în 2017, un memoriu-protest împotriva lui Liviu Dragnea. Cu toate acestea, cei trei judecători nu au formulat cerere de abținere, fiind necesar să intervină Curtea de Apel București, pentru a strămuta dosarul. Contestația la respingerea liberării condiționate se rejudecă la Tribunalul Giurgiu, unde, paradoxal, la primul termen de judecată, judecătorul învestit cu soluționarea dosarului a formulat cerere de abținere. Asta, deoarece se află, la rândul lui, pe lista celor care au semnat memorial anti-Dragnea. Iar asta nu este tot. La Tribunalul București a început să se judece și dosarul privind vizita din SUA efectuată de Dragnea în 2017. Iar toate cele trei termene de judecată care au avut loc până acum au constituit doar cereri de abținere formulate de judecători, din același motiv de incompatibilitate: au semnat memorial anti-Dragnea.
Cu greu se poate găsi, în 2021, un judecător care să-l poată judeca pe Liviu Dragnea, în dosarele aflate pe rolul instanțelor, și care să nu se afle în situația de a formula cereri de abținere de la soluționarea cauzelor. Pentru a înțelege de ce s-a ajuns în această situație, amintim că, în toamna anului 2017, un grup de câteva mii de judecători și procurori, deranjați de faptul că Parlamentul de la acea vreme, dar și Guvernul, prin Ministerul Justiției, au declarat război practicilor abuzive din sistemul de justiție din perioada Băsescu, declanșând o amplă operațiune de îmbunătățire a legilor justiției. În acest sens, magistrații semnatari au iscălit un memoriu-protest, adresat fostului premier Mihai Tudose și fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, în care cereau imperativ ca nu cumva să fie adoptate măsurile propuse.
La ce se refereau aceste măsuri? La înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, la reorganizarea Inspecției Judiciare, la profesionalizarea statutului de magistrat, prin operarea de modificări care să permită promovarea la instanțe și parchete a unor judecători și procurori cu vechime și experiență profesională, dar și la măsuri care prevedeau răspunderea magistraților pentru erorile judiciare comise. Această acțiune de protest a fost asumată de mai multe asociații ale procurorilor și judecătorilor cunoscute ca militând împotriva fostei puteri social-democrate și care, în ultimii patru ani, au făcut tot ce au putut în materie de atacuri în justiție, memorii la Comisia Europeană, inclusiv la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru a opri reformele la care am făcut referire mai sus.
Magistratul Judecătoriei Sectorului 5, în situație de incompatibilitate
Citește pe Antena3.ro
La aproape patru ani de la această scrisoare-protest, Liviu Dragnea a formulat cerere de liberare condiționată, după ce a ispășit două treimi din pedeapsa primită în 27 mai 2019, de trei ani și jumătate de închisoare, în dosarul „angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”, iar comisia de liberări condiționate de la Penitenciarul Rahova a avizat pozitiv această cerere.
Numai că, în luna aprilie, cererea de liberare condiționată a ajuns pe masa judecătoarei Mirela Mădălina Știrbu, de la Judecătoria Sectorului 5, care a respins-o. Știrbu este fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, județul Olt, numit, la 1 februarie 2018, prin decret semnat de președintele României, Klaus Iohannis, judecător la Judecătoria Videle, județul Teleorman. La 1 decembrie 2018, aceasta a primit aviz favorabil de la CSM și s-a transferat la Judecătoria Sectorului 5 din București. Mirela Mădălina Știrbu apare, cu semnătură, la poziția nr. 357 de pe memorialul-protest împotriva lui Liviu Dragnea.
Judecătorii care au respins contestația, în aceeași situație
Avocații fostului șef PSD, dar și DNA au contestat hotărârea Judecătoriei Giurgiu, la Tribunalul București. Unde dosarul a ajuns pe masa completului format din judecătorii Eduard Claudiu Corobană și Ciprian Purice. Cei doi se aflau exact în situația judecătoarei Mirela Mădălina Știrbu, însă nu au găsit de cuviință să formuleze cerere de abținere de la judecarea contestației.
Eduard Claudiu Corobană apare, cu semnătură, la poziția 2.556 pe memorial anti-Dragnea, iar Ciprian Purice a semnat același document la poziția 1.881. Acesta din urmă, ca și colega de la Sectorul 5, a activat ca procuror la Parchetul Judecătoriei Călărași și la Parchetul Judecătoriei Slatina, după care, în 2015, a fost numit, tot prin decret al lui Klaus Iohannis, judecător la Judecătoria Slobozia. A avansat la Tribunalul Ialomița, după care s-a mutat la Tribunalul București. Judecătorul Corobană a fost numit la Judecătoria Timișoara, în 2004, prin decret al lui Traian Băsescu. S-a transferat la Judecătoria Sectorului 3, după care a avansat la Tribunalul București.
Cei doi judecători au respins contestația lui Liviu Dragnea și au admis cererea DNA prin care fostul președinte PSD să poată formula o nouă cerere de liberare condiționată abia la finalul lunii august.
Soluția, desființată de Curtea de Apel. Dosarul a fost strămutat la Giurgiu. A ajuns la un alt judecător care a semnat împotriva lui Dragnea, în 2017
Soluția dată de judecătorii Purice și Corobană a fost pronunțată, în ciuda faptului că, pe de o parte, se aflau în incompatibilitate de a judeca această cauză, din motive evidente prevăzute în Codul de procedură penală, legate de semnarea acelui memoriu-protest, și, pe de altă parte, pentru că, la Curtea de Apel București avocații lui Dragnea formulaseră o cerere de strămutare a dosarului de la Tribunalul București.
Iar verdictul Curții de Apel București a fost unul crunt. A admis cererea de strămutare, ceea ce înseamnă că respingerea contestației se anulează, iar contestația urmează să fie rejudecată. Iar ca motive, judecătorii rețin exact faptul că magistrații Purice și Corobană aveau obligația de abținere de la judecarea cauzei. Cu același prilej, Curtea de Apel București a decis ca această contestație să fie judecată la Tribunalul Giurgiu.
În data de 18 iunie 2021, pe rolul Secției Penale a Tribunalului Giurgiu a fost constituit dosarul 7901/302/2021, având ca obiect contestația la cererea de liberare condiționată, în care atât DNA, cât și Liviu Dragnea au calitatea de contestatari. Iar primul termen de judecată alocat cauzei a fost stabilit pentru 22 iunie 2021.
Numai că, surpriză de proporții. La acest prim termen de judecată, nu s-a luat în discuție fondul cauzei, ci o cerere de abținere formulată de judecătoarea Ana Lazăr, căreia i se repartizase dosarul în mod aleatoriu. Cererea a fost admisă, în temeiul articolului 64, alineat 1, litera „f” din Codul de procedură penală, potrivit căruia judecătorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa ar fi afectată. Adică exact motivele pentru care Curtea de Apel București a stabilit că cei doi judecători de la Tribunalul București trebuiau să se abțină și să nu judece contestația.
Dar de ce judecătoarea Ana Lazăr, de la Tribunalul Giurgiu, a formulat o astfel de cerere de abținere? Surpriză! Pentru că numele ei apare, la poziția 632, cu semnătură pe același memoriu-protest din 2017. Ca atare, completul care a judecat cererea de abținere a dispus, în baza articolului 68 alineat 6 din Codul de procedură penală, să mențină celelalte măsuri dispuse (adică faptul că Tribunalul Giurgiu va judeca această contestație), urmând ca dosarul să fie repartizat, aleatoriu, unui alt magistrat.
Numai că, studiind lista semnatarilor din 2017 a acestui memoriu-protest, observăm că există alți 13 judecători care, la acel moment, activau la Judecătoria Giurgiu și la Tribunalul Giurgiu și care s-au alăturat acelui protest anti-Dragnea. Cauza a primit un nou termen de judecată pentru data de 15 iulie 2021.
Dosarul vizitei în SUA se lovește la Tribunalul București de refuzul judecătorilor de a-l soluționa. Motivul este același – nu sunt imparțiali
Iar lucrurile nu se opresc aici. Contestația la liberarea condiționată în cauza „DGASPC Teleorman” nu este singurul dosar în care Liviu Dragnea trebuie să dea piept cu instanțele de judecată. Chiar în timpul în care cererea se afla pe rolul Judecătoriei Sectorului 5, Direcția Națională Anticorupție finalize ancheta într-un alt dosar, cel al vizitei pe care Liviu Dragnea a efectuat-o la începutul anului 2017, în Statele Unite ale Americii, unde a participat la ceremonia de inaugurare a noului președinte ales atunci, Donald Trump. Dragnea a fost acuzat de trafic de influență și trimis în judecată alături de omul de afaceri Cristian Burci, de fiul acestuia, Carlo Robert Burci și de alte două persoane.
Dosarul a ajuns la Tribunalul București, unde a fost înregistrat, în data de 17 mai 2021, sub numărul 14451/3/2021, pe rolul Secției I Penală, la fond.
Ei bine, săptămâna trecută și săptămâna aceasta, surprizele în această cauză s-au ținut lanț. Astfel, primul termen de judecată ar fi trebuit să aibă loc în data de 18 iunie 2021, când a fost admisă, însă, cererea de abținere formulată de judecătorul învestit cu această cauză, Mihaela Lavinia Cîrciumaru. Numele și semnătura acesteia figurează la poziția 628 pe memoriul anti-Dragnea din anul 2017.
Ca atare, completul care a admis cererea de abținere a dispus înaintarea dosarului pentru repartizarea aleatorie altui judecător. După repartizare, dosarul a ajuns pe masa judecătorului Marius Iulian Joița. Care, la termenul din data de 22 iunie 2021, a formulat, la rândul său, cerere de abținere. Numele și semnătura lui Joița apar, de asemenea, pe memoriul anti-Dragnea din toamna anului 2017. Și această cerere de abținere a fost admisă, iar completul care l-a admis a dispus realocarea dosarului unui judecător, după tragerea aleatorie la sorți. Desemnare aleatorie care a făcut ca dosarul să ajungă pe masa judecătoarei Violeta Elena Georgescu – Ashemimry. Numai că, la termenul de judecată care a avut loc în data de 23 iunie 2021, și această judecătoare a formulat cerere de abținere, în temeiul articolului 64, alineat 1, litera „f” din Codul de procedură penală. Cerere care, de asemenea, a fost admisă. Numele și semnătura judecătoarei Violeta Elena Georgescu – Ashemimry figurează pe memoriul anti-Dragnea din 2017, la poziția 2.216.
Cauza urma să fie din nou repartizată altui complet, lucru care, până la ora închiderii ediției, nu se întâmplase încă.
