Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Numai că judecătorii au luat această decizie, prin prisma prevederilor Constituției, nu și ale Regulamentului Senatului. Un articol din acest regulament nu a fost pus în concordanță cu prevederile Legii Fundamentale de mai bine de 16 ani, după ce Curtea a stabilit neconstituționalitatea lui încă din luna noiembrie a anului 2005.
CCR a publicat, la începutul acestei săptămâni, motivarea Deciziei nr. 17, din 26 ianuarie 2022, prin care a respins sesizarea de neconstituționalitate ridicată de 25 de parlamentari USR împotriva Hotărârii Senatului nr. 131/2021, prin care Anca Dragu a fost revocată din cea de-a doua funcție în stat. Curtea arată în acest document că, în contextul dat, hotărârea este una cu caracter individual, prin care s-a dispus încetarea, înainte de termen, a mandatului președintelui Senatului. „Doamna Dragu nu mai are susținerea nici a alianței care a propus-o în decembrie 2020, nici a majorității parlamentare actuale”, arată Curtea, subliniind că, în acest sens, „devine incident principiul deciziei majoritare, care rezultă din caracterul pluralist și democratic al statului român și din natura electivă și reprezentativă a mandatului de parlamentar”.
Noua majoritate și-a exprimat voința politică
Curtea Constituțională arată că revocarea din funcție a Ancăi Dragu nu a fost rezultatul unei sancțiuni care să fi angajat răspunderea juridică, ci că litigiul se referă la faptul dacă retragerea sprijinului politic poate fi realizată de majoritatea parlamentară formată din mai multe grupuri parlamentare formalizate într-o coaliție guvernamentală a cărei constituire a condus și la învestirea unui nou guvern.
„Noua majoritate parlamentară (PSD-PNL-UDMR – n.red.) nu este una constituită conjunctural, doar pentru a înlătura din funcție președintele unei Camere. Din contră, scopul său a fost acela ca, prin mijlocirea ei, să se ajungă la o nouă configurare a raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern. Noua majoritate a exprimat prin vot voința politică a învestirii unui nou Guvern și, ca o consecință a formării noii coaliții guvernamentale, a fost retras sprijinul politic față de președintele Senatului, care aparține unui grup parlamentar care nu mai face parte a acestei coaliții”, arată magistrații constituționali.
Au intervenit mutații politico-juridice
Conform documentului citat, funcția de președinte al unei Camere asigură nu numai legătura cu Guvernul, „dar are și valoare de simbol al puterii Parlamentului, astfel că, în mod logic, schimbarea majorității parlamentare și învestirea unui nou guvern sunt motive suficiente pentru a justifica schimbarea titularului funcției”.
Curtea Constituțională a mai constatat că schimbarea majorității politice poate genera o sancțiune de natură politico-juridică la nivelul funcției de președinte al Camerelor Parlamentului „doar în măsura în care, în prealabil, a produs consecințe juridice precum învestirea unui nou Guvern. Această sancțiune reprezintă un efect firesc al noii situații de fapt și de drept existente, iar semnificația sa trebuie să fie încadrată într-un context mai larg, care valorifică mutațiile politico-juridice generate de schimbarea majorității parlamentare”.
Din 2005, Camera Superioară a Parlamentului ignoră o decizie a Curții Constituționale
În cuprinsul aceleiași decizii însă, Curtea arată că dispozițiile cuprinse în regulamentele Camerelor Parlamentului trebuie să fie în concordanță cu prevederile constituționale și cu Deciziile CCR. „În acest context, Curtea observă că articolul 29 din Regulamentul Senatului, sediul materiei la nivelul regulamentar pentru revocarea președintelui Senatului, nu a fost pus în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 601 din 14 noiembrie 2005”.
Este vorba despre decizia prin care a fost constatată neconstituționalitatea soluției legislative cuprinse de Regulamentul Senatului, „astfel încât, în prezent, revocarea președintelui Senatului se realizează prin aplicarea articolului 64, alineat 2 din Constituție”.
Judecătorii atrag atenția că, după mai mult de 16 ani de la data constatării neconstituționalității dispozițiilor regulamentare, „Senatul nu și-a îndeplinit obligația constituțională de a pune în acord aceste prevederi cu dispozițiile Constituției”. „Or, ține de obligația sa constituțională să creeze condițiile procedurale adecvate pentru revocarea din funcție a președintelui Senatului”, mai arată magistrații.
Daniel Morar: Formal, nu există în Regulament condițiile de revocare
În opinia separată pe care a întocmit-o, judecătorul Daniel Morar vorbește, la rândul său, despre această situație incredibilă. „După mai mult de 16 ani de la data constatării neconstituționalității dispozițiilor regulamentare, Senatul nu a pus în acord aceste prevederi cu dispozițiile Constituției, astfel încât Regulamentul Senatului, în forma în vigoare, nu prevede condițiile pentru care se poate solicita revocarea din funcție a președintelui Senatului și nici procedura pe care Senatul trebuie să o urmeze pentru a dispune această măsură”, mai precizează Daniel Morar, care concluzionează că această realitate a rămas nesancționată.
La două zile după revocarea Ancăi Dragu, funcția a fost preluată de Florin Cîțu
Reamintim că fosta președintă a Senatului Anca Dragu a fost revocată din funcție în 23 noiembrie 2021, după ce fosta coaliție de guvernare PNL-USR-UDMR s-a destrămat și după ce Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură.
Revocarea a fost solicitată de noua coaliție PNL-PSD-UDMR, fiind făcută prin vot secret, cu cartele, fiind înregistrate 82 de voturi „pentru”. 24 de senatori, toți de la USR, au votat „împotrivă”, iar cei nouă senatori AUR prezenți în sală au decisă să se abțină.
Două zile mai târziu, tot cu 95 de voturi „pentru”, a fost ales în locul Ancăi Dragu, pentru a ocupa cea de-a doua funcție în stat, proaspăt demisul premier și președinte al Partidului Național Liberal, Florin Cîțu.
