Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a demisionat, ieri, din funcție, la două zile după ce a apărut informația că una dintre companiile sale a mituit, timp de opt ani, indirect, o fostă inspectoare ANAF, prin încheierea unui contract de consultanță fictiv cu firma fiului acesteia. „Jurnalul” a descoperit, însă, că această companie, înființată chiar de către inspectoarea respectivă, se ocupă cu „comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun în magazine nespecializate”, iar, după ce relația de afaceri cu compania lui Anastasiu s-a încheiat, a avut cifre de afaceri de zero lei. Fostul vicepremier susține că plățile lunare făcute către această companie au reprezentat o „șpagă de supraviețuire” și nu recunoaște, nici în ultimul moment, că a fost denunțător în acest dosar, beneficiind, astfel, de prevederile legale în această materie.
Firma familiei fostei consiliere a ANAF căreia compania vicepremierului Dragoș Anastasiu i-a plătit o mită mascată timp de opt ani de zile se ocupă, potrivit datelor furnizate în mod oficial chiar de către Ministerul Finanțelor, cu „comerțul cu amănuntul prin magazine nespecializate cu vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun”. SC Marian Feli SRL este numele companiei cu care firma lui Dragoș Anastasiu susține că a fost constrânsă, în anul 2009, să încheie un contract de consultanță, la propunerea inspectoarei ANAF Angela Georgeta Burlacu.
Această firmă a fost înființată în anul 1999, iar, potrivit unei încheieri de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) din anul 2005, aceasta o avea acționară chiar pe Angela Georgeta Burlacu. Aceasta din urmă controla compania împreună cu soțul ei, Alexandru Burlacu, care deținea și funcția de administrator. În același an, inspectoarea ANAF a luat decizia să-și cedeze toate părțile sociale deținute la SC Marian Feli SRL și să părăsească structura acționariatului. Acțiunile au fost preluate de către fiul Angelei Georgeta Burlacu, Dragoș Cristian Burlacu. Conform unei alte încheieri de la ONRC din 2013, SC Marian Feli SRL avea trei acționari – Dragoș Cristian Burlacu, Alexandru Burlacu și Nicoleta Raluca Burlacu.
Doi ani mai târziu, fiul inspectoarei ANAF decide, la rândul său, să părăsească structura acționariatului, astfel încât asociații rămași au fost Nicoleta Raluca Burlacu, Alexandru Burlacu și o anume Laura Georgiana Miu. Aceasta din urmă a mai fost acționar, până în 2022, și în SC BDC Inovate Consulting SRL, o altă firmă a familiei Burlacu.
Firma mituită, pe zero, după 2019
Este, astfel, cu atât mai interesant de descoperit faptul că firma care a „optimizat” relația firmei lui Anastasiu cu ANAF se ocupă cu vânzarea de băuturi și țigări prin magazine nespecializate, cât și evoluția financiară a SC Narian Feli SRL pe care a cunoscut-o după anul 2019, adică după ce relația contractuală cu societatea lui Dragoș Anastasiu s-a terminat. În 2019, 2020, 2021, 2022 și 2023, cifra de afaceri și profit realizat au fost zero lei. Pierderile au fost de 25.524 de lei în 2019, 27.360 de lei în 2020 și 26.423 de lei în 2021.
În 2022 și 2023 pierderile au fost zero lei. Pentru 2024, compania nu figurează cu niciun bilanț contabil pe site-ul ministerului de resort.
Această relație de „afaceri” a fost devoalată de o încheiere a Tribunalului București, în procesul în care inspectoarea ANAF Angela Georgeta Burlanu a fost condamnată definitiv la 5 ani și 2 luni de închisoare cu executare. Conform acestui document, Dragoș Anastasiu a declarat că în urma unui control fiscal asupra uneia dintre firmele sale, a fost contactat de inspectoarea Angela Burlacu, care i-a sugerat încheierea unui contract cu o firmă indicată de ea. Suma lunară vehiculată era de aproximativ 2.000 de euro, iar în schimb se promitea închiderea favorabilă a controlului și rambursarea TVA. Această relație s-a derulat pe o perioadă de opt ani. Împotriva fiului acesteia, Dragoș Cristian Burlacu, procesul penal a fost încetat, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Teoria șpăgii, de la pupitrul Palatului Victoria
Ieri, după două zile în care acest scandal devoalat a apărut în spațiul public, vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a anunțat demisia din Guvernul condus de Ilie Bolojan, încercând să explice cum a ajuns să dea, atâția ani la rând, șpagă mascată unei funcționare a ANAF. „Există două tipuri de șpăgi, în România. Este șpaga de supraviețuire și există șpaga de îmbogățire. Consider că ceea ce s-a întâmplat se încadrează în prima situație”, a afirmat demnitarul însărcinat, până ieri, cu reformarea statului român.
Dragoș Anastasiu susține că acest scandal în care este implicat a apărut în spațiul public în contextul în care Guvernul Bolojan a fost instalat în funcție de o lună de zile, cu un premier ferm și decis să facă reformele de care România are atâta nevoie. „Trebuie să mergem mai departe cu planul de reformă. Aici a apărut punerea mea în prim-plan. Pentru că este un cuib de viespi, un loc care arată o rezistență foarte mare la reformă. Ăsta este contextul atacurilor la adresa mea”, a declarat Dragoș nastasiu.
Fostul vicepremier a derulat filmul evenimentelor, așa cum le vede el, povestind că, începând cu anul 2005, companiile conduse de el și care se ocupau cu transportul de persoane în străinătate, era implicată în operațiuni cu returnare de TVA. „Trei ani, compania mea a fost anchetată de către Poliția Economică, pentru evaziune fiscală. Trei ani a durat această anchetă. (...) În acest timp, rambursarea de TVA a fost blocată. Am fost chemat și mi s-a spus că nu au ce să ne reproșeze. După trei ani de anchetă, însă, mi s-a transmis că nu se poate închide dosarul și s-a propus începerea urmăririi penale. S-a trimis dosarul la parchet. Aici, mi s-a spus că nu au ce să facă cu acest dosar.
Am scris o declarație și s-a închis dosarul”, a declarat ex-vicepremierul.
Faliment sau acceptarea șantajului
Acesta a adăugat că, în anul 2009, compania sa a intrat sub vizorul ANAF. „Aveam probleme legate de evidențele din statele de plată. Inspectoarea a spus că este grav și că nu poate închide dosarul, dar că are o propunere constructivă. Fie continuăm controlul și reglăm actele după cinci ani, fie închidem dosarul și se va ocupa o firmă de rezolvarea acestor documente. Ăsta este momentul în care noi am luat o decizie. Aveam de ales între faliment sau să dau curs șantajului și să închidem dosarul”, a adăugat Dragoș Anastasiu.
În legătură cu faptul că timp de opt ani a fost acceptată această formă de șantaj, demnitarul demisionar a susținut că nu a avut toate informațiile. Dar, după ce le-a avut, partenerul său de afaceri a mers la DNA și a formulat un denunț.
Alba-neagra cu denunțul. Ex-vicepremierul susține că nu se pricepe la chestiuni juridice
Este foarte straniu că, și ieri, în ziua când a demisionat din Guvern, Dragoș Anastasiu a insistat să nu recunoască faptul că a formulat un denunț în dosarul în care a fost implicată inspectoarea ANAF Angela Georgeta Burlacu.
Conform DNA, la data de 2 februarie 2018, cei doi reprezentanți ai SC Touring Eurolines SA (Dragoș Anastasiu și partenerul său de afaceri) s-au prezentat din proprie inițiativă, fără apărători, la sediul Direcției Naționale Anticorupție cu un denunț deja semnat pe numele unuia dintre ei. „Aceștia au fost audiați în aceeași zi de către procurorul de caz, atribuindu-li-se calitatea de martori denunțători. Calitatea de martor denunțător este strâns legată de informațiile utile aduse la cunoștința organului de urmărire penală, în orice formă, înainte ca acesta să fi fost sesizat. Detaliile cuprinzătoare oferite de cei doi au fost valorificate și au condus la trimiterea în judecată și, ulterior, la condamnarea inculpatei Burlacu Angela Georgeta, ambii fiind considerați de procurorul de caz martori denunțători, beneficiind de prevederile legale aplicabile în această situație, respectiv articolul 290 alineat 3 Cod penal și articolul 292 alineat 2 Cod penal”, arată DNA.
Dragoș Anastasiu a precizat, ieri, însă, că, în legătură cu calitatea sa procesuală din acest dosar, „eu știu că nu am semnat denunțul. Am fost martor și așa se vede din rechizitoriu. Nu am mințit când am spus că am fost doar martor. Nu mă pricep la tehnici juridice”.
Calitatea de martor denunțător raportat la o faptă în care cel în cauză a fost implicat în mod direct este una specială, iar cel în cauză beneficiază de o clauză de neurmărire penală, chiar dacă, în fapt, el a participat la săvârșirea unei infracțiuni. În cazul de față, firma lui Dragoș Anastasiu a plătit mită firmei familiei Burlacu.
De ce insistă Anastasiu să ascundă calitatea sa și în acest moment este greu de înțeles. Însă o posibilă explicație poate fi aceea că mâine, la Judecătoria Ploiești, va avea loc pronunțarea judecătorilor în dosarul prin care Angela Georgeta Burlacu a formulat cerere de liberare condiționată.
Se schimbă compoziția politică a Guvernului. Ce prevede Constituția
Demisia lui Dragoș Anastasiu din funcția de vicepremier fără portofoliu, survenită pe fondul acestui scandal fără precedent, a fost asumată de către cel în cauză prin faptul că „în acest moment, îmi este clar că nu mai pot să ajut. Indiferent ce aș spune sau aș face, ar continua procesul de denigrare la adresa mea. Este momentul să fac un pas în spate și să demisionez”.
Această plecare are loc și în contextul unor neînțelegeri din ce în ce mai vizibile între președintele României, Nicușor Dan, și premierul Ilie Bolojan, neînțelegeri care au plecat de la faptul că Guvernul a încălcat înțelegerea cu președintele și a majorat cota de TVA de la 19 la 21 la sută.
Sâmbătă, la Salzburg, Nicușor Dan a declarat că situația în care este implicat Dragoș Anastasiu este „o problemă mare”, iar demisia a survenit la 24 de ore de la această declarație.
Această plecare de la vârful Guvernului generează, însă, și o problemă procedurală. La momentul prezentării în fața Parlamentului, pentru a primi votul de învestitură, Guvernul avea o anumită componentă politică. Executivul votat era compus din PSD, PNL, USR, UDMR și dintr-un vicepremier independent. Demisia lui Dragoș Anastasiu conduce la schimbarea compoziției politice.
Articolul 85 din Constituție prevede că „în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, președintele României revocă și numește, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, președintele României va putea exercita această atribuție numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea prim-ministrului”.
Citește pe Antena3.ro
