Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul președinte al ARF, Mihai Barbu, cel care a luat decizia de a acorda compensații de 33 de lei per kilometru pentru CFR Călători, în loc de 47 de lei per kilometru - cum se convenise, verbal, din decembrie 2024 -, a creat o gaură în bugetul companiei de un milion de euro pe lună, ducând operatorul național în pragul falimentului. Acesta a fost demis de premierul Ilie Bolojan, în urma unui scandal cu implicații penale grave, fiind cercetat pentru trafic de influență.
Directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, a adus câteva explicații suplimentare privind abordarea eronată a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) din lunile anterioare, sub conducerea fostului președinte Mihai Barbu, privind acordarea compensației pentru serviciul prestat de către CFR Călători, care a condus la situația datoriilor operatorului de stat către furnizori, înregistrate până în prezent, după ce anul 2024 a fost primul în care CFR Călători a înregistrat profit, după două decenii.
Înainte de 2024, pierderile pe care le avea CFR Călători proveneau tot din subfinanțarea companiei, prin decizii anterioare ale fostelor guverne. Tot în 2024 s-au făcut și primele investiții în achiziții și reparații de locomotive și material rulant, după ce ARF nu a fost în stare să cumpere garniturile de tren pe care le-a promis de la înființare.
A refuzat să respecte angajamentele
Noul președinte al ARF, Mihai Barbu, numit în funcție în mai 2025, a refuzat să plătească din banii veniți de la Guvern suma calculată la finalul anului trecut pentru compensațiile CFR Călători. Mai exact, în loc să plătească suma de 47,4 lei per kilometru către compania statului care deja a angajat cheltuieli enorme, în baza acestui calcul agreat cu ARF în decembrie 2024, a dat doar 33 de lei per kilometru.
CFR Călători a rămas astfel cu datorii cumulate în cuantum de circa 50 de milioane de lei pe lună, din ianuarie până acum, și în situația de a fi foarte aproape de înregistrarea unui blocaj, iar Traian Preoteasa spune că suma pentru compensații trebuia să fie calculată în funcție de mai mulți factori prevăzuți de lege, inclusiv rata inflației, ceea ce Mihai Barbu nu a respectat.
Datoriile au dus la blocaj
Gaura de 1 milion de euro pe lună din bugetul CFR Călători a însemnat întârzierea plăților către furnizori, operatorul a fost la un pas de eliminarea a zeci de trenuri, imaginea companiei a fost grav afectată de scandalurile privind intrarea în incapacitate de plată, iar mulți angajați au fost la un pas de a-și pierde locurile de muncă. Toate acestea, din cauza refuzului fostului președinte ARF de a aplica legea privind acordarea compensațiilor.
Conducerea CFR Călători a venit cu lămuriri și în ceea ce privește închirierea unor automotoare în baza unei licitații competitive organizate în conformitate cu prevederile Legii Achizițiilor Publice, Legea 99/2016: „Închirierea impune anumite condiții și costuri semnificative preluate, în acest caz, de societatea care închiriază automotoare, și nu de către CFR Călători. Precizăm (...) numai câteva tipuri de costuri pe care deținătorul automotoarelor urmează să le suporte: costuri cu asigurările, costuri cu efectuarea reviziilor și reparațiilor, costuri cu instruirea mecanicilor, costuri cu autorizarea și agrementarea automotoarelor, costuri cu deținerea certificatului de entitate responsabilă cu întreținerea etc.”, a explicat conducerea CFR Călători, într-un comunicat de presă, precizând că „perpetuarea de către ARF a unui sistem defectuos de subcompensare și de neplată a facilităților de călătorie acordate diverselor categorii de călători a condus la înregistrarea forțată de datorii a CFR Călători care afectează întreg sistemul feroviar și pe prestatorii de servicii”.
CFR Călători are de încasat 110 milioane
Calculele făcute de directorul companiei arată că ultima valoare a compensației acordate către CFR Călători a fost de 84 de milioane de lei, aferente lunii noiembrie, „insuficientă obligațiilor de plată lunare a CFR Călători în cuantum de 360 milioane lei”.
În ceea ce privește restanțele pentru facilitățile de călătorie acordate diverselor categorii sociale, CFR Călători are de încasat 110 milioane de lei pentru care au fost efectuate demersurile necesare alocării acestor sume, împreună cu Autoritatea de Reformă Feroviară și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - a mai transmis conducerea companiei, având convingerea că în urma discuțiilor purtate cu actuala conducere interimară a ARF și a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, banii vor fi plătiți integral de către ARF, în cel mai scurt timp.
Mai mulți bani pentru privați
CFR Călători, operatorul de stat pe căile ferate din România, acoperă peste 80% din traficul feroviar și rutele naționale, în timp ce companiile private acoperă sub 20%. Cu toate acestea, statul român își sabota, prin șeful ARF, propria companie, în favoarea firmelor private care își acoperă 80% din costuri cu subvențiile primite de la stat, în timp ce la CFR Călători se acoperă doar 55% din costuri cu aceste subvenții - conform declarațiilor directorului general al CFR Călători, Traian Preoteasa.
Pentru compensațiile pe anul acesta s-a negociat cu ARF să dea către CFR Călători măcar aceeași sumă ca anul trecut, când compania a făcut pentru prima oară profit, după circa 20 de ani în care a fost pe pierdere, dar ARF a acceptat mai întâi verbal, apoi a refuzat, diminuând suma alocată la nivelul anului 2022, când costurile cu electricitatea și motorina erau mai mici, dar și salariile angajaților erau sub nivelul acceptat în urma stabilirii statutului feroviarului.
Salariile angajaților sunt stabilite prin lege, dar încă nu se aplică, pentru că nu sunt suficienți bani. În plus, salariile angajaților CFR Călători sunt sub nivelul celor de la firmele private și nu au crescut anul trecut, dar ARF nu a ținut cont nici de această situație, atunci când a decis, unilateral, să diminueze suma alocată operatorului feroviar al statului.
Bugetul de venituri și cheltuieli s-a bazat pe promisiune
Fără bani, CFR Călători putea intra în incapacitate de plată și se putea opri traficul feroviar.
A existat și un act adițional care s-a pierdut. Chiar și fără acel act - care s-ar putea semna chiar astăzi - suma pe care ARF trebuia s-o aloce pentru CFR Călători, din banii primiți de la Guvern, reprezintă, conform legislației în vigoare, compensaţia unitară indexată cu rata inflaţiei.
Autoritatea de Reformă Feroviară trebuia să înainteze un act adiţional cu compensaţia unitară pentru fiecare operator feroviar de călători. Anul trecut, compensaţia unitară era în valoare de 44,73 de lei, iar CFR Călători și ARF au căzut de comun acord ca anul acesta să se acorde către CFR o compensaţie indexată cu rata inflaţiei, de 47,4 lei - suma pe care s-a calculat bugetul de venituri şi cheltuieli, astfel încât CFR a intrat direct în incapacitate de plată în iulie, când ARF a plătit compensațiile la valoarea de 33 de lei per kilometru, conform deciziei lui Mihai Barbu.
Problemele penale ale demisionarului de la ARF
Mihai Barbu, președintele ARF care a demisionat recent, după ce aproape a falimentat CFR Călători, sunt legate de trafic de influență la premierul Ilie Bolojan.
Mai exact, Mihai Barbu, care este și șeful PNL Vaslui, a fost plasat sub control judiciar de DNA și după ce l-a introdus la Bolojan pe deja celebrul Fănel Bogos, acuzat de instigare la șantaj și cumpărare de influență.
Barbu e acuzat atât de CFR Călători, cât și de operatorii privați că a făcut praf sectorul pe care îl coordonează. Barbu a fost numit în funcție, de Ilie Bolojan, anul acesta, în luna mai, fiind acuzat din prima lună de mandat că sabotează CFR-ul, în loc să-l dezvolte.
Scandalul legat de trafic de influență, în care sunt implicați liderii PNL Vaslui și premierul Ilie Bolojan, vizează și transportul feroviar. Omul de afaceri Fănel Bogos ar fi plătit, conform DNA, peste un milion de euro, să ajungă la Ilie Bolojan în birou, cu ajutorul lui Mihai Barbu.
Citește pe Antena3.ro
