Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vagoanele care alcatuiau trenul de epoca Bucuresti au fost taiate in gara Bucuresti Est (Obor). Trenul Bucuresti a fost in proprietatea fostei Societati Feroviare de Turism SFT-CFR SA si era compus din 5 vagoane dupa cum urmeaza: un vagon de casa I Breda, fabricat in Italia in anii ’30; un vagon clasa I + II Hecht, fabricat in Germania in 1924; doua vagoane clasa a II-a BMX, fabricate la inceputul anilor 1900; un vagon restaurant, construit la Astra Arad in 1936. Intr-o sesizare trimisa Jurnalului National, se precizeaza ca aceste vagoane au fost vandute la bursa unei firme de valorificare a fierului vechi. "Macelul a inceput in aceasta luna. Pana in acest moment au fost taiate cele doua vagoane de clasa a II-a si s-a inceput la vagonul restaurant. Zvonurile spun ca toata «afacerea» este in regula, insa as dori sa mentionez ca aceste vagoane sunt intr-o stare buna, locul lor fiind in Muzeul CFR." Jurnalul National a trimis o adresa Muzeului CFR prin care ceream date suplimentare: a fost acest tren inclus in patrimoniu? Si daca da, a fost cerut un aviz pentru taierea acestuia in bucati? Raspunsul Muzeului CFR nu a ajuns insa. CFR SA a trimis in schimb o precizare legata de trenul de epoca. Astfel ca, potrivit adresei, trenul nu a fost inclus pe lista de patrimoniu a Ministerului Culturii. "Cele 5 vagoane din componenta trenului Bucuresti au fost vandute prin B.R.M. ca mijloace fixe, material rulant – vagoane, conform prevederilor interne si legilor in vigoare prin licitatie publica si nu ca fier vechi. Vagoanele la care se face referire nu sunt inscrise in inventarul patrimoniului cultural mobil conform actului nr. 2426/24.05.2011 emis de Ministerul Culturii si Patrimoniului National. In urma contractului de vanzare-cumparare toate obligatiile referitoare la cele 5 vagoane cad in sarcina noului proprietar", se arata in comunicatul CFR SA.
Materialul rulant al CFR SA a facut subiectul multor articole de presa. Jurnalul National a relatat ca in 2007 Romaniei i se alocau 230 de milioane de euro pentru achizitia de vagoane noi. La acea vreme, CFR SA a raspundea ca "in Planul Operational Sectorial al Transportului (POS-T) 2007-2013 figureaza si proiectul de «Reinnoire parc material rulant» (achizitie rame electrice EMU). Valoarea totala a proiectului este estimata la circa 230 milioane de euro, finantarea urmand a fi asigurata de fonduri europene regionale nerambursabile (50%) si cofinantate de la buget (50%). Ministerul Transporturilor trebuie sa demareze procedura de accesare a fondurilor europene (FDER), iar o conditie obligatorie pentru accesarea acestora este alocarea cofinantarii din surse publice pentru proiectul de achizitie material rulant', se arata in raspunsul CFR SA. Jurnalul National a mai intrebat daca au existat macar intalniri sau discutii cu privire la modul de accesare al acestor bani. CFR SA a raspuns ca "Autoritatea de Management POS-T din cadrul MTI este cea care poate raspunde la aceasta intrebare, fiind singura in masura sa corespondeze sau sa faca demersuri pe langa Comisia Europeana". Potrivit documentelor intrate in posesia noastra, discutii si studii exista din 2007, dar cu finalizarea proiectelor stam mai rau. Astfel ca, in 2007, CFR-ul a avut la dispozitie fonduri europene pe care sa le foloseasca in vederea intocmirii strategiei de achizitie de material rulant nou. Valoarea contractului a fost de 700.000 de euro, bani oferiti CFR Calatori prin programul Phare CES 2006. La aceasta suma bugetul de stat ar fi trebuit sa vina cu o suma modica de 175.000 de euro. Din pacate, in primavara anului 2008, studiul Phare care ar fi sprijinit achizitia de material rulat la CFR Calatori a ramas in coada de peste. In acest moment, surse din CFR au confirmat ca Romania nu mai poate accesa cele 230 de milioane de euro pentru achizitie material rulant. Practic, o data cu spargerea companiilor feroviare si intrarea in competitie a firmelor private, banii europeni nu mai pot fi luati pentru ca, in acest mod, CFR ar ajunge un concurent neloial pentru firmele private cu care impart infrastructura. Banii europeni s-ar transforma asadar in ajutor de stat. In acest moment, CFR SA poate primi pe fonduri europene doar material rulant care poate fi folosit in mentenanta infrastructurii.
Citește pe Antena3.ro
