Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Așa cum se va putea vedea limpede, din analiza rezultatelor ultimelor patru rânduri de alegeri prezidențiale, niciodată nu au fost suficiente voturile celorlalți candidați care nu s-au calificat în turul II pentru ca să fie asigurată această victorie. Ci a fost necesar ca, în acest tur II, să apară, din „neant”, între o jumătate de milion și chiar două milioane de votanți în plus, pentru a-l salva pe candidatul „dreptei”. Așa a pățit Adrian Năstase, așa a pățit Mircea Geoană, însă cel mai rău a pățit-o din acest punct de vedere Victor Ponta, în 2014. Interesant este că schema a funcționat „ceas” și la alegerile din 2019, în ciuda faptului că Iohannis nici măcar nu a avut nevoie de voturile „în plus”, pentru a o învinge pe Viorica Dăncilă. Pe această schemă pare să mizeze și anul acesta PNL, atunci când afirmă că Nicolae Ciucă va intra în turul al doilea și va câștiga alegerile pe 8 decembrie, chiar dacă cele mai optimiste sondaje de opinie îl creditează pe liderul liberal cu 17%, mult sub scorul candidatului PSD, Marcel Ciolacu.
Alegerile prezidențiale se apropie cu repeziciune, iar bătălia pentru turul al doilea și pentru câștigarea Palatului Cotroceni în următorii cinci ani se va dovedi una dintre cele mai acerbe lupte din ultimii 20 de ani. În ciuda faptului că, în acest moment, la guvernare, se află PSD și PNL, formațiuni rivale ideologic, dar care, așa cum au afirmat reprezentanții ambelor tabere, au fost nevoite să colaboreze din cauza situației geopolitice complicate, vor concura una împotriva celeilalte. PNL îl aruncă în bătălie pe generalul Nicolae Ciucă, deși sondajele de opinie îl dau, în cele mai optimiste scenarii, pe poziția a doua, la mare distanță de candidatul PSD Marcel Ciolacu, însă, în ciuda acestei estimări, liderii PNL nu doar că susțin că Nicolae Ciucă se va bate în turul al doilea cu Marcel Ciolacu, dar și că va reuși să îl învingă pe acesta.
Relevantă, în acest sens, este afirmația făcută de prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, la Convenția Națională a partidului de la finalul săptămânii trecute, eveniment în cadrul căruia a fost validată candidatura lui Nicolae Ciucă, afirmație conform căreia: „le promit (celor de la PSD – n.red.) că pe data de 8 decembrie după ora 24.00 le voi transmite şi trimite de la sediul din Modrogan o duzină de batiste, ca să-şi şteargă lacrimile înfrângerii. Le promit acest lucru şi lui Tudose. Şi lui Grindeanu, şi lui Paul Stănescu, şi lui Simonis, şi lui Marcel Ciolacu”.
Pe ce se bazează această siguranță a câștigului pe care o afișează liberalii, în condițiile în care candidatul lor, Nicolae Ciucă, se află, în cele mai recente măsurători sociologice prezentate de CURS la un scor de 17 procente, acesta fiind cel mai optimist rezultat din toate celelalte măsurate, este neclar. Mai ales că principalul contracandidat, Marcel Ciolacu, este prezentat cu o intenție de vot de 30 la sută.
2004 – 443.900 de voturi în plus, față de primul tur
O posibilă explicație este aceea că, în ultimii 20 de ani, fără excepție, în turul al doilea s-a întâmplat câte o „minune” care a făcut ca reprezentantul așa-zisei „drepte”, intrat în competiție pe poziția a doua, a reușit să adune milioane de voturi în plus și să iasă învingător. Voturile au venit din „spuma mării”, practic neștiind nimeni cu exactitate de unde, și care s-au îndreptat, inevitabil, împotriva candidatului PSD, intrat cu prima șansă în aceste bătălii.
În 2004, în cel de-al doilea tur de scrutin al prezidențialelor, au venit la vot cu 443.891 de votanți mai mulți decât în primul tur. Candidatul de atunci al Alianței „DA” PNL-PD, Traian Băsescu a obținut în turul al doilea cu 1.581.658 de voturi mai multe decât în primul tur, în timp ce contracandidatul Adrian Năstase, de la PSD, a obținut cu 602.546 de voturi mai multe decât în primul tur, fiind, astfel, învins. Cu toate că Adrian Năstase a intrat în finală cu 4.278.864 de voturi din cele 10.452.205 valabil exprimate, față de Traian Băsescu, cu 3.545.236 voturi.
Toți ceilalți zece candidați care nu au reușit să acceadă în al doilea tur de scrutin au obținut, împreună, în primul tur 2.443.741 voturi. Se poate estima că Traian Băsescu a obținut, pe lângă voturile sale proprii cu care a trecut de turul I, toate voturile anti-PSD ale contracandidatului său, cu excepția celor exprimate pentru Corneliu Vadim Tudor (PRM). Ceea ce înseamnă că Băsescu a primit 1.130.027 voturi plus toate voturile celor care nu s-au prezentat la urne în turul I, că doar în turul al doilea, ajungându-se, astfel, la un plus de 1.573.918 voturi care l-au propulsat direct în fotoliul de la Palatul Cotroceni.
Citește pe Antena3.ro
2009 – S-au fabricat 76.000 de voturi, iar Mircea Geoană a pierdut
În 2009, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale s-au prezentat la urne și au exprimat voturi valabil exprimate cu 810.675 de alegători mai mulți decât în primul tur de scrutin. Candidatul PDL, Traian Băsescu, a primit, cu acest prilej, 2.123.428 de voturi în plus față de cele obținute în primul tur de scrutin. În același context, candidatul PSD la prezidențiale din 2009, Mircea Geoană, a primit 2.178.909 voturi mai multe decât în primul tur de scrutin.
Finala a inversat, la „mustață” acest clasament, Băsescu a fost reales cu 5.277.068 de voturi din cele 10.483.815 voturi valabil exprimate, în timp ce Mircea Geoană a pierdut aceste alegeri cu 5.206.747 de voturi.
Toți ceilalți nouă contracandidați care nu au prins turul al doilea au obținut în primul tur, împreună, 3.492.362 de voturi. Printre acestea se află și cele primite de candidatul PNL, Crin Antonescu, un adversar declarat al lui Traian Băsescu, adică 1.945.831 de voturi, dar și cele 30.764 de voturi ale candidatului independent Sorin Oprescu, de asemenea un adversar al lui Băsescu. Împreună, voturile celor doi ajung la 2.255.595, care se presupune că, în turul al doilea, s-au transferat în contul candidatului PAD, Mircea Geoană.
Pentru a câștiga acele alegeri, se presupune că Traian Băsescu a primit toate celelalte 1.236.764 de voturi, dar și toate cele 810.675 de voturi noi, care au venit în plus la urne în turul al doilea. Chiar și asa, lui Băsescu tot îi mai lipseau 75.989 de voturi care, ce să vezi, au apărut din neant, făcându-l, pentru a doua oară, președinte al României.
2014 – peste 32 milioane de votanți noi, pentru finală, împotriva lui Victor Ponta
După alți cinci ani, au avut din nou loc alegeri prezidențiale, al căror rezultat final s-a dovedit a fi unul complet neașteptat. Candidatul PSD, Victor Ponta, a intrat în turul al doilea cu 3.836.093 din cele 9.485.371 de voturi valabil exprimate, în timp ce contracandidatul său, Klaus Iohannis, susținut de PNL și PDL, a acces în finală cu 2.881.406 voturi.
Ce să vezi, în turul al doilea s-au prezentat la urne 11.553.152 de alegători care au depus în urne voturi valabil exprimate, cu 2.067.781 de voturi mai multe decât cele valabil exprimate în primul tur de scrutin. Iar lucrurile s-au întors la 180 de grade. Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale din 2014 cu 6.288.769 voturi, adică cu 3.407.363 de voturi mai multe decât în primul tur, iar Victor Ponta a pierdut fotoliul de la Palatul Cotroceni cu 5.264.383 de voturi, adică cu 1.401.290 de voturi mai multe decât cele obținute de candidatul PSD în primul tur de scrutin.
Cum a fost posibil așa ceva? Greu de spus. Suma totală a tuturor celorlalți 12 candidați care nu s-au calificat în al doilea tur au obținut în turul întâi al alegerilor prezidențiale din anul 2014 2.767.871 voturi. Este greu de crezut că voturile lui Călin Popescu Tăriceanu, care a candidat independent din cauza alianței dintre PNL și PDL, dar mai ales a desemnării lui Klaus Iohannis drept candidat al acestei noi alianțe, să fi ajuns, în turul al doilea la Iohannis. Este vorba despre 508.572 voturi. Același lucru se presupune că s-a întâmplat cu voturile obținute în primul tur de către candidații Dan Diaconescu, Teodor Meleșcanu sau Cristian Rotari, de unde rezultă presupunerea rezonabilă că 1.919.140 de voturi au revenit, din aceste bazine, candidatului Victor Ponta.
Totuși, Iohannis a luat 3.407.363 de voturi în plus față de primul tur și a câștigat alegerile. Pentru aceasta, toate voturile candidatilor care nu au intrat în turul al doilea, exceptându-i pe cei nominalizați mai sus, dar și toate cele peste două milioane de voturi exprimate de cei care nu s-au prezentat la urne decât în turul al doilea au mers exclusiv către Klaus Werner Iohannis.
Nici în 2019 nu s-a renunțat la această rețetă, deși Klaus Iohannis nu avea nevoie de ea
Aceeași rețetă a voturilor venite din „văzduh” pare să fi funcționat și la ultimele alegeri prezidențiale, din anul 2019. Asta, deși, de această dată, nici măcar nu era cazul. În primul tur de scrutin, au fost exprimate 9.2359.673 de voturi valabile, din care 3.485.282 au ajuns la Klaus Iohannis, candidatul PNL la aceste alegeri, iar 2.051.725 voturi au ajuns la candidatul PSD, Viorica Dăncilă.
În primul tur, în 2019, au mai candidat alți 12 competitori, ale căror scoruri cumulate au ajuns la 3.677.458 de voturi, fără a accede în turul al doilea.
Finala s-a terminat exact în același scenariu ca și în celelalte de până atunci, la urne s-au prezentat cu 672.098 alegători mai mult decât în primul tur. Klaus Iohannis a obținut 6.509.125 de voturi, cu 3.023.843 de voturi mai multe decât în primul tur de scrutin. Viorica Dăncilă a fost votată, în cel de-al doilea tur, de 3.339.922 de alegători, obținând cu 1.228.193 de voturi mai multe decât în primul tur.
În 2019, în primul tur, au candidat Mircea Diaconu, ca independent susținut de Pro România și ALDE, partide conduse de Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu, obținând 815.201 voturi. Este greu spre imposibil de crezut că alegătorii lui Mircea Geoană sau ai celor două partide care l-au susținut au dat, în cel de-al doilea tur, voturile lui Klaus Iohannis. De asemenea, au mai existat candidați, cum ar fi Ramona Bruynseels, Alexandru Cumpănașu sau Bogdan Stanoevici, care, împreună cu Mircea Diaconu, au obținut, în total, 1.239.894 voturi, care, cel mai probabil, au ajuns la Viorica Dăncilă în cel de-al doilea tur, ceea ce bate, aproape perfect, pe diferența de voturi obținută de candidatul PSD dintre cele două tururi.
Aceste aspecte arată că, pentru a obține cele 3.023.843 de voturi în plus față de primul tur, în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2019, toate celelalte voturi exprimate pentru ceilalți candidați care nu s-au calificat în finală, dar și toate cele 672.098 de voturi în plus exprimate în turul al doilea față de primul tur au mers exclusive către Klaus Iohannis.
În cel mai optimist scenariu, candidatul PNL intră în finală cu un handicap de 4 milioane de voturi
Acest patent s-a repetat ciclic, fără excepție, la toate tururile de scrutin ale alegerilor prezidențiale, începând cu anul 2004 și are toate șansele să se aplice și la alegerile prezidențiale din anul 2024. Cel puțin, pe asta pare să mizeze liberalii, atunci când afirmă public, cu o siguranță nejustificată în acest moment, că Nicolae Ciucă va intra în turul al doilea și va câștiga alegerile prezidențiale din 8 decembrie.
Deocamdată, este neclar numărul alegătorilor care vor fi înscriși în listele electorale permanente și în listele suplimentare pentru votanții din străinătate care ar trebui să participa la aceste alegeri. La fel de imposibil de estimat este numărul de voturi ce vor fi valabil exprimate atât în primul tur, cât și în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Singura cifră la care ne putem raporta, din acest punct de vedere, este cea de la alegerile europarlamentare, care au avut loc în data de 9 iunie 2024, când au fost exprimate 8.945.629 de voturi valabil exprimate.
Plecând de la această realitate, se poate presupune că în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale vor fi exprimate 9.000.000 de voturi valabil exprimate. Iar această cifră o vom raporta la rezultatele publicate de cel mai recent sondaj de opinie al CURS. Pe primul loc se află candidatul PSD, Marcel Ciolacu, cu o intenție de vot de 30%, ceea ce ar însemna 2.700.000 de voturi. Nicolae Ciucă, candidatul PNL, se află, în acest sondaj, pe poziția a doua, cu 17%, ceea ce ar însemna 1.530.000 de voturi. Iar acesta este cel mai optimist scenariu pentru Nicolae Ciucă, relevant de sondajele de opinie.
Până în acest moment, în cursa prezidențială și-au mai anunțat intrarea candidatul AUR, George Simion, și candidatul independent Mircea Geoană, ambii cotați cu o intenție de vot de 13%, adică cu câte 1.170.000 de voturi. Candidata USR, Elena Lasconi, este cotată cu 10%, adică cu 900.000 de voturi, Diana Șoșoacă, din partea SOS România, ar avea o intenție de vot de 6 procente, ceea ce s-ar traduce în 540.000 de voturi.
Și-au mai anunțat candidatura independent Cristian Diaconescu, cu 4% (360.000 de voturi), liderul UDMR Kelemen Hunor, cu 4% (360.000 de voturi), dar și Ludovic Orban, Theodor Paleologu și Ana Birchall, care, estimativ, ar obține fiecare 90.000 de voturi.
În total, voturile contracandidaților presupușilor finaliști Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă ar fi de 4.770.000 de voturi. Respectând „tradiția”, se poate estima o prezență mai mare în turul al doilea cu aproximativ două milioane de voturi, ajungându-se, în finală, la 11.000.000 de voturi valabil exprimate. Pentru a deveni președinte, unul dintre cei doi finaliști trebuie să obțină un procent de 50% plus 1 din aceste voturi, adică 5.500.001 voturi.
Lui Nicolae Ciucă îi lipsesc, în acest scenariu, nu mai puțin de 3.970.001 voturi. Evident, în turul al doilea, ar putea beneficia de voturile alegătorilor Elenei Lasconi, Cristian Diaconescu, Ludovic Orban, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor, ceea ce înseamnă un plus de 1.800.000 de voturi. Dar tot lipsesc 2.170.000 de voturi. Iar pe ce mizează liberalii este că situația se va petrece exact așa cum s-a petrecut în 2004, 2009, 2014 și 2019, când, ca prin minune, toate voturile celor care s-au prezentat la urne doar în turul al doilea să se îndrepte exclusiv către candidatul anti-PSD.
Este greu de crezut că Nicolae Ciucă va putea rupe, în turul al doilea, voturi de la electoratele lui George Simion și Diana Șoșoacă sau că va determina ca toți alegătorii lui Mircea Geoană să voteze împotriva lui Marcel Ciolacu.
