Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Băsescu vrea desființarea mai multor articole din OG 24/2008, prin care este definită calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, dreptul presei de a primi informații de la CNSAS cu privire la un deputat, senator sau parlamentar european, dreptul CNSAS de a sesiza instanța de judecată sau publicarea adeverințelor care îi privesc pe demnitari pe site-ul CNSAS. În cel de-al doilea dosar aflat pe masa CCR, Băsescu vrea anularea prevederilor din lege care l-au lăsat fără locuința de protocol, fără paza SPP și fără indemnizația de fost președinte, odată cu rămânerea definitivă a deciziei de colaborare cu Securitatea. Iar, apropo de această decizie definitivă, dosarul „Petrov” s-a „evaporat” de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Curtea Constituțională a înregistrat pe rol ambele excepții de neconstituționalitate ridicate de fostul președinte Traian Băsescu, pe parcursul procesului cu CNSAS, proces soldat, în luna martie a acestui an, cu declararea definitivă a lui „Petrov” drept colaborator al Securității. Băsescu a încercat chiar să suspende judecarea dosarului, până la soluționarea de către CCR a uneia dintre excepțiile de neconstituționalitate ridicate. Este vorba despre mai multe articole din Ordonanța de Guvern nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
Iată ce consideră Băsescu drept încălcări ale Constituției, cu toate că, din 2008, de când există actul normativ pe care îl critică, aceste prevederi au fost în vigoare, au funcționat, iar fostul președinte nu a ridicat vreun semn de întrebare în legătură cu ele.
Unul dintre articolele criticate este 3 litera „b”, conform căruia „pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia (…) a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă (…) funcția de deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European”.
Nu i se pare legal să fie, ca demnitar, verificat de CNSAS
Mai departe, Băsescu vrea să fie declarată neconstituțională fraza a doua a articolului 5, alineat 1, care prevede că verificarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia „se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile (aici se referă tot la calitatea de parlamentar și de europarlamentar – n.red.), inclusiv pentru cele aflate în exercițiul respectivelor demnități ori funcții la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Este criticat și articolul 6 alineat 1, care prevede că „Direcția de specialitate din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca urmare a sesizării din oficiu a CNSAS sau la solicitarea persoanei îndreptățite, desfășoară activități specifice administrative de verificare a documentelor și informațiilor deținute în legătură cu o anumită persoană în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și la instituții care mai dețin documente create de Securitate”. Băsescu vrea să desființeze și litera „a” a articolului 9, potrivit căruia „CNSAS ia în discuție nota de constatare și, după caz: aprobă nota de constatare și dispune Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”.
Critică până și adeverințele
Traian Băsescu a depus mai multe declarații pe propria răspundere, atunci când a candidat, fie la funcția prezidențială, fie la cea senatorială - în 2016, sau la cea de europarlamentar - în anul 2019, prin care a declarat că nu a avut calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, în sensul prevederilor OG 24/2008, primind, de fiecare dată, o adeverință din partea CNSAS. Adeverințe care i-au folosit pentru a putea candida, respectiv pentru a-și putea lua în primire mandatele.
Ei bine, acum pare-se nici aceste adeverințe nu sunt tocmai pe placul lui Băsescu, deoarece a criticat, la CCR, și articolul 10, alineat 2, din OG 24/2008, articol conform căruia „adeverințele (…) se publică de îndată pe pagina proprie de internet a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și pot fi contestate la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor”.
Nu în ultimul rând, excepția de neconstituționalitate mai vizează și litera „b” a articolului al doilea, care definește termenul de colaborator al Securității, ca fiind „persoana care a furnizat informații, precum note și rapoarte scrise, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (…) Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor”.
Dosarul a fost înregistrat, așa cum arătam anterior, la Curtea Constituțională a României, sub numărul 966D/2022 și se află în fază de raport.
A doua sesizare are obiectiv clar. Cere desființarea legii care l-a lăsat fără casă, pază și pensie specială
Al doilea dosar vizându-l pe Traian Băsescu a fost înregistrat, pe data de 14 octombrie 2022, la Curtea Constituțională, ca urmare a admiterii, în data de 29 iunie 2022, de către Curtea de Apel București, a cererii lui „Petrov” de sesizare a CCR cu excepție de neconstituționalitate a articolelor 2, alineat 1 litera „t” și 14 alineat 1, din legea nr. 554/2004 (Legea contenciosului administrativ), precum și a articolului 1 alineat 3 din Legea nr. 406/2001, așa cum a fost el modificat prin Legea nr. 243 din 2021.
Cererea a fost formulată de Traian Băsescu în cadrul procesului intentat Serviciului de Protecție și Pază, pentru suspendarea executării notificării 1029/28.03.2022 a SPP, prin care fostului președinte i-a fost adus la cunoștință faptul că, odată cu decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost confirmată calitatea sa de colaborator al Securității, nu i se mai pun la dispoziție paza vilei de protocol, garda personală, mașina și șoferul.
Băsescu a pierdut, pe fond, acest proces cu SPP, însă instanța de judecată a încuviințat sesizarea CCR, „în măsura în care se interpretează în sensul că instanța de contencios administrativ nu poate dispune suspendarea executării unui act administrativ, atunci când există o îndoială serioasă în privința constituționalității actului cu putere de lege în baza căruia a fost emis actul administrativ”.
Curtea de Apel i-a admis cererea
Apoi, Curtea de Apel a mai sesizat Curtea Constituțională și cu privire la neconstituționalitatea întregii legi 243/2021. Această lege a fost promulgată de către președintele României, Klaus Iohannis, în data de 8 octombrie 2021 și modifică articolul 1, alineat 3, din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în sensul că „Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”. Băsescu a cerut, iar Curtea de Apel București a încuviințat, sesizarea CCR cu privire la sintagma „şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia”.
Prin această modificare, Traian Băsescu a pierdut, odată cu decizia definitivă a ÎCCJ, dreptul de folosință gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar; o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată preşedintelui României în exerciţiu și paza şi protecţia, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază.
Acest nou dosar este înregistrat pe rolul CCR sub numărul 2265D/2022 și se află, asemenea primului, în faza de raport.
Dosarul „Petrov” a dispărut de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție
Un detaliu și mai interesant în legătură cu Traian Băsescu vine de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Mai exact de pe pagina de internet a instanței supreme, la rubrica „dosare și părți”, unde dosarul 3160/2/2019, în care, la finalul lunii martie a acestui an, fostul președinte al României a primit decizia definitivă de colaborator al Securității, nu mai există (VEZI FACSIMIL). Nici căutarea folosind alte cuvinte cheie, cum ar fi numele reclamantului, al pârâtului, al persoanelor care aveau calitatea de intervenienti în dosar nu a putut conduce la identificarea acestui dosar pe portalul ÎCCJ. Mai mult, luând la mână datele calendaristice în care termenele acestui dosar au fost judecate, nu am identificat cauza pe pagina de internet a instanței supreme. Pur și simplu, dosarul „Petrov” a dispărut de pe site-ul instanței supreme.
Singura urmă a acestui dosar poate fi găsită pe portalul Curții de Apel București, care a pronunțat, în data de 20 septembrie 2019, Hotărârea nr. 471/2019 privind fondul cauzei, împotriva căreia, la data de 3 iulie 2020, Băsescu a formulat recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe site-ul Înaltei Curți poate fi găsit, însă, dosarul 1649/1/2022, prin care, la data de 25 iulie 2022, Traian Băsescu a formulat o cerere de revizuire a deciziei definitive prin care ÎCCJ l-a declarat definitiv colaborator al Securității, dosar care are un prim termen de judecată stabilit pentru data de 8 decembrie 2022.
Fostul președinte a mai deschis, la Curtea de Apel București, procese împotriva RA-APPS, prin care cere anularea notificării prin care a fost somat să părăsească vila de protocol din strada Gogol, dar și împotriva Administrației Prezidențiale, prin care i-a fost sistată plata indemnizației de fost șef al statului.
