x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Ziariştii–ţintă

Ziariştii–ţintă

de Gabriela Antoniu    |    17 Apr 2011   •   19:31
Ziariştii–ţintă
Sursa foto: Karina Knapeck/Jurnalul Naţional

În iunie anul trecut, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) aproba şi înainta Parlamentului Strategia Naţională de Apărare (SNAp) în care presa era identificată ca o vulnerabilitate a statului român. Potrivit do­cumentului, "fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra de­ci­ziei politice în vederea obţinerii de avan­taje de natură economică sau în re­laţia cu instituţii ale statului" re­pre­zintă o vulnerabilitate a României.

Iniţierea şi aprobarea acestei strategii au stârnit critici vehemente din partea presei, a Opoziţiei şi  a or­ga­nizaţiilor neguvernamentale in­ter­ne şi externe care trăgeau totodată un semnal de alarmă: identificarea presei ca vulnerabilitate în strategia de apărare deschide drumul spre abu­zuri: interceptări, percheziţii, arestări.

"Suntem scandalizaţi de concluziile acestui document-studiu aprobat de CSAT", afirma organizaţia Reporteri fără Frontiere. "Este uluitor faptul că guvernul ţării care este membră a Uniunii Europene poate privi mass-media ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Am crezut că acest tip de limbaj este astăzi folosit doar de regimurile dictatoriale care ex­ploatează preocupările de securitate naţională pentru a legaliza cenzura şi a justifica încarcerarea multor jurnalişti. Importanţa internaţională a unor astfel de puncte de vedere într-un raport de strategie nu ar trebui minimalizată", susţinea RsF.

"Isprava" CSAT a făcut şi înconju­rul lumii, articolul agenţiei Associa­ted Press, cu titlul "Presa e o ame­nin­ţare la fel de mare ca terorismul în Ro­mâ­nia", fiind preluat şi dezbătut de mai multe ziare şi televiziuni americane şi canadiene. La sfârşitul lunii sep­tem­brie a anului trecut, un grup de zia­rişti ro­mâni, alături de  Confede­ra­ţia Sin­di­catelor Democratice din Ro­mânia, îm­preună cu membrul său afiliat Fe­de­raţia Română a Jur­na­liş­ti­lor Media­Sind au înaintat  mai multe pe­tiţii Parlamentului European în care re­cla­mau că "includerea unei ast­­fel de aserţiuni în documentele ofi­ciale ale CSAT reprezintă o încercare de răs­tur­nare a sistemului demo­cra­tic din Ro­mânia, fapt fără precedent în istoria recentă a ţării noastre". În acest con­text, analistul politic Bog­dan Teo­do­rescu atrăgea atenţia că "Strategia de siguranţă naţională ar putea fi calea prin care jurnaliştii aflaţi în dezacord cu Preşedintele să fie re­duşi la tăcere. Dacă un jurnalist de­vi­ne ameninţare la securitatea na­ţio­na­lă, ascultarea sa este nelimitată, vio­larea corespondenţei, de asemenea, îngrădirea li­bertăţilor civile justi­fi­cată. Nu sunt sigur că Parlamentul în contextul actual ar vota o astfel de l­e­ge, dar în România «never say never»."

Nu trece mult de la acest avertisment, şi, în octombrie 2010,  jurnalis­tul Sorin Roşca Stănescu adresează o sesizare prin care cere explicaţii pre­şedintelui Traian Băsescu, pro­cu­rorului general Laura Codruţa Kovesi, şefului SRI, George Maior, al SPP, Lucian Pahonţu şi consilierului prezidenţial pe probleme de siguranţă naţională, Iulian Fota, în privin­ţa ascultării ilegale a telefoanelor a 27 de jurnalişti români, invocându-se pe­­ricolul pentru siguranţa naţională. D­o­­cumentul a vizat totodată şi infor­ma­­rea preşedintelui Parlamentului Eu­­ropean, al Comisiei Europene şi li­de­­rilor grupurilor parlamentare eu­ro­­pene despre acest caz. "Mă numesc So­rin Roşca Stănescu şi sunt unul dintre cei 27 de ziarişti din România îm­­potriva cărora a fost declanşată o vas­tă operaţiune de supraveghere, la care participă lucrători din mai multe com­partimente ale Serviciului Ro­mân de Informaţii, precum şi specia­lişti ai Serviciului de Protecţie şi Pază. În cazul nici unuia dintre noi nu exis­tă un dosar de cercetare penală aflată în curs, astfel încât o asemenea mă­su­ră să se justifice din motive care nu au le­gătură cu profesiunea de jur­na­list. Cu mai mult timp în urmă, pre­şe­dintele României, care este şi pr­e­şe­dinte al Consiliului de Apărare a Ţă­rii, a avan­sat Parlamentului un document cu­noscut sub numele de "Strategia de Siguranţă Naţională", care ar ur­ma să fie votat în forul legis­la­tiv după ce, în prealabil, a primit avi­zul favora­bil al Comisiei de Apă­ra­re. Acest do­cu­ment îşi urmează cursul, în ciuda faptului că el consa­cră principiul conform căruia presa reprezintă un pericol pentru Siguran­ţa Naţională şi că, în acest sens, au exis­tat numeroase pro­teste în plan in­tern şi extern. To­tuşi, până la o e­ven­­tuală aprobare a acestei strategii în plenul Parlamentului, nu există în Ro­mânia nici un act normativ care permite serviciilor se­crete suprave­ghe­­rea fără mandat judecătoresc a zia­riştilor. Această su­pra­veghere presupune activităţi am­ple şi complexe cum sunt urmărirea fizică a celor 27 de jurnalişti, intercep­tarea tuturor convorbirilor telefonice ale acestora, interceptarea comunicaţiilor prin mijloace electronice, con­trol asupra deplasărilor în ţară şi în străinătate. Fac precizarea că res­pec­tivii jurnalişti aparţin, conform in­formaţiilor pe care le deţin, unor ins­tituţii de presă dintre cele mai di­fe­rite sau sunt pur şi simplu freelan­ceri şi sunt cunoscuţi pentru modul critic în care s-au pronunţat împotriva unor acte şi fapte ale politicienilor aflaţi la putere. (…) Solicit reprezen­tan­ţilor autorităţilor române cărora le adresez în mod direct această scri­soare deschisă să reacţioneze ime­diat. Să explice cum de a fost posibil să declanşeze o ope­ra­ţiune ilegală de o asemenea am­ploare împotriva a 27 de jurnalişti care îşi fac meseria independent unul de altul. În eventualitatea în care vor alege obişnuita stra­te­gie a negării, îi informez ca oricând este posibilă repetarea faimosului caz "capitanul Bucur" – ofiţerul SRI care, pentru a nu se face complice la încălcarea Consti­tu­ţiei şi legilor României, a devoalat cu probe în faţa opiniei pu­blice, cu mai mulţi ani în urmă, o am­plă operaţiune prin care instituţia din care făcea parte supraveghea ziarişti de la co­ti­dia­­nul pe care îl conduceam şi pe mine personal, ziarişti de la pu­bli­caţia Academia Caţavencu, precum şi membri de vârf ai unui partid politic aflat la acea dată în opoziţie. În orice moment, unul dintre cei trei ofi­ţeri de la SRI şi SPP s-ar putea să-şi asume rolul Căpitanului Bucur", se arată în sesizarea lui Sorin Roşca Stă­nescu. Pentru că autorităţile se­si­zate nu i-au răspuns în termenul le­g­al de 30 de zile, Sorin Roşca Stă­nes­cu a anuţat luna trecută că îi va da în judecată pe Traian Băsescu, Laura Codruta Ko­­­vesi, George Maior, Lu­cian Pa­hon­­ţu şi Iulian Fota. "Respectivele per­­soane au încălcat dis­po­zi­ţii­le legii, pri­vind accesul la informaţiile de in­te­r­es public, nerăspunzând în termen de 30 de zile, şi nici măcar în ter­men de 90 de zile, unei solicitări în­drep­tăţite pe care am făcut-o", a anunţat jurnalistul.

Sprijin european pentru jurnaliştii români
Petiţiile împotriva introducerii în SNAp a presei ca vulnerabilitate a statului român au fost depuse la Comisia de Petiţii a Parlamentului şi au fost declarate admisibile la sfâr­şitul lunii octombrie a anului trecut. Ca un prim răspuns la aceste petiţii, liderii a trei din cele mai importante Grupuri politice din Parlamentul European, Martin Schulz – S&D, Guy Verhofstadt – ALDE şi Daniel Cohn-Bendit – Greens/EFA, au adresat o scrisoare Parlamentului României, prin care solicitau respingerea paragrafului care se referă la presă. Eu­ro­de­putaţii reaminteau obligaţia sta­telor membre de a adopta legi care să nu vină în conflict cu valorile şi normele juridice ale Uniunii Euro­pe­ne. Întrebată despre includerea în SNAp a României a presei ca o vulnerabilitate a statului român, Co­mi­sa­rul pentru Justiţie, drepturi funda­mentale şi cetăţenie, Viviane Reding (foto) s-a arătat îngrijorată de o astfel de catalogare, emisă de guvernul unui stat membru al Uniunii: "Nu voi putea niciodată să enunţ o frază ca aceea pe care aţi citat-o. Presa este liberă într-o democraţie liberă".  În decembrie, petiţiile au fost de­cla­rate închise, dar votul a fost contestat. La începutul acestui an, pe 25 ia­nua­rie, preşedinta Comisiei de Pe­ti­ţii a Parlamentului European, euro­de­pu­tata Erminia Mazzoni a anun­ţat că petiţiile jurnaliştilor români vor fi redeschise. După această decizie, se vor continua procedurile din Comisia de Petiţii şi se vor urmări evoluţiile în adoptarea SNAp. De asemenea, Comisia Europeană va fi invitată să elaboreze o poziţie oficială cu privire la menţiunile din SNAp în contextul în care executivul comunitar şi-a exprimat îngrijorarea faţă de derapaje similare din alte state membre ale Uniunii.

În prezent, Strategia naţională de apărare este blocată în Parlament, după ce în toamna trecută  votul dat în Comisiile de apărare reunite pentru eliminarea prevederii refe­ritoare la presă a fost contestat. În favoarea eliminării prevederii au votat 16 senatori şi deputaţi, majoritatea PNL şi PSD, iar 15 au fost împotrivă, existând  şi o abţinere  Opoziţia a apreciat că eliminarea prevederii a fost adoptată, în timp ce parlamentarii PDL au susţinut contrariul deoarece nu a fost întrunită majoritatea voturilor exprimate.

×
Subiecte în articol: interceptari telefonice