Aprozarul legislativ

Multa cacealma politica, o gramada de circ, asezonat cu ceva legume, pauze si tergiversari cat cuprinde, vot in absenta, scaune goale, coridoare intortocheate, suete, bufete... O alta saptamana din viata alesilor neamului, vazuta altfel decat prin filele Monitorului Oficial.

E vremea ratacirilor in Parlamentul Romaniei. Legislatorii se ratacesc pe coridoare. Legile ratacesc printre interesele alesilor. Intre timp, Romania rataceste pe mai departe prin tranzitie.

Dupa o prima saptamana in care reporterii Jurnalului National au incercat sa desluseasca rostul vietii de parlamentar, ne-am ambitionat sa continuam demersul, in speranta ca, poate, intre timp, degajati de praful mental al unei vacante deseori intrerupte, senatorii si deputatii isi vor fi luat rolul in serios, dand tarii cat mai multe legi. Luiza Lupu si Toma Roman Jr au colindat (ratacindu-se si ei in cateva randuri) intre plenul celor doua Camere, comisii si bufetul Parlamentului. Au revenit, dupa o saptamana, in redactie. Nu stiu cat de des li se va mai intampla sa perceapa venirea la munca aidoma unei descatusari.

Patru ani de vacanta

Primul lucru pe care il poti face pe culoarele Casei Poporului este sa te incurci. Voiam sa ajungem la Senat, dar am nimerit la un bufet unde, foarte pasnici, senatori si deputati de toate culorile mancau fleici ieftine si proaspete. Nici urma de luptele grele pe care speram sa le vedem.

In fata salii Senatului, un domn pesedist isi facea freza cu un pieptene verde praz, in vreme ce niste colegi de la o televiziune se pregateau sa-l filmeze. Mai multi senatori gelosi pe viitorul succes teleastic al pesedistului mormaiau ceva, aratand cu degetul catre echipa de filmare. In sala, Radu Berceanu spunea ceva despre votul prin corespondenta, solutie care ar fi spalat obrazul de fata mare vulcanizata al chiulangiilor din Alianta D.A., care nu reusisera sa se adune in corpore la votarea noului Regulament, menit sa-l matraseasca pe presedintele Nicolae Vacaroiu. O doamna portocalie la propriu si la figurat se descaltase pe sub banca, iar un grup de pesedisti protesta anemic la cele spuse de Berceanu. In timp ce se dezbatea problema votului prin porumbei calatori sau semnale de fum, in sala se desfaceau integrame sau se rezolva o problema de sudoku, un joc de aranjat cifre cu real succes printre parlamentarii romani mai mult sau mai putin onesti.

THALIA. Un armean, fan al muzicii mexicane

CACEALMAUA. Pesedistii, mai uniti, au reusit sa traga iar de timp. Adoptau o tactica speciala. Senatorii lor care ieseau la o tigara, o chiftea sau o maslina se grupau in jurul televizoarelor care transmiteau sedinta prin circuit inchis. Cum s-a pus de vot, au dat buluc in sala. Pe principiul votat-plecat dupa mareata victorie care a mai lungit mandatul dlui Vacaroiu cu inca o zi, au pornit pe-ndelete spre treburi mai placute.

A doua zi, in sala s-a reluat imensa confruntare, in timp ce pe culoare liberalii dadeau vina pe pedisti si viceversa pentru infrangerea suferita. Vacaroiu a mers la mica prosteala, a luat asistenta la sentiment si a spus ca Regulamentul mai poate astepta pana dupa votarea "Legii Minoritatilor Nationale", importanta pentru integrarea europeana. Printre fraze sforaitoare a explicat ca are nevoie de un ragaz de 15 zile, dupa care se va lasa decapitat fara sa cracneasca si fara sa mai traga de timp. Senatorii coalitiei, satui de invartitul in jurul cozii Regulamentului, au votat propunerea PSD, dupa care au aflat ca au luat teapa. Era vorba despre 15 zile de lucru-n plen, nu de 15 zile calendaristice. Asta inseamna in timp real peste o luna. Adica Vacaroiu ar cam serba anul nou tot in calitate de prezident.

LEGUME-FRUCTE. A venit ziua de miercuri. De bine ce declarasera ca vor lucra cu sarg la legea minoritatilor, PSD si PRM au depus o motiune intitulata pompieristic "Explozia preturilor a devenit insuportabila pentru populatie". Pesedistul Aurel Simionescu a inceput sa agite niste pungi cu malai si orez pe motiv ca populatia paupera mananca lunar cam cat a adus el la tribuna. Spiritual ca un dulap, senatorul de aceeasi culoare Vasile Ion a facut si el hop cu un morcov, fara sa se inteleaga bine ce vrea. In timpul acesta, multi alesi se delectau cu snitelele ieftine de la restaurant. Motiunea a cazut, s-a mai dus o zi.

DE JOI PANA MAI APOI. In sfarsit, joi au inceput discutiile pe legea minoritatilor. Marko Bela a vorbit a lung si plicticos, iar Gheorghe Funar s-a chinuit sa para agresiv. In sala, parlamentarii nu s-au prea inghesuit sa urmareasca exercitiile de oratorie ale sus-numitilor. Nu de alta, dar a doua zi era vineri si incepea bunatate de week-end.

LA SUBSOL. Vineri, teoretic se lucreaza pe la comisii. Am bantuit pe culoarele goale si am baut o cafea la carciuma devenita, ca prin minune, goala ca si intreaga institutie. Ne-am incurcat in hardughia de cladire a Parlamentului si am ajuns la un subsol, unde un om inspirat scrisese pe o usa "m..e à la grec". Si, uite asa, dupa o alta saptamana parlamentara, nici Vacaroiu n-a fost schimbat, nici nu s-a votat vreo "lege de importanta europeana".

Carnati si gramatica

FLIRT. Cand nu rateaza algebra, Victor Ponta da apa la moara cronicilor mondene. Dacianei Sarbu nu-i displace

Ajuns in Camera. Invartit in jurul cozii. Culoare largi, cu tablouri mari pe ele. Recunosc un Balasa, doua, trei... Emotionante pana la lacrimi. Imi astept colegul, despre care stiam ca se orienteaza mult mai bine decat mine. Dar trecem pe langa liftul pe care-ar trebui sa-l luam.

ZIUA UNU. "Eu vin cu tine la Senat, da’ tu vii cu mine la deputati?" Facem targul. Colegul merge cu mine la deputati. In plen e asa: imaginati-va ca sunteti la Opera. Se vorbeste despre... aaa... cum ii zice? Adoptarea noului Regulament. Se cearta. Asta-i bine. Inseamna ca au personalitate. Se cearta. Las’, ca-i bine. "Sa definim foarte bine termenul..." Se defineste termenul. Termenul se defineste. Termenul se tot defineste. S-a definit termenul? Pauza. Termenul nu s-a definit.

As vrea sa vad ce mananca un deputat. Deci... Un deputat mananca urmatoarele: "trei carnaciori, va rog, si o portie de cartofi prajiti (...) o prajitura Cutare (...) un suc Cutare". In primul rand pentru binele lor si abia pe urma pentru binele tarii, ii rog din toata inima pe domnii deputati sa manance macar o salatica pe zi. Nu se poate numai proteine! In plus, domnii deputati nu stiu ca uleiul incins e cancerigen? Domnilor deputati, mancati vitamine! Varza, marar, patrunjel, rosii, castraveti, mere, pere... si mai lasati tigarile-alea!

Schimb de replici prietenoase intre doi deputati. Un deputat il face, indirect, "prost" pe altul si pe urma-si da seama ca nu e singur pe planeta si-si cere cuvantul inapoi. Noi n-am remarcat nimic.

ZIUA DOI. Camera Deputatilor, in plen. Atata, doar, ca eu am racit, intre timp, si-nca foarte tare. Dac-ar fi sa ma iau dupa niste carti, m-as gandi ca stau intr-un mediu energetic toxic, dar eu ma gandesc ca doar m-am imbracat subtire. Ne uitam de sus la deputati. Deputatii se uita de jos la noi. Pe cuvant ca nu ne suporta! Privirile ii demasca.

Stau in banci doi cate doi. Cred ca e pe prietenii. O vezi pe tanti aia in negru? Da, da, aia care ieri a venit in roz. Se mai descalta sub banca? Da. Da’ nenea ala care facea sepuku... sau cum ii zice la jocul ala cu cifre... lasa-l, draga, ca citeste Jurnalul National, nu-l deranja.

Se vorbeste foarte mult. Cine e plictisitor e amendat prin aplauze. Deci aplauzele, in Camera Deputatilor, sunt ca sa-l faci pe om sa lase microfonu’ in pace. Glume puerile. Se spune acelasi lucru de n ori. Plictisitor.

CHEF DE MUNCA. Satenii din Cosmestii Galatilor (in medalion), muti de uimire in fata starii de spirit a trimisilor lor in Parlament

Hiiiii.... a venit Nastase! Cativa gasesc de cuviinta sa izbucneasca-n aplauze. Nastase vrea sa vorbeasca. Lumea-l lasa sa vorbeasca. Liniste in plen! Vorbeste Nastase. Bla si bla. Ah, da... si, neaparat, bla. Va multumesc. Aplauze frenetice. Observ ca, de cate ori se rosteste numele lui Nastase, cativa incep s-aplaude isteric. Mai lipseste sa-si faca cruci si sa cada cu fruntea la pamant (nu degeaba i se zice Zeus).

ZIUA TREI. Modul de votare in Camera Deputatilor: oamenii ridica mana, Victor Ponta numara. In cateva secunde mi ti-a gasit o suta si nu-stiu-cati pentru, o suta si nu-stiu-cati impotriva. "Se abtine cineva?" Trei ridica mana. Cu o acuitate ceva... un vis, domnul Ponta conchide: "doua abtineri". E drept, eu numar foarte prost, dar, chiar daca nu pare, clasa-ntai tot am terminat-o.

Simtul umorului in Camera Deputatilor: "Lucram pe acest Regulament care are culoarea albastra, pe viitor o sa lucram pe un regulament de culoare portocalie". Din sala: "Sau rosie". Ha, ha!

Simtul gramaticii in Camera Deputatilor: "a se intruni vs a se constitui". Asemanari si deosebiri. Pauza.

ZIUA PATRU. M-am plictisit. Aceiasi deputati. Aceiasi ziaristi. Merg pe holuri. Ia sa vad... mai e Oprescu? In ziua-ntai, Oprescu spunea bancuri, da’ la modu’ finut, sa nu se-auda. Trecand pe langa ei, descifrasem un "da’ p-ala cu...".

ZIUA CINCI. Plictiseala de moarte. Nu mai vreau nici macar o zi la Camera Deputatilor. Nu e nici ora trei. Niste ametiti se mai plimba pe holurile-astea intortocheate pe care nici pan-acum nu le-am invatat. Sa fie la ei acolo. Eu vreau inapoi, in Casa Scanteii.