x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Auguste Comte, pozitivistul care la orice masă recita din Homer

Auguste Comte, pozitivistul care la orice masă recita din Homer

de Florian Saiu    |    25 Ian 2023   •   06:50
Auguste Comte, pozitivistul care la orice masă recita din Homer

La mijlocul secolului al XIX-lea, la 200 de ani după moartea lui René Descartes, lunga perioadă a psihologiei preștiințifice apunea. În acest interval de timp, gândirea filosofică europeană a fost pătrunsă de un spirit nou: pozitivismul. Conceptul îi aparține filosofului francez Auguste Comte (19 ianuarie 1798 - 5 septembrie 1857), a cărui poveste o vom expune mai jos.

Auguste Comte s-a angajat de-a lungul vieții într-o examinare cuprinzătoare a cunoașterii omenești. „Pentru a face această sarcină ambițioasă mai ușor de gestionat, Comte a decis să-și limiteze activitatea doar la chestiunile indubitabile, altfel spus, doar la stările de fapt determinate exclusiv prin metodele științei. Abordarea sa pozitivistă viza un sistem bazat doar pe fapte obiectiv observabile și indiscutabile. El a declarat ca iluzorii elementele inferențiale, metafizice - și le-a respins”. Aceste tușe repezi, prinse în volumul „O istorie a psihologiei moderne” (Editura Trei, 2020) aparțin profesorilor Duane P. Schultz și Sydney Ellen Schultz (Universitatea Florida de Sud), autorii unei analize exemplare a operei gânditorului francez. „Comte - apreciau specialiștii citați anterior - credea că științele fizice atinseseră deja un stadiu pozitivist, în care, pentru a explica fenomenele, nu mai era nevoie de forțe ce nu puteau fi observate sau de credințe religioase perimate”.

Moda pozitivismului

Totuși, pentru ca științele sociale să atingă un stadiu de dezvoltare mai avansată - specula Auguste Comte - și ele trebuia să renunțe la problemele și explicațiile metafizice și să se bazeze doar pe fapte observabile. Logic, nu? Că s-a înțeles sau nu prea bine ceea ce am încercat să explicăm, cert e că ideile lui Auguste Comte au fost atât de influente în epocă, încât pozitivismul a câștigat popularitate, devenind rapid forța dominantă a spiritului european în ultima parte a secolului al XIX-lea. „Toți erau pozitiviști sau măcar susțineau că sunt”, rețineau, nu fără ironie, cronicile vremii.

Sărac și dement

„Influența copleșitoare și durabilă a lui Comte asupra gândirii Bătrânului Continent e uimitoare” - opinează profesorii Schultz. De ce susțin ei acest lucru? Pentru că problemele financiare și emoționale ale gânditorului francez, responsabile pentru credibilitatea ideilor, erau uriașe. De exemplu, Auguste Comte n-a ocupat niciodată vreo poziție academică în măsură să-i asigure un venit stabil. „Scrierile sale - menționează soții Schultz - i-au adus doar puțin mai mult decât un venit de subzistență, la care se adăugau banii proveniți din conferințele pe care le susținea și donațiile ocazionale ale admiratorilor”. În plus, deși un om strălucit, Auguste era bulversat frecvent de episoade de demență!

Egalitate între femei și bărbați

O biografă a lui Comte, Mary Pickering, descria astfel aceste episoade: „I se întâmpla adesea să stea ghemuit după uși, comportându-se mai mult ca un animal decât ca un om. La orice prânz sau cină se prezenta drept scoțian, model din romanele lui Walter Scott, își înfigea cuțitul în masă, cerea o bucată suculentă de carne de porc și recita din Homer”. Scrântit filosof, nu? „Într-o zi - mai evidenția Mary Pickering -, când mama sa a venit să ia masa cu Comte și soția lui, a izbucnit o ceartă, iar filosoful a apucat un brici și și-a tăiat beregata! Cicatricile au rămas vizibile tot restul vieții”. Tulburător, fără îndoială. De remarcat că la începuturile carierei, savantul francez a sprijinit ideea de egalitate între femei și bărbați. Asta până când s-a prins ce înseamnă să trăiești zi de zi lângă o femeie inteligentă și cu voință puternică! „El și-a descris mariajul drept cea mai mare greșeală a vieții. De fapt, Auguste Comte a avut mai mare succes cu ideile sale revoluționare decât cu viața personală”, comentau profesorii Schultz în studiul închinat istoriei psihologiei moderne.

Pozitivism, materialism, empirism

Pozitivismul promovat de excentricul Auguste Comte a fost consolidat ulterior (și) de alte idei filosofice care pledau în favoarea unei poziții antimetafizice. Teoria materialismului, de exemplu, susținea că stările de fapt din univers pot fi descrise în termeni fizici și pot fi explicate prin prisma proprietăților materiei și energiei. Materialiștii considerau că până și conștiința omenească putea fi înțeleasă în termenii principiilor fizice și chimice. „Studiul materialist al proceselor mentale - considerau distinșii profesori Duane P. Schultz și Sydney Ellen Schultz - s-a focalizat asupra proprietăților fizice, mai exact asupra structurilor anatomice și fiziologice ale creierului”.

O nouă știință

Alți filosofi, partizani ai empirismului, au fost preocupați, în trena ideilor lui Auguste Comte, de modul în care mintea își dobândește cunoașterea. Captivant, trebuie să recunoaștem! „Pozitivismul, materialismul și empirismul au devenit fundamentele filosofice ale unei noi științe: psihologia. Între acestea, rolul principal a fost deținut de empirism. Empirismul poate fi pus în legătură cu dezvoltarea minții, mai precis cu modul în care mintea dobândește cunoaștere. Potrivit acestui punct de vedere, mintea s-ar dezvolta prin acumularea progresivă de experiențe senzoriale”, mai explicau soții Schultz. De reținut că ideea era diametral opusă perspectivei nativiste propuse de René Descartes, filosoful care era convins că anumite idei sunt pur și simplu înnăscute.

Secretarul personal al părintelui socialismului

Auguste Comte s-a născut în Franța, la Montpellier, unde a și urmat primele cursuri universitare. În 1814, când nu împlinise încă șaisprezece ani, Auguste a plecat la Paris, pentru a-și continua și completa educația la École polytechnique - închisă doi ani mai târziu pentru reorganizare. În cumpănă o vreme - petrecută onorând slujbe mărunte în capitală, pentru a se întreține -, Comte va reveni până la urmă în orașul natal, unde s-a apucat din nou de școală, de data aceasta înscriindu-se la o unitate de învățământ faimoasă în epocă pentru cursurile de medicină.

Cine pe cine a influențat

Cu o educație solidă pentru acele timpuri, tânărul Auguste Comte a fost angajat, între 1817 și 1824, ca secretar personal al lui Henri de Saint-Simon (1760-1825), aristocrat francez efervescent, aprig contestatar al regimului lui Napoleon Bonaparte, personaj considerat unul din principalii teoreticieni și fondatori ai socialismului. Nu se știe prea bine nici astăzi cine dintre Comte și Saint-Simon s-a lăsat mai mult influențat de teoriile celuilalt. În general se consideră că ideile lui Henri - care au anticipat industrializarea, capitalismul etc. - ar fi fost elaborate în colaborare cu Auguste Comte. Cei doi gânditori s-au certat în ultimul an de viață al lui Saint-Simon, despărțindu-se fără a mai apuca vreodată să-și expună unul altuia preocupările filosofice. De remarcat totuși că expresia „filosofie pozitivistă” îi aparține lui Henri de Saint-Simon, el fiind creditat drept primul gânditor care a utilizat-o în spațiul public. Auguste Comte a avut apoi meritul de a fi dezvoltat coerent termenul, conferindu-i bază științifică și un sistem logic de percepere.

Matematica, regina științelor

Încercând să clasifice științele în ordinea importanței lor, Auguste Comte a pus pe primul loc matematica, urmată de astronomie, fizică, geografie, biologie etc. Filosoful francez a rezervat un rol crucial și sociologiei, pe care o considera vitală în înțelegerea mecanismelor de funcționare a lumii moderne. N-a fost deloc departe de adevăr.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

225 de ani s-au împlinit pe 19 ianuarie 2023 de la nașterea filosofului Auguste Comte

 

„La orice prânz sau cină Auguste Comte se prezenta drept scoțian, model din romanele lui Walter Scott, își înfigea cuțitul în masă, cerea o bucată suculentă de carne de porc și recita din Homer”, Mary Pickering, biografă

 

Ce este pozitivismul? O teorie care recunoaște doar fenomenele naturale sau faptele observabile în mod obiectiv

 

Printre cei mai importanți filosofi empiriști britanici se numără John Locke, George Berkeley, David Hume, James Mill și John Stuart Mill

 

„Pozitivismul, materialismul și empirismul au devenit fundamentele filosofice ale unei noi științe: psihologia”, Duane P. Schultz, profesor de psihologie

 

Sursa foto: wikipedia.org

×
Subiecte în articol: pozitivism Auguste Comte