Aventuri cu droguri, urmate de avansare

Comisarul Petre Pitcovici a avansat ca şef al Diviziei Informaţii din DGIPI ca răsplată, pe­sem­ne, că a fost scos basma curată dintr-un dosar penal în care era acuzat de furtul a 6 ki­lo­grame de cocaină. Cazul a fost relatat la acea vreme de Jurnalul Naţional. Îl reamintim:

În toamna anului 2002, Direcţia Antidrog, sub supravegherea Parchetului Înaltei Curţi, a trimis în Venezuela un agent acoperit, pe nu­me de cod Rodriguez, pentru a aduce în ţară o cantitate de cocaină în cadrul unei aşa-numite "li­vrări supravegheate".

Scopul operaţiunii era ne­u­tralizarea reţelei de dealeri din România care urma să preia marfa. Procurorul Flavius Crâz­nic (numit ulterior consilier al Monicăi Maco­vei) a făcut cerere de comisie rogatorie (S415/2002), fă­când apel la autorităţile judiciare franceze (care aveau un birou foarte activ la Ca­racas, capitala Venezuelei). Colaboratorul aco­pe­rit Rodriguez a plecat la Caracas, în baza auto­ri­zaţiei semnate de procuror şi conform planului stabilit împreună cu cei trei ofiţeri de Poliţie (cu numele de cod: Pepi, Toni şi Vali).

POLIŢISTUL PEPI ERA PITCOVICI
La 15 decembrie 2002, pe Aeroportul Oto­peni, Rodriguez a fost aşteptat de unul dintre cei trei poliţişti de la Antidrog, anume cel cu nume de cod "Pepi", adică Pitcovici. Acesta a preluat servieta cu 6 kg de cocaină, potrivit declaraţiilor date ulterior de agentul acoperit, şi a dispărut cu marfa!

Ce spune legea? Că la sosirea colaboratorului pe aeroport ar fi trebuit să fie prezent procurorul Flavius Crâznic, cel ca­re efectua urmărirea penală, precum şi echi­pa de poliţişti, iar procesul-verbal de predare-primire să fie completat în prezenţa şefului de tură de la Aeroportul Otopeni. Procurorul a susţinut însă că prezenţa sa nu era obligatorie, întrucât îi împuternicise pe poliţişti să preia marfa. Flavius Crâznic ne-a declarat la acea vreme că a aflat de întoarcerea agentului mult după ce aceasta s-a produs: "Am făcut verificări din care a rezultat faptul că nici poliţiştii n-au ştiut când se întoarce colaboratorul lor".

Ulterior, Rodriguez a intrat în conflict des­chis cu poliţiştii, dar şi cu procurorul Crâznic. El i-a acuzat pe faţă că au pus mâna pe cocaina adusă de el în ţară şi că au compromis livrarea supravegheată. Poliţiştii şi procurorul l-au acu­zat la rândul lor că minte şi nu a adus nici o co­ca­ină.

Cităm din referatul întocmit la 14 iulie 2005 de procurorul Ion Adam, de la DIICOT, asupra acestui subiect: "Contrar dispoziţiilor date de procuror prin autorizaţie, după trece­rea unui timp de un an, lucrătorul de Poliţie acu­zat că şi-a însuşit cantitatea de 6 kg de co­ca­i­nă întocmeşte un referat superficial prin care pro­pune clasarea lucrării.

Sesizările făcute de Ro­dri­guez prin care acuză pe inspector principal Pitcovici Petre de comiterea unor fapte pe­na­le grave sunt soluţionate tot de acesta din ur­mă, care a întocmit şi semnat un referat cu pro­punere de clasare a lucrării nr. 281432/2004.

La data de 17.12.2002, investigatorii acoperiţi Pepi şi Vali din cadrul DGCCOA au întocmit şi semnat un proces-verbal, act neadus la cu­noş­tin­ţa procurorului, din care rezultă că s-au în­tâl­nit cu colaboratorul Rodriguez, întors din Ve­nezuela, şi care a informat că nu a adus cocaina.
Şi acest act este suspect şi neprocedural.

Procesul-verbal de la 17.12.2002 trebuia să fie semnat şi de colaborator. Colaboratorul fiind persoană autorizată în vederea descoperirii activităţilor infracţionale şi identificării persoanelor implicate în astfel de activităţi, urma să prezinte un raport, un act oficial din care să rezulte activitatea desfăşurată, ori un astfel de act nu ar fi fost potrivit hotărârii infracţionale de însuşire a celor 6 kg de cocaină.

Având în vedere cele expuse,
DISPUN:
Neînceperea urmăririi penale privind pe procurorul-şef serviciu FLAVIUS CRÂZNIC.
Disjungerea cauzei şi declinarea com­pe­ten­ţei în favoarea Direcţiei de Investigare a In­frac­ţi­unilor de Criminalitate Organizată şi Terorism privind pe P.P. şi B.M., vizaţi de săvârşirea infrac­ţiunilor prev. de art. 2 din Legea nr. 143/2000 şi art. 289 Cod Penal, spre competenta soluţionare".