Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De peste 10 ani se așteaptă o lege prin care România să plătească repatrierea cetățenilor care își pierd viața în alte țări. Un prim proiect de lege a fost depus, la Camera Deputaților, de liberalul Valentin Făgărășian, dar nu a fost votat, pentru că mecanismul propus de inițiator pentru fondul din care ar fi urmat să se facă plățile implica taxele consulare plătite de români, ceea ce nu era suficient pentru nevoile reale din acest moment.
Statisticile arată că mor în fiecare an, în străinătate, aproximativ 2.000 de români, iar costurile cu repatrierea se ridică la sume între 3.000 și 10.000 de euro, în funcție de țara în care a avut loc decesul. Pentru a acoperi cheltuielile, în limita a 5.000 de euro, așa cum prevede noua lege, votată săptămâna trecută, este nevoie de alocarea fondurilor din bugetul statului. Legea, în forma care a fost votată, a fost inițiată de parlamentarii PSD, iar Senatul a votat proiectul de lege în luna mai a acestui an.
Chiar și după ce legea mult așteptată a ajuns să fie adoptată, românii mai au de așteptat cel puțin două luni, pentru a putea beneficia de ajutorul financiar din partea statului, în cazul în care o rudă le moare în altă țară, pentru că procedura prevede o perioadă de 60 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, pentru elaborarea normelor de aplicare.
ONG-urile au fost singurele care s-au implicat
Asociațiile care apără drepturile românilor din Diaspora au tras numeroase semnale de alarmă, în ultimii 10-15 ani, în legătură cu situația îngrozitoare în care ajung unii români plecați să muncească în străinătate. Mulți sunt păcăliți de angajatori și nici măcar nu știu ce clauze conțin contractele pe care le semnează, alții muncesc la negru sau chiar sunt sechestrați și folosiți ca sclavi, după ce li se iau actele și telefoanele, astfel încât nu pot cere nici măcar ajutor.
În cazul lor, moartea nu este capătul suferinței, pentru că familiile nu au bani pentru repatrierea decedaților. Așa s-a întâmplat în cazul multor români care au fost incinerați sau înhumați departe de casă și de familie, pentru că nu au putut fi repatriați.
Statul român nici măcar nu are informații exacte despre numărul românilor care nu au mai putut fi aduși acasă de familie, după ce și-au pierdut viața. De fapt, nu se știe, de mai mult de două decenii, câți români sunt realmente plecați în străinătate. Situația prezentată, încă din anul 2017, de mai multe ONG-uri care se ocupă de problemele românilor din Diaspora arăta că doar în Italia ar fi circa 3,4 milioane de români, la fel și în Spania și în Germania, iar în Marea Britanie ar fi peste 4 milioane. Doar dacă adunăm datele estimative din aceste patru țări, ar rezulta că sunt circa 15 milioane de români peste graniță.
Citește pe Antena3.ro
Datele exacte nu există, mai ales pentru că mulți nu pleacă definitiv. Sunt români care au contracte pe perioade de un an sau doi, mai sunt foarte mulți care lucrează fără forme legale, nu din vina lor, ci a angajatorilor care-i păcălesc sau îi iau ca sclavi. Mai sunt și mulți români care pleacă pentru câțiva ani, dar se întorc în țară, au familii în România și nu declară că s-au stabilit în străinătate.
Toți aceștia au foarte multe probleme acolo unde se duc să muncească, dar din partea statului român nu au sprijin, mai ales atunci când se lovesc de probleme juridice în relațiile de muncă, neavând nici bani să-și plătească un avocat bun sau un consultant, pentru a nu fi înșelați. Tot ONG-urile i-au ajutat, în limitele posibilităților, în ultimii ani, dar proiecte finanțabile din bani europeni pentru astfel de situații nu au fost aprobate.
Accidente de muncă fără despăgubiri
Și tocmai pentru că nu s-a implicat în aceste probleme ale celor care merg la muncă fără forme legale, statul român nu are nici o evidență a cetățenilor care lucrează la negru în străinătate, deci nu-i poate sprijini nici pe cei care suferă din cauza accidentelor de muncă și pe care nu-i despăgubește nimeni. Sunt foarte multe și cazurile de infirmitate în urma unor accidente de muncă neraportate ca atare în alte state, astfel încât cei care au plecat și și-au riscat viața pentru a aduce bani mai mulți acasă au ajuns să nu poată beneficia nici de despăgubirile care li s-ar fi cuvenit și, în multe cazuri, nici de decontarea tratamentului de care au nevoie, neavând contracte de muncă valabile.
Dar în astfel de situații au și murit mulți români, în ultimii 10 ani. Nici aceștia nu apar în statisticile oficiale, tocmai pentru că nu a existat niciodată o evidență a lor.
Un studiu făcut în 2018 de unul dintre ONG-urile care îi ajută pe românii din Diaspora arată că 7% dintre cei morți în alte state, în ultimul deceniu, nu au fost înmormântați în România, iar media de vârstă a celor care își pierd viața în alte țări este de 44 de ani, ceea ce înseamnă că mulți făceau parte din populația activă, fiind plecați la muncă în străinătate.
Multe accidente de muncă nici măcar nu au fost înregistrate ca atare, în ultimii ani, iar familiile de români care încearcă să-și caute dreptatea în instanțele de judecată ale altor state renunță, în cele mai multe cazuri, la a se mai zbate pentru a obține despăgubiri de la angajatorii rudelor lor decedate, pentru că nu au suficienți bani pentru a plăti avocații și traducătorii sau pentru deplasări în respectivele țări. Jurnalul a prezentat astfel de cazuri, în ultimii ani, dar aproape toate au rămas fără soluționare, implicarea statului român fiind aproape nulă.
Bani pentru sprijin real nu s-au dat
Despre toate aceste probleme care afectează, în medie, 2.000 de familii de români în fiecare an, se vorbește foarte puțin sau deloc, atunci când politicienii cer voturile din Diaspora. Cele mai multe proiecte finanțate de guvernele României din ultimii 10 ani pentru Diaspora au avut în vedere teme culturale sau educative, dar niciodată nu s-au alocat fonduri pentru ce-i doare mai tare pe românii plecați din țară: asistența juridică și repatrierea decedaților. Una dintre asociațiile care au propus proiecte pentru asistență juridică este CAPIMED România, cu sediul în Italia, ONG care a acordat din fonduri proprii asistență și sprijin românilor de acolo, dar nu a reușit să obțină finanțare pentru niciun proiect de acest tip.
Primul pas a fost făcut acum, prin votul în Parlament pentru legea repatrierii, pentru prima oară, după 1990. Până acum, familiile care au reușit să-și aducă morții acasă au strâns bani din donații, dar este foarte greu să se strângă o sumă foarte mare, între 3.000 și 10.000 de euro, în câteva zile. Din informațiile pe care le-am primit, în ultimii 15 ani, de la mai multe asociații care se ocupă de problemele românilor din Diaspora, reiese că foarte mulți au apelat și la metodele ilegale, de a transporta pur și simplu morții cu autocare sau camioane, pentru care șoferii și firmele de transport au riscat foarte mult, dar au făcut-o pentru a-și ajuta semenii. Nu există date despre aceste cazuri în evidențele ministerelor din România, dar foarte mulți români au trecut prin acest iad.
Se va putea depăși pragul stabilit de lege
În curând nu va mai fi nevoie de astfel de practici, pentru că statul român va suporta, la cererea familiei, cheltuielile ocazionate de repatriere a cetăţenilor români decedaţi în străinătate, în limita a 5.000 de euro pentru fiecare cetăţean care se regăseşte în această situaţie. În plus, a fost introdusă şi posibilitatea ca sumele ce depăşesc acest plafon să fie suportate din taxele consulare.
„Una din problemele majore cu care se confruntă aparţinătorii celor decedaţi în afara graniţelor ţării o constituie repatrierea acestora. Costurile de repatriere sunt unele foarte mari, am putea spune chiar prohibitive pentru mulţi dintre compatrioţii noştri care au plecat să muncească în străinătate. Familiile rămase în ţară sunt de multe ori aflate în situaţia de a apela la ajutorul concetăţenilor pentru a reuşi să strângă sumele necesare acoperirii acestor costuri. De aceea, considerăm că este obligaţia statului să vină în sprijinul familiilor celor decedaţi, prin suportarea cheltuielilor efectuate cu repatrierea, motiv pentru care am iniţiat prezenta propunere legislativă, prin care delegăm în sarcina statului, acoperirea acestor cheltuieli”, au precizat inițiatorii legii, în expunerea de motive.
Normele metodologice de aplicare a legii vor fi elaborate printr-un ordin comun al ministrului Afacerilor Externe și al ministrului Finanțelor și vor stabili ce pași trebuie să urmeze familia persoanei decedate pentru a beneficia de acest sprijin.
