Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Spre sfârşitul anului trecut, Mitropolitul Bartolomeu Anania avea să îşi dea acordul pentru un ultim proiect de anvergură. De multă vreme, înaltul ierarh îşi dorea să vadă textul Sfintei Scripturi, diortosit de sfinţia sa, în casele cât mai multor familii din România, Basarabia sau diaspora, ortodocşi sau nu, obişnuiţi sau nu cu lectura şi interpretarea Bibliei. Dorea o ediţie accesibilă ca preţ, în tiraj mare, în mai multe volume, însoţite de ilustraţii, iar propunerea Editurii Litera venea în întâmpinarea năzuinţei marelui ierarh. „Înscriindu-se în bogata tradiţie biblică românească, de la Noul Testament de la Alba Iulia (1648) la Biblia de la Bucureşti (1688) şi de la ediţia sinodală din 1914 la cea a lui Gala Galaction şi Vasile Radu (1938), noutatea versiunii lui Bartolomeu Valeriu Anania (prima ediţie în 2001) rezidă cel puţin în două aspecte esenţiale. În primul rând, fidel principiului că un text fundamental precum cel scripturistic este tradus cu adevărat o singură dată în cultura unui popor, toate celelalte ediţii reprezentând în fapt adaptări la vârstele limbii în continuă modificare, Mitropolitul Bartolomeu îşi propune prin diortosire sau îndreptare, aşadar nu prin traducere propriu-zisă, să ofere o haină de cuvinte pe măsura stadiului de acum al limbii române. Rezultatul este o adevărată lecţie de stil şi precizie, de bogăţie de nuanţe şi de expresii arhaice”, se arată în nota realizată de coordonatorii ediţiei, pr. Bogdan Ivanov şi Radu Preda.
Retras la Mănăstirea Văratec în 1982, părintele Anania se dedica scrisului. După zece ani de muncă, redactează şi adnotează Sfânta Scriptură, îndreptată şi îmbunătăţită după Septuaginta, versiunea oficială a Sfintei Scripturi în Biserica Ortodoxă, realizată de 70 de dascăli din vechime.
Ca orice limbă, şi limba română a suferit numeroase transformări, astfel că de-a lungul vremii au avut loc mai multe transpuneri în limba română. Până în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Biblia a fost scrisă cu litere chirilice. Abia după 1858 a fost tipărită cu alfabetul roman.
Anul acesta, în noiembrie, se împlinesc 323 de ani de când, sub îngrijirea domnitorului Şerban Vodă Cantacuzino, apărea Biblia de la Bucureşti. Pregătirile pentru editare au început în jurul anului 1682, cartea Sfintei Scripturi fiind gata în 1688. Corectura textului a fost realizată de episcopul de Huşi, Mitrofan.
Cum a apărut această primă traducere în limba română a Sfintei Scripturi? Aflăm din notiţa de pe pagina de titlu: „Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură ale cei vechi şi ale cei noao leage toate care s-au tălmăcit dupre limba elinască spre înţeleagerea limbii rumâneşti, cu porunca prebunului creştin şi luminatului domn Ioan Şărban Cantacozino Basarab Voievod şi cu îndemnarea dumnealui Costandin Brâncoveanul, marele logofăt nepot de sor al Măriei Sale, carele, după prestăvirea acestui mai suspomenit domnu, Putearnicul Dumnezău, den aleagerea a toatei Ţări Rumâneşti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia şi stăpânirea a toată Ţara Ungrovlahiei. Şi întru zilele Măriei Sale s-au săvârşit acest Dumnezăiesc lucru. Carele şi toată cheltuiala cea de săvârşit o au rădicat. Tipăritu-s-au întâiu în scaunul Mitropoliei Bucureştilor în vremea păstoriei Preasfinţitului părinte Chir Theodosie mitropolitul ţării şi exarhu laturilor şi pentru cea de obşte priinţă s-au dăruit neamului rumânesc, la anul de la facerea lumii, 7197, iară de la spăsenia lumii, 1688, în luna lui noiembri în 10 zile”.
Aşadar, după cum spunea şi Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist în precuvântarea realizată în 2001, în Cartea Sfintei Scripturi publicată de ÎPS Bartolomeu Anania, „în fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat întotdeauna ierarhi erudiţi, care şi-au închinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii, adăugând nevoinţei nevoinţă, lăsându-ne ca pe o moştenire nepreţuită, încă din veacul al XVII-lea, întreaga Biblie în grai românesc, ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688, Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti. Pentru realizarea acestui monument unic al credinţei noastre dreptmăritoare, dar şi al culturii române, vrednicii lui tâlcuitori au luat «lumină şi dentr-alte izvoade vechi», avându-se însă ca temei al traducerii textul «cel elinesc al celor 70 de dascăli», adică Septuaginta”.
Înaintea Bibliei de la Bucureşti au existat şi alte mărturii tipografice pentru răspândirea cuvântului dumnezeiesc, între care: „Palia de la Orăştie” – realizată de diaconul Coresi în 1582, precum şi „Liturghierul” din 1570, „Noul Testament” – tradus şi tipărit în 1648 de Mitropolitul Simeon Ştefan, „Evangheliile” – tipărite de Mitropolitul Teodosie în 1682, „Faptele şi Epistolele” – tipărite tot de Mitropolitul Teodosie în 1683.
Citește pe Antena3.ro
După Biblia de la Bucureşti a urmat Biblia de la Blaj (1795), Biblia de la Petersburg (1819), Biblia de la Buzău (1854-1856), Biblia de la Sibiu (1856-1858). Ulterior, Sfânta Scriptură a fost tâlcuită în româneşte şi de alţi ierarhi ai secolului trecut, precum Patriarhul Nicodim Munteanu, preotul profesor Grigorie Pişculescu (Gala Galaction) sau profesorul de teologie Vasile Radu în 1914. Cu purtarea de grijă a primului Patriarh al României – Miron Cristea, a fost publicată o nouă ediţie a Sfintei Scripturi în anul 1936, pentru ca în 1938 să fie retipărită Biblia tradusă de preoţii profesori Gala Galaction şi Vasile Radu. În anul 1944 vedea lumina tiparului o nouă ediţie sinodală a Sfintei Scripturi sub traducerea episcopului Nicodim Munteanu. În timpul arhipăstoririi Patriarhului Justinian Marina s-au publicat două ediţii ale Bibliei (1968, 1975), apoi o altă ediţie a Sfintei Scripturi a fost tipărită în 1982 sub coordonarea părintelui Patriarh Iustin Moisescu. În anul 1988 a fost publicată o nouă ediţie a Bibliei, retipărită de 11 ori până în 2001. Acestora li se adaugă ediţia realizată de Înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Bartolomeu, care, după zece ani de strădanie, a dus în lumina tiparului o nouă versiune a Sfintei Scripturi în limba română, revizuită după Septuaginta, redactată, comentată, şi cu note de subsol, pe înţelesul tuturor. O carte care „cuprinde cărţile. Biblia e însăşi rostirea lui Dumnezeu, anume pentru oameni şi prin oameni. Inspirată de Duhul Sfânt, ea e Cartea devenită cărţi”, după cum mărturisea ÎPS Bartolomeu Anania.
În fiecare luni, începând din 18 aprilie, Jurnalul Naţional vă aduce Biblia, structurată în opt volume, uşor de folosit. În cuprinsul Sfintei Scripturi veţi regăsi şi 400 de ilustraţii, 50 de hărţi ale locurilor sfinte, imagini cu mănăstiri din România. Alături de primul volum din Biblie veţi primi gratuit şi albumul de Paşte „La umbra crucii” al Paulei Seling.
