Bir nou pe sănătate

Coplata pentru serviciile medicale este considerată de asociaţiile pacienţilor o măsură discriminatorie, care limitează şi mai mult dreptul la diagnostic prompt şi tratament corect. Cei mai afectaţi de coplată sunt copiii, bătrânii şi bolnavii cronici. Ministrul Sănătăţii spune că Banca Mondială şi FMI au impus introducerea coplăţii, iar Guvernul şi-a asumat-o.

Sistemului coplăţii i-au dat târcoale şi miniştrii Bartoş, Cinteză, Bazac etc. Totuşi, abia actualul ministru al Sănătăţii este pus pe treabă. Nu atât din convingere cât mai ales forţat de situaţie. "Am găsit această măsură deja semnată în acordul cu FMI, CE şi Banca Mondială şi ea trebuie aplicată pentru că a fost deja asumată", recunoaşte ministrul Cseke. De voie, de nevoie, ministrul Cseke vede, teoretic, numai beneficii prin introducerea coplăţii.

"Prin coplată avem posibilitatea controlului efectuării sau neefectuării unui serviciu medical, în condiţiile în care există servicii medicale raportate, dar neefectuate", susţine ministrul Sănătăţii. Attila Cseke speră că, prin coplată, va creşte numărul pacienţilor care se duc la medicii de familie, se va diminua presiunea asupra spitalelor, se vor rotunji veniturile medicilor de familie.

"Suntem peste media europeană în ceea ce priveşte adresabilitatea către serviciile spitaliceşti şi sub media europeană în ceea ce priveşte adresabilitatea la medicii de familie, ceea ce duce şi la finanţarea mai redusă a acestora", spune ministrul Attila Cseke. Mai mult, ministrul speră ca, prin coplată, românii să mai renunţe la obiceiul plicului strecurat în buzunarul medicului.

VICTIME: COPIII, BĂTRÂNII...
Potrivit proiectului privind coplata, consultaţia la medicul de familie ar putea costa 5 lei, 10 lei la specialist şi 100 de lei pentru o săptămână de spitalizare. Vizita la domiciliu a medicului de familie, după orele de program, va fi taxată cu 15 lei, iar consultaţiile efectuate în secţiile de urgenţă din spitale în cazul pacienţilor care nu reprezintă urgenţe medicale vor fi taxate cu 20 de lei.

Asta înseamnă că pentru fiecare vizită la medic, pacientul - copil, adult, bătrân - plăteşte o taxă, iar medicul taie o chitanţă. "În situaţia actuală este inacceptabilă coplata. Pentru anumite categorii sociale nu facem altceva decât să le limităm accesul la medic prin introducerea acestei coplăţi", atrage atenţia preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu. În primul rând, sunt afectaţi copiii, categoria cea mai expusă bolilor şi care are nevoie cel mai des de îngrijire medicală.

Astfel, coplata descurajează vizita la medic în cazul familiilor cu venituri modeste şi cu trei-patru copii minori. "Coplata nu trebuie să împovăreze pacientul, mai ales că anumite categorii nu pot plăti", avertizează dr Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie. De asemenea, "afectaţi" de introducerea coplăţii sunt bătrânii şi bolnavii cronici, care, lunar, au nevoie de mai multe consultaţii. "Cu această coplată, Ministerul Sănătăţii, care se declară un minister social, pune încă un bir pe spatele românilor", consideră Cezar Irimia, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice.

Coplata este "o discriminare pentru omul de rând. Dacă unii pacienţi nu au nici acum acces la unele tratamente, măcar la consult medical să aibă acces". Pentru mulţi bolnavi de cancer şi nu numai pentru ei, un medic de familie, oricât de bine pregătit ar fi el, nu poate rezolva toate aspectele caracteristice fiecărei afecţiuni şi atunci e obligatorie vizita la un specialist. Adică, mai mulţi bani", spune Iolanda Gheorghiu, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.

SOLUŢII DE AVARIE
Pentru 2010, Ministerul Sănătăţii are un buget de 4,191 miliarde de lei, aproximativ un miliard de euro, cel mai mic din UE. Acest miliard de euro va acoperi cheltuielile din sănătate doar până în luna iulie. Ministerul are numai la distribuitorii de medicamente datorii de jumătate de miliard de euro. Bugetul insuficient este ciuntit şi de scăderea încasărilor bugetare.

În primele două luni ale anului,sănătatea a încasat cu 28% mai puţin decât era prognozat în bugetul de stat din cauza numărului mare de firme care intră în insolvenţă şi a şomajului în creştere. În plus, dezechilibrul major dintre numărul de contribuabili şi cel al beneficiarilor riscă să arunce sistemul sanitar în blocaj. Aproximativ cinci milioane de persoane contribuie la sistemul public de sănătate, în timp ce numărul beneficiarilor este de 20 de milioane.

Firmele au datorii mari şi la bugetul de asigurări sociale. Potrivit ANAF, 300 de companii mari şi alţi 100.000 de contribuabili mici şi mijlocii nu şi-au plătit contribuţiile. Bugetul asigurărilor sociale a înregistrat un deficit de 800 de milioane de lei, în ianuarie. În 2009, deficitul a fost de 1,5 miliarde de euro, care a fost acoperit cu bani de la bugetul de stat. Pentru a evita colapsul, Ministerul Sănătăţii experimentează tot soiul de soluţii disperate, cum sunt taxa fast-food, coplata...