Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Așa se întâmplă din 1997 încoace, fără excepție. La opt luni după alegerea lui Emil Constantinescu a avut loc explozia unei aeronave militare la Craiova. La opt luni după ce Ion Iliescu a fost ales pentru al doilea mandat constituțional, a avut loc o explozie de proporții în mina Vulcan. La opt luni după alegerea lui Traian Băsescu, în primul său mandat la Palatul Cotroceni, a avut loc o explozie cumplită la un atelier de încălțăminte din cartierul Colentina. După care, la 9 luni de la realegerea lui Traian Băsescu, a avut loc incendiul de la Maternitatea Giulești. La 11 luni de la prima alegere a lui Klaus Iohannis ca președinte al României a avut loc tragedia de la Clubul Colectiv. Iar tot la 11 luni după realegerea lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, a avut loc un incendiu devastator la Secția ATI Covid-19 de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Piatra Neamț. Și acest lung șir de coincidențe sinistre se încheie, deocamdată, cu un explozia de săptămâna trecută de la blocul din cartierul bucureștean Rahova, explozie care a avut loc la 11 luni de la primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024 și la 5 luni de la câștigarea de către Nicușor Dan a Președinției României, ca urmare a refacerii scrutinului prezidențial.
Primul episod al acestui lung șir de evenimente tragice a debutat la 8 luni de la alegerea lui Emil Constantinescu, la data de 17 noiembrie 1996, în funcția de președinte al României. Atunci, candidatul CDR l-a învins, în turul al doilea, pe candidatul PSDR, Ion Iliescu.
În data de 9 iulie 1997, avea loc una dintre cele mai cutremurătoare tragedii petrecute în România post-decembristă. Este vorba despre explozia avionului IAR 93, pe Aeroportul Militar Craiova. Deflagrația s-a produs în timp ce avea loc un test asupra muniției și a ucis 16 oameni.
După două zboruri cu muniție de exercițiu, la introducerea muniției reale într-un aparat de zbor IAR 93, s-a produs o explozie în lanț. Șapte agenți ai Fabricii de Avioane Craiova, cinci ofițeri și maiștri militari de la UM 01820 Craiova și patru militari de la Uzina Mecanică Mija, care se aflau la sol, au fost uciși.
Tragedia putea fi și mai mare, dacă nu ar fi existat prezența de spirit a unui pilot care se afla la manșa unui al doilea avion IAR 93, aflat în apropierea primului avion, care a decuplat imediat.
Parchetul Militar Craiova a închis dosarul de urmărire penală în vara anului 1998, stabilind că explozia s-a produs în urma atingerii focoasei unei bombe explozive. Montarea unui astfel de tip de bombă se experimenta, atunci, pentru prima dată pe un avion IAR 93.
Explozia de la Vulcan, din august 2001
Patru ani mai târziu, un alt eveniment cumplit zguduia România, și venea tot după niște alegeri prezidențiale. Mai exact, la data de 10 decembrie 2000, Ion Iliescu îl învingea, în finala scrutinului prezidențial, pe Corneliu Vadim Tudor și își adjudeca cel de-al doilea mandat constituțional la Palatul Cotroceni.
Opt luni mai târziu, la data de 7 august 2001, se producea o nouă tragedie de proporții. Este vorba despre unul dintre cele mai grave accidente de mină, de la Vulcan, când 14 mineri au murit, iar alți patru au fost răniți.
Explozia s-a produs din cauza unei acumulări importante de gaze, la o adâncime de 350 de metri sub pământ, în zona abatajului 4, Stratul 3 din Sectorul 1 al minei. Deflagrația a prăbușit inclusiv un dig.
Deflagrația din Colentina, la opt luni după ce Băsescu a devenit președinte
Lucrurile s-au repetat, „ceas”, patru ani mai târziu, după ce, la data de 12 decembrie 2004, Traian Băsescu îl învingea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale pe Adrian Năstase, preluând, astfel, primul său mandat la Palatul Cotroceni.
Ei bine, la data de 17 iunie 2005, la exact opt luni de la scrutinul prezidențial, a avut loc o explozie la o fabrică de încălțăminte din cartierul bucureștean Colentina. Tragedia s-a soldat cu patru morți, cinci răniți și șapte case distruse.
Explozia a avut loc în jurul orei 6.50, când trei angajați ai acelui atelier de încălțăminte, care era improvizat într-un garaj, au pătruns în clădire și au aprins lumina. Scânteia a declanșat iadul, distrugând complet patru case și avariind serios alte trei. Deflagrația a fost declanșată de o acumulare de gaze.
Martorii au dat vina pe Distrigaz, acuzând că, în zilele premergătoare tragediei, au avut loc lucrări la conductele de gaze. Locuitorii din zonă au sesizat de mai multe ori echipele de intervenție, deoarece erau pierderi de gaz metan.
Nenorocirea de la Maternitatea Giulești, la opt luni după câștigarea celui de-al doilea mandat
Situația s-a repetat și la ciclul electoral următor. La data de 6 decembrie 2009, Traian Băsescu îl învingea pe Mircea Geoană în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, adjudecându-și cel de-al doilea mandat la Palatul Cotroceni.
După nouă luni de la acel moment, pe 16 august 2010, avea loc incendiul de la Maternitatea Giulești, în secția de nou-născuți ATI. Bilanțul tragediei – șase bebeluși au murit, iar alți cinci au suferit arsuri grave.
Focul a plecat de la un scurtcircuit provocat de o instalație electrică improvizată. Conform Parchetului General, care a instrumentat acest dosar, ștecherul de la aparatul de aer condiționat din salon și prize în care acest ștecher a fost introdus s-au încins și au luat foc. Atât prizele, cât și ștecherul improvizat se aflau camuflate după un dulap. Cablul aparatului de aer condiționat s-a aprins ca un fitil, iar, de la aparatul de climatizare, incendiul s-a extins asupra tuturor elementelor de mobilier din salon.
Cinci ani mai târziu, a venit și hotărârea judecătorească definitivă. Asistenta medicală care se afla de serviciu în ziua tragediei, Florentina Cârstea, a fost condamnată la 2 ani de închisoare cu executare, pentru că a lipsit timp de patru minute din salon. Directorul de atunci al unității medicale, doctorul Bogdan Marinescu, a primit o pedeapsă de 6 luni de închisoare cu suspendare. Electricianul Gigel Oprea, care ar fi improvizat ștecherul aparatului de aer condiționat, a primit un an de închisoare cu suspendare.
Maternitatea Giulești împreună cu asistenta, cu fostul director și cu electricianul, în solidar cu Ministerul Sănătății și Primăria Capitalei, au fost obligați la plata unor despăgubiri în valoare de 4,3 milioane de euro. În ianuarie 2016, toate aceste despăgubiri au fost achitate integral.
Administrația Iohannis, marcată de incendiul de la Colectiv și de la Spitalul Județean Piatra Neamț
Alt președinte, același bilanț. La data de 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis câștiga finala prezidențială în fața lui Victor Ponta și prelua, astfel, primul său mandat de șef al statului român.
11 luni mai târziu, la data de 30 octombrie 2015, avea loc una dintre cele mai teribile tragedii din România. Este vorba despre incendiul de la Clubul Colectiv.
Tragedia s-a petrecut într-o hală a fostei fabrici „Pionierul”, în timpul unui concert al trupei „Goodbye to Gravity”. Focul a fost provocat de artificiile de exterior aprinse în spațiul închis, care au dus la aprinderea buretelui poliuretanic folosit pentru antifonare și care era lipit pe un stâlp de susținere din apropierea scenei. Focul s-a extins rapid, soldându-se cu moartea a 64 de persoane, dintre care 26 au decedat pe loc, iar una în timp ce era transportată la spital. Imediat după declanșarea incendiului, au fost înregistrate 186 de persoane rănite, din care 146 au fost internate în spital, iar în săptămânile următoare, 33 dintre acestea și-au pierdut viața. Cauzele care au declanșat decesele au fost combustia, asfixia și intoxicația cu monoxid de carbon și alte gaze.
Tragedia de la Colectiv a condus la demisia guvernului condus de Victor Ponta. Patronii clubului, Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, au primit pedepse de 11 ani și 8 luni de închisoare, de 6 ani și 4 luni de închisoare, respectiv de 8 ani de închisoare. Administratoarea firmei care a pus la dispoziție artificiile, Daniela Niță, a primit 12 ani și 8 luni de închisoare. Femeia a decedat între timp. Cristian Niță, patronul firmei de artificii, a primit 2 ani și 6 luni de închisoare. Pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise au luat câte 6 ani și 10 luni de închisoare. Iar pompierii George Petrică Matei și Antonina Radu au primit câte 8 ani și 8 luni de închisoare.
Scânteia declanșată în Secția ATI Covid-19
Nici al doilea mandat al lui Klaus Iohannis nu a debutat altfel. Reales, la data de 24 noiembrie 2019, după ce a învins-o pe Viorica Dăncilă, Iohannis a dat piept cu o altă tragedie în data de 14 noiembrie 2020, la un an fără zece zile de la scrutin. Atunci, a avut loc incendiul de la Spitalul Județean Piatra Neamț, care a izbucnit în Secția de Terapie Intensivă Covid-19.
La momentul respectiv, pe cele două saloane erau internați 17 pacienți. Zece persoane au murit, din care opt chiar în incinta unde a luat foc, iar alte două în timpul evacuării.
Parchetul General a finalizat ancheta abia în data de 6 februarie 2025, când dosarul a fost trimis în instanță. Două asistente au fost trimise în judecată pentru distrugere din culpă ca urmare a unui dezastru și nerespectarea normelor legale de securitate și sănătate în muncă.
Focul ar fi pornit de la o lumânare tip candelă care ardea pe noptiera patului unui pacient aflat în agonie, în condițiile în care în incintă era prezentă o concentrație mare de oxigen.
Pagubele materiale au fost estimate la 2.576.674,45 de lei.
În cazul președinției lui Nicușor Dan, dezastrul a venit după doar cinci luni
Nici mandatul de președinte al lui Nicușor Dan nu debutează mai liniștit, din acest punct de vedere. Iar ciclicitatea nu se dezminte nici de această dată. Reamintim că, la data de 24 noiembrie 2024, a avut loc primul tur anulat al alegerilor prezidențiale. Alegerile au fost refăcute, iar la data de 18 mai 2025, s-a consumat cel de-al doilea tur de scrutin, când Nicușor Dan l-a învins în finală pe reprezentantul AUR, George Simion.
La 17 octombrie 2025 s-a produs explozia devastatoare la blocul din cartierul bucureștean Rahova. Se împlineau, astfel, 11 luni de la alegerile prezidențiale anulate de anul trecut și 5 luni de când Nicușor Dan a devenit noul președinte al României.
Bilanțul tragediei din Rahova constă în trei morți, 15 răniți, iar sute de locatari nu mai au un acoperiș deasupra capului. Blocul afectat ar putea fi demolat.
Citește pe Antena3.ro
