70 de hectare de verdeaţă din nordul Bucureştiului au fost transformate în proiecte rezidenţiale
5 proiecte au încercat să legalizeze construcţiile de pe zonele verzi
Cu doar câteva luni înainte ca valul crizei financiare să ne lovească din plin, băieţii deştepţi din imobiliare s-au grăbit să îşi aducă în legalitate blocurile de pe zonele verzi din nordul Bucureştiului. În luna octombrie a anului trecut, pe masa Comisiei de avizare tehnică din cadrul Agenţiei de Mediu Bucureşti, mai multe proiecte se străduiau să ascundă în paginile stufoase categoria terenului pe care urmau să sfinţească o serie de clădiri.
Livezi transformate în teren de categoria a treia şi multă literatură! În tot acest timp, corpul de control al ministrului Agriculturii a pus lupa pe Pomicola Băneasa. Materialele publicate în Jurnalul Naţional au fost confirmate de raportul specialiştilor. S-a retrocedat mult şi prost! S-au declanşat procese şi dosare la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). O comedie tristă care a sacrificat producţia de fructe şi legume pentru blocuri condamnate de criză să rămână pe hârtie. O pedeapsă cinică pentru o luptă surdă care ne-a transformat în victimele sigure ale goanei imobiliare din România anilor trecuţi.
Afaceri pe ultima linie
La finalul anului trecut, oamenii de afaceri cu viziune au avut grijă să îşi treacă proiectele imobiliare prin comisiile de avizare. Zvonul crizei financiare nu i-a speriat. Dimpotrivă! Şi-au finalizat ultimele afaceri cu statul. Odată trecută perioada de recesiune, nu vor trebui decât să liciteze cât mai mult pe proiectele lor. Astfel, într-o zi de octombrie târzie, dosarele cu teren generos treceau prin faţa comisiilor de avizare. "Din punctul meu de vedere, ziua în care toate aceste proiecte au ajuns pentru avizare la Agenţia de Mediu poate fi declarată cea mai antiecologică zi din întregul an. Vorbim despre zona de nord a Capitalei, zonă în care se găsesc mai multe institute de cercetare, dar şi pădurea Băneasa", a precizat Nicolae Rădulescu-Dobrogea, preşedintele Eco-civica.
BLOCURI PENTRU CUNOSCĂTORI
Câteva dintre proiectele acelei zile au ajuns şi la Jurnalul Naţional. Astfel, pe strada Metrologiei din Sectorul 1, SC DEMETRA REALITY DEVELOPMENTS SRL a solicitat un Plan de Urbanistică Zonală (PUZ) pentru un bloc de şapte etaje. "Pe acest teren se afla o livadă. La dosar, proiectantul SC AVIZ SPRINT SRL, reprezentat de Gheorghe Ciprian, nu avea scoaterea din circuitul agricol a celor 16.200 de metri pătraţi de teren clasificat iniţial ca V1 şi metamorfozat prin matrapazlâcuri", a confirmat pentru Jurnalul Naţional Nicolae Rădulescu-Dobrogea, preşedintele Eco-Civica.
Pe strada Ştefan Holban, la numărul 36, şi pe Jandarmeriei, la numărul 3D. Tomescu Dana Rodica a solicitat un PUZ pe o suprafaţă de 12.400 de metri pătraţi împărţiţi în două loturi a câte 7.700, respectiv 5.700 de metri pătraţi. Deşi terenul este ocupat de o plantaţie de pomi fructiferi a institutului Pomicola Băneasa, în dosar nu există menţiunea "scoaterii din circuitul agricol". Şi în acest caz vorbim de deturnarea destinaţiei unui teren protejat de lege şi încadrat în V1. Aceeaşi Tomescu Rodica şi-a propus să ridice locuinţe şi birouri pe strada Ştefan Holban la numerele 33-35. "Am verificat şi acestă ultimă locaţie. Acolo a fost o fermă. Terenul a devenit, prin grija Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, un teren de categoria a treia. Intenţia este de a ridica blocuri de şase etaje. Să nu mai vorbim de faptul că terenul se găseşte pe linia de aterizare a avioanelor de pe Aeroportul Băneasa", a mai precizat Rădulescu. Pe aceeaşi zonă de nord, Daneti Luminiţa şi Cataniciu Teodora au cerut Agenţiei de Mediu modificarea unui PUZ în urma căruia să fie avizată ridicarea mai multor blocuri de locuinţe şi birouri. Astfel, pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, la numărul 89, colţ cu Ştefan Holban, pe o suprafaţă generoasă de 38.000 de metri pătraţi, ARHIVENT PROIECT SRL a cerut avizul pentru ridicarea unui cartier de blocuri. În pădurea Băneasa, pe o suprafaţă de teren furată de pe acte din curtea institutului pomicol, pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, la numărul 99G, Nicolaescu Maria şi Cataniciu Nicolae vor să construiască cinci blocuri. Proiectele de mai sus nu par să ţină cont de blocajul imobiliar. După ani de intervenţii şi retrocedări dubioase, ultimul pas trebuia făcut: legalizarea unor frumoase şi sigure surse de bani.
Cum am renunţat la fructe şi oxigen
Nordul Bucureştiului a rămas fără cele 70 de hectare de verdeaţă ale Institutelor de Cercetare din Băneasa. În urma unor afaceri ilegale, dosare ascunse, bătrâni lăsaţi fără pământ şi fără bani, cumpărări de drepturi litigioase şi o listă lungă de procese, s-a distrus una dintre ultimele zone verzi ale Bucureştiului. 2009 este anul în care tragem linie şi privim adevărul în faţă: am sacrificat hectare întregi de verdeaţă, ne-am redus posibilitatea de a produce fructe şi legume, pentru că institutele au fost retrocedate în totalitate. Am dat pasărea din mână pe cea de pe gard! Acum numărăm Planurile Urbanistice Zonale avizate pe zona de nord a Capitalei. Criza le-a sistat pentru moment. Astăzi, institutele de cercetare, care prin producţia proprie şi susţinerea financiară firavă ar fi acoperit o parte bună din piaţa locală, sunt acoperite de proiecte rezidenţiale. În loc de legume şi fructe vom avea blocuri pe hârtie. Chiar şi marii investitori s-au oprit din avântul imobiliar pentru a-şi calcula cifra de afaceri. Lupta acerbă, interese multiple, procese multe şi bani şi mai mulţi au fost crâmpeie ale războiului imobiliar care s-a jucat, trist, sub ochii noştri în Băneasa.
Pas cu pas
Totul a început în urmă cu trei ani, când patrimoniul Sericarom a fost retrocedat. Cele aproape 3 hectare de verdeaţă au dispărut, pentru ca în zonă să fie ulterior aprobate planuri de vile şi de blocuri. Pe o secretomanie totală şi cu un sprijin şubred din partea instituţiilor statului, Jurnalul Naţional a încercat să redea fiecare secvenţă a ilegalităţilor din nordul Capitalei. Imediat ce plantaţia de duzi a Sericarom a dispărut, afaceriştii cu viziune s-au mutat pe cele 70 de hectare ale Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa. De aici, hectare întregi de teren au plecat spre binele imobiliar al celor care au reuşit să intre în posesia terenului. Zeci de milioane de euro s-au obţinut pe oaza de verdeaţă din Băneasa. În acest moment, Pomicola a mai rămas cu 5 hectare de teren. S-au defrişat plantaţii în miez de noapte, s-au scos pomi cu rădăcini cu tot, s-au schimbat dosare şi amplasamente. Am rămas noi fără verdeaţă, fără pomi şi fără fructe, dar am câştigat privilegiul de a ne lăuda cu avântul imobiliar al anilor trecuţi.
Producţia internă şi blocurile
Ani de zile, în Bucureşti s-a dus o luptă acerbă pentru pământ şi afaceri imobiliare. S-au distrus parcuri, zone verzi sau institute în curtea cărora producţia internă de fructe sau legume ar fi putut prinde contur. Traian Băsescu a observat de curând cum vom ajuta noi economia dacă consumăm produse româneşti. Ei bine, este puţin cam târziu. Nu mai avem livezi, în consecinţă nu mai avem producţie internă de fructe. Sub aceiaşi ochi blajini ai autorităţilor, munca a zeci de ani s-a transformat în cenuşă. Jurnalul Naţional a relatat o parte din războiul imobiliar nebun care a cuprins România ultimilor ani. Numai în nordul Bucureştiului hectare întregi de livezi au fost sacrificate pentru ca băieţii deştepţi să îşi rotunjească conturile. În locul merelor româneşti, recomandate cu căldură de Guvernul României, vom admira praful aşezat pe proiectele blocurilor aprobate ilegal.
Citește pe Antena3.ro