Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși a fost scandal, câteva zile, cu promisiuni politice de verificare a „erorii” care a stat la baza acestor burse de merit pentru medii foarte mici, Ministerul Educației nu are nimic de revizuit, pentru că strategia de reducere a abandonului școlar a dus la introducerea acestei modificări în legislație. Nici măcar nu este prima „eroare”, pentru că vine după ce s-a hotărât mai întâi admiterea la liceu a tuturor elevilor, într-o ordine ierarhică, dar cu note sub 5, tocmai pentru a nu fi lăsați în afara sistemului de educație. De altfel, aceste măsuri sunt impuse de legislația Uniunii Europene.
Statul plătește 30% din totalul elevilor să meargă la școală, pentru a răspunde cerințelor UE de reducere a abandonului școlar. Aceasta este explicația acordării burselor de merit pentru 30% din totalul elevilor din fiecare clasă. Printre primele măsuri care s-au aplicat, în ultimii ani, tot pentru reducerea abandonului școlar, este admiterea la liceu a tuturor elevilor înscriși, în ordinea mediilor, dar fără a fi eliminați cei cu medii sub 5 la Evaluarea Națională. Ministerul Educației a conceput „Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România” care include cercetări, evaluări și soluții pentru a păstra cât mai mulți elevi pe băncile școlilor, pentru cât mai mult timp.
Întrebarea este de ce nu sunt plătiți toți elevii și doar 30% - ceea ce creează discriminare. Ministerul Educației a explicat că astfel se va stimula „progresul școlar individual”. Dar răspunsul poate fi altul: astfel se pot atinge mai ușor indicatorii stabiliți pentru „Programul naţional integrat de reducere a abandonului şcolar”, gestionat de Ministerul Educației.
„Este o strategie pe care ministerul o poate aplica fără a da prea multe explicații, astfel încât să-și justifice activitatea într-o chestiune aproape imposibil de rezolvat în România, din varii motive. Pe de o parte ni se cere nouă, românilor, să găsim soluții pentru a reduce abandonul școlar, pe de altă parte ni se impun niște reguli europene care n-au niciun efect concret la noi, pentru că se ignoră, de la nivelul UE, specificul nostru local. O idee bună a fost cea cu masa caldă, dar ce a făcut acum Ministerul Educației e o măsură disperată, prin care se aplică ceva ce se poate justifica din punct de vedere legislativ, pentru a plăti, efectiv, elevii să meargă la școală, indiferent de rezultate. Astfel, prin această păcăleală, vor crește și indicatorii urmăriți de ei în programul național, justificând celelalte măsuri care poate n-ar fi eficiente, dar vor fi evaluate ca fiind corecte, dacă va da rezultate această modificare de acordare a burselor”, explică un lider de sindicat din învățământ.
S-au inspirat de la UNICEF
Pe lângă investițiile în infrastructură, mese calde și asigurarea unui învățământ de calitate, strategia include și acordarea burselor, ca stimulent. Înainte de a se începe elaborarea proiectului de lege pentru învățământul preuniversitar a existat această strategie care s-a axat pe măsuri eficiente pentru a genera reducerea abandonului școlar, iar unul dintre capitole prevede „Principii directoare - Integrarea bunelor practici identificate prin consultări regionale”, inspirat dintr-un raport al Comisiei Europene din 2013: „Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii: Mesaje cheie și sprijin sub formă de politici” - Raport final al Grupului de lucru tematic pentru părăsirea timpurie a școlii. Una dintre măsurile care au dat rezultate foarte bune a fost acordarea burselor școlare și accesarea unor proiecte de grant axate pe prevenirea și reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii - ca exemplu fiind date fondurile UNICEF din cadrul campaniei „Hai la școală!”.
Astfel s-a ajuns la situația actuală în care se acordă peste 1,2 milioane de burse pentru 2,9 milioane de elevi, dintre acestea 36% fiind burse de merit. Modificarea s-a făcut în contextul schimbării, de anul acesta, a Metodologiei-cadru de acordare a burselor școlare, pentru a fi pusă în concordanță cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Meritul de a merge la școală
Practic, se consideră că meritul elevului este acela de a merge la școală, iar primii 30% din fiecare clasă, în ordinea descrescătoare a mediilor vor primi un astfel de stimulent, doar dacă au mai puțin de 15 absențe într-o lună. „Beneficiarii de burse de merit sunt elevii de gimnaziu și liceu, inclusiv învățământ profesional și dual” - se menționează în „Hotărârea de Guvern nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, cu modificările și completările ulterioare, în vederea punerii în aplicare a reglementărilor Metodologiei-cadru de acordare a burselor, aprobată prin OME nr. 6.238/8.09.2023”.
Din documentele oficiale aflăm că bursa de merit „apreciază și încurajează efortul a minim 30% elevi din fiecare clasă, în ordinea descrescătoare a mediilor generale anuale/ a mediilor de admitere (clasa a IX-a)/ a mediilor primelor două module (clasa a V-a)”.
Principiile egalității de șanse
Față de cadrul legislativ anterior, s-a eliminat pragul minim - doar elevii cu rezultate mai mari sau egale cu 9,50 primeau burse. Dar eliminarea vine ca răspuns la principiile de bază ale egalității de șanse pe care România trebuie să le respecte. Așadar, pe lângă bursele sociale și cele primite de elevii care provin din familii cu venituri mici, mai sunt și noile burse „de merit”, introduse pentru reducerea abandonului școlar.
Ministerul Educației a răspuns criticilor privind acordarea acestor stimulente pentru elevii cu medii sub 5, explicând că pentru performanța școlară se acordă burse de excelență, iar bursa de merit actuală înlocuiește două dintre stimulentele acordate anterior: bursa de merit și bursa de studiu.
Obțin Bursa de excelență olimpică doar 2.750 de elevi, iar Bursa de merit o primesc 459.883 de elevi. Se mai acordă Bursa socială pentru 736.635 de elevi și Bursa tehnologică pentru 82.512 elevi. Există și o Bursă pentru încurajarea participării la educație și prevenirea abandonului școlar pentru mamele minore, pe care o primesc 731 de beneficiare.
