Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Surse anticorupție spun că în următoarea perioadă vor fi finalizate sute de dosare care au fost lucrate de DNA în ultimii doi ani, iar multe dintre fraudele cercetate pentru micii fermieri duc la marii politicieni din Parlament și Guvern. La fel sunt și dosarele cercetate de Parchetul European, nu doar în România, ci și în Bulgaria, în aceeași perioadă. Noua campanie anticorupție care s-a mutat în mediul rural, pe investițiile mici, se derulează în contextul în care Laura Codruța Kovesi e măsurată în sondajele pentru depunerea candidaturii la președinție.
Cu o săptămână în urmă, DNA, prin Serviciul Teritorial Suceava, a demascat o fraudă cu fonduri europene în cuantum total de 355.560 lei făcută de tineri fermieri care ar fi depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) acte false. Deși DNA și-a declinat atribuțiile pentru plângeri făcute de cetățeni în legătură cu fraude din bani publici sau din fonduri europene sub 1 milion de euro, noua campanie anticorupție din mediul rural vizează fraude cu sume mult mai mici. În plus, sunt anchetate fapte din perioada 2012-2016, nu doar din ultimii ani. În toate dosarele, AFIR s-a constituit parte civilă în procesele penale și cere banii înapoi.
Dosarele la care au lucrat echipele județene ale DNA vor apărea foarte curând, pentru sute de astfel de fraude mici, cu bani europeni de la AFIR și APIA, care vor lua înapoi banii micilor fermieri, dar ar putea bloca și viitoarele alocări pentru agricultorii din România. Singura câștigătoare din acest demers pare a fi Laura Codruța Kovesi – viitoare candidată la președinția României, pentru care deja se fac sondaje electorale -, iar modelul anticorupție a fost patentat în România, în perioada în care șefa Parchetului European a condus DNA.
Se anchetează și subvențiile cu sume mici
Tinerii fermieri din Suceava nu sunt singurii vizați de anchetele DNA. Încă de la începutul acestui an, din ianuarie 2023, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a patru inculpați pentru fraudarea de fonduri europene derulate prin AFIR, pentru un prejudiciu de 375.000 euro creat de firma SC Fructavit SRL prin derularea unui proiect care viza înfiinţarea unei ecoferme de afin pe un teren de 20 de hectare concesionat de la Primăria Hârseni, judeţul Braşov. Faptele anchetate sunt din perioada mai 2014-mai 2017.
Citește pe Antena3.ro
În luna martie, DNA, prin Serviciului Teritorial Târgu Mureș, a arestat un fost deputat pentru că ar fi încasat fonduri europene de la AFIR, pentru o fermă de vaci inexistentă. Fostul deputat Octavian Goga a fost reținut pentru prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, având trei complici, judecați și ei pentru delapidare de fonduri europene pentru agricultură. Faptele cercetate de DNA sunt din perioada 22 august 2018-martie 2023, iar prejudiciul este de 8.358.822 de lei.
Tot în luna martie au fost trimiși în judecată tot pentru documente false pentru subvențiile pe pășune membrii Asociației Crescătorilor de animale Simina din județul Suceava, pentru fapte din perioada în perioada 2010-2014, când ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 642.683 de lei.
Tot anul acesta, în luna iunie, DNA a mai finalizat un dosar de fraudă cu fonduri europene de 2 milioane de lei în mai multe proiecte derulate de APIA, cu doi inculpați din Caransebeș, județul Caraș -Severin, care ar fi prezentat documente și declarații false, inexacte sau incomplete, pentru obținerea subvențiilor. Faptele au fost anchetate pentru perioada 2016-2022. Cei doi inculpați ar fi inventat un mecanism care presupunea crearea, în mod artificial, a condițiilor necesare obținerii în mod nelegal de fonduri europene de la APIA și AFIR, inclusiv pe proiecte finanțate pe programele „Instalarea tânărului fermier” și „Agricultură ecologică”.
Cei doi ar fi înființat „atât pe numele lor cât și pe numele al altor persoane din anturajul lor societăți comerciale sau persoane fizice autorizate (PFA), pe care, în fapt, le controlau și, ulterior, atât personal cât și prin intermediari”, dar niciunul dintre ei nu îndeplinea condițiile cerute pentru a fi considerat un „fermier activ”, pentru că nu aveau nicio activitate agricolă – arată procurorii anticorupție. Terenurile pe care au fost declarate afacerile fictive au fost găsite în paragină.
Laura Kövesi vrea mai multe dosare
În paralel, Parchetul European a făcut cercetări în același sector de activitate, iar în luna mai 2023 a reținut trei inculpaţi pentru fraudă privind o pensiune agroturistică în Colibiţa, judeţul Bistriţa. Aceștia sunt cercetați penal sub acuzația de obținere a finanțării AFIR cu documente false. Prejudiciul este de circa 180.000 de euro (829 387,22 lei). Parchetul European (EPPO) a sesizat Tribunalul Bucureşti. Cererea de finanțare fusese depusă în luna august 2018. Un dosar similar a fost deschis de EPPO și pentru fermieri din Bulgaria, în aceeași perioadă.
Surse anticorupție spun că urmează un val de astfel de dosare, în perioada următoare, de la Parchetul European, anchetele fiind derulate în ultimii doi ani. Parchetul European (EPPO) ancheta la finalul anului trecut cazuri cu prejudicii de 14,1 miliarde de euro, conform declarațiilor făcute de Laura Codruța Kövesi cu ocazia Raportului anual al EPPO pentru 2022. Șefa Parchetului European a precizat că procurorii se vor concentra asupra fraudei UE care afectează veniturile publice.
În 2022, EPPO a primit și procesat 3.318 rapoarte de infracțiuni și a deschis 865 de investigații. În plus, judecătorii au acordat înghețarea a 359,1 milioane de euro în cadrul investigațiilor EPPO (față de 147,3 milioane de euro în 2021), ceea ce reprezintă de peste șapte ori bugetul organizației pentru 2022. Dar șefa EPPO a subliniat că vrea mai mult, începând din acest an, astfel încât dosarele vor include și fraudele cu fonduri europene pe agricultură, așa cum se poate observa deja.
„Suntem pe drumul cel bun, dar trebuie să facem mai mult. EPPO este departe de a-și fi atins întregul potențial. Dacă dorim ca EPPO să facă o diferență durabilă, avem nevoie de ajustări organizaționale și juridice. Acestea includ revizuirea Regulamentului EPPO și alocarea pentru cazurile EPPO a unor investigatori specializați și dedicați în domeniul fraudei financiare în toate statele membre participante”, a declarat Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, la prezentarea Raportului pe anul trecut.
Suspiciunile de fraudă ne pot lăsa fără finanțare
Specialiștii în fonduri europene pentru sectorul agricol spun că aceste anchete pot fi pentru fraude reale, dar există și riscul să fie acuzați de fraudă mici fermieri care doar au greșit în implementarea proiectelor, din diverse cauze. Riscul este acela de a fi pierduți banii europeni pentru România, dacă peste câteva luni vor fi foarte multe astfel de dosare de fraudă. Ceea ce a menținut până în prezent posibilitatea de finanțare din fonduri europene pentru agricultură prin APIA și AFIR a fost chiar numărul mic de fraude, cu prejudicii foarte mici.
România risca să piardă o mare parte din fondurile AFIR pentru investiții în sectorul agricol încă din primăvara anului 2020, când s-au dus lupte crâncene la Bruxelles, pentru a determina Comisia Europeană să accepte continuarea acordării finanțărilor. Situația s-ar putea repeta, în curând, dar de data aceasta fără șanse de câștig pentru țara noastră, dacă se va constata un prejudiciu mult mai mare din fraude cu aceste fonduri sau chiar dacă vor exista suspiciuni, în urma derulării unui număr mare de astfel de anchete.
„Agricultura, în exercițiul financiar din ultimii 7 ani, a primit circa 22 de miliarde de euro, prin plăți directe – 13,8 miliarde de euro – și investiții AFIR sau măsuri de piață, derulate prin APIA. Unele dintre fapte pot fi infracțiuni, altele pot fi neconformități, neconcordanțe între datele de la Registrul Agricol, unde apar diferențe de suprafață deținute de fermieri, care pot fi încadrate de către anchetatori ca fiind fraude cu fonduri europene. Există posibilitatea ca din neglijență sau din neștiință, un fermier să greșească, dar fără intenția de a face fraudă cu fonduri europene. Inclusiv regulamentele europene au devenit mai prietenoase, iar pentru o neconformitate de acest fel se aplică o sancțiune minoră. La investițiile din AFIR există o procedură foarte greoaie și mulți fermieri mici s-ar putea să fie găsiți cu neconformități. Până la soluționarea dosarelor în instanță nu ar trebui să discutăm despre fraude, pentru că ar trebui să existe prezumția de nevinovăție”, a explicat, pentru Jurnalul, Emil Dumitru, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.
Acesta mai spune că deși a fost președintele Pro Agro, cea mai mare confederație a fermierilor din România, nu a vrut să acceseze fonduri europene, tocmai pentru a nu se interpreta ca încercare de fraudă. Acesta spune că un număr mare de dosare de fraudă cu fonduri europene pentru agricultură va dăuna României, în următorii ani, chiar dacă până acum nu au fost corecții mari, ceea ce a demonstrat că implementarea proiectelor s-a făcut corect.
Parchetul European (EPPO) și-a început activitatea la 1 iunie 2021. Instituția este responsabilă cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul Uniunii Europene. De când Laura Codruța Kövesi a preluat conducerea instituției europene, dosarele politice din România s-au oprit, însă acum încep să apară anchete din ultimii 10-11 ani, pentru micii fermieri și prejudicii mai mici de 200.000 de euro, atât de la procurorii DNA, cât și de la cei conduși de Kövesi la EPPO, unele ducând către mari politicieni din România și Bulgaria.
Sunt anumite mecanisme pe care le prevăd regulamentele. Se pot aplica anumite sancțiuni, cum ar fi penalitate pe 5 ani sau excluderea de la plată pe 3 ani. În alte țări așa se procedează, gradual, în funcție de gravitatea faptei și de paguba generată bugetului UE. Nu se fac dosare penale pentru orice.
Emil Dumitru, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților
