x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Campanie JN - O noua lege a arhivelor

Campanie JN - O noua lege a arhivelor

de Cristina Vohn    |    01 Mar 2006   •   00:00
Campanie JN - O noua lege a arhivelor

Absenta unei legi unitare pentru arhivele regimului comunist din Romania ingradeste accesul liber la informatia istorica. Unele dosare sunt folosite in scopuri politice, in functie de diferite interese personale.

Oare cat timp trebuie sa mai treaca pentru ca oricare cetatean sa aiba acces neingradit la arhivele comunismului romanesc? De cat timp mai au nevoie cei raspunzatori de arhivele natiei - parte a patrimoniului national - pentru a le pune in circuitul public? Sunt intrebari la care se asteapta un raspuns de 16 ani, dar la care nimeni nu ofera solutii clare. Legislatia in vigoare referitoare la arhivele nationale inlesneste aceasta situatie de incertitudine. De aceea, Jurnalul National propune modificarea Legii Arhivelor Nationale nr. 16 din 2 aprilie 1996. Este, in opinia noastra, o solutie pentru punerea in circuitul public a arhivelor regimului comunist, fara a fi in vreun fel lezate interesele nationale.

ISTORIE INCETOSATA. Disparitia institutiilor comuniste, creatoare de arhiva, presupune, conform legislatiei actuale, punerea in circuitul public a tuturor documentelor emise de acestea. Cu toate acestea, istoria comunismului din Romania asteapta inca sa fie scrisa. Spre deosebire de celelalte state foste comuniste din Europa, care au pus de mult in circuitul public si stiintific arhivele comuniste, in Romania consultarea acestora intam-pina numeroase dificultati. Polonia, de exemplu, a decis la inceputul anului sa puna la dispozitia cercetatorilor si a publicului larg intreaga arhiva a Pactului de la Varsovia, pana la desfiintarea acestui organism. Se afla desigur acolo si o multitudine de informatii despre Romania, luari de pozitie ale statului roman referitoare la probleme de politica si securitate internationala. In Romania insa nu pot fi inca vazute dosare din anii ’50 ai secolului trecut. Aceasta situatie este favorizata de lipsa unei legi unitare a arhivelor din Romania, sub incidenta careia sa intre toate arhivele institutiilor comuniste din tara: cele ale partidului, ale ministerelor si organelor administrative locale, cele apartinand Armatei, Ministerului Afacerilor Externe, cat si arhivele Securitatii, ale instantelor judecatoresti sau ale Bisericii.

Conform informatiilor oferite de Marcel Dumitru Ciuca, directorul Arhivelor Nationale Istorice Centrale (ANIC), au fost preluate pana in prezent 5.000 de metri liniari de arhiva, dar institutia nu are capacitatea de a depozita si prelucra toate aceste fonduri.

UN TRASEU NEFIRESC. Dupa 23 decembrie 1989, arhivele institutiilor comuniste au fost preluate de mai multe institutii si mutate periodic dintr-un loc in altul. Principalele "beneficiare" au fost Serviciul Roman de Informatii si Armata. Acestea le-au preluat in custodie, o mare parte fiind transportata la Pitesti. Acolo existau conditii mai bune de pastrare a documentelor, au sustinut ulterior oficialii vremii.

Mai mult decat atat, multe documente au fost sustrase in decembrie 1989, pentru acest fapt nefiind niciodata nimeni anchetat. Cert este ca abia in anul 1995 a inceput predarea de catre Armata a arhivelor comuniste catre Arhivele Nationale, dar acestea nu au fost predate in totalitate nici pana astazi. Au mai ramas de predat cartotecile cu datele fostilor membri ai PCR. O mare parte din documentele predate - inclusiv din perioada Dej - nu este pusa in circuit, pentru ca "nu este prelucrata". Confuzia este intretinuta de actuala legislatie a arhivelor nationale.

PIEDICI REALE SAU INVENTATE. Nu de putine ori, institutiile detinatoare de documente ale regimului comunist au limitat sau chiar au blocat accesul la informatia istorica. Chiar daca legea actuala le obliga sa "pastreze documentele create sau detinute in conditii corespunzatoare, asigurandu-le impotriva distrugerii". Dar Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, de exemplu, a invocat ca motiv pentru refuzul la dosarele pe care le detine "inundatiile". "Dosarele pe care le-ati solicitat, raspunde reprezentantul institutiei, au fost inundate si nu mai pot fi date spre consultare cercetatorilor." Documentele de arhiva fac parte din patrimoniul national si normal ar fi ca acestea sa fie pastrate in conditii corespunzatoare. Iar deteriorarea sau distrugerea lor sa fie pedepsita conform legislatiei in vigoare. In Romania insa, o ploaie torentiala "poate da peste cap" chiar si documentele istorice, aceasta putand fi invocata ca si "calamitate", de care nimeni nu poate fi facut raspunzator. Arhivele comunismului romanesc apartin parca unei alte lumi, la care numai "privilegiatii" au acces.

NECESITATEA CONTROLULUI PARLAMENTAR. Jurnalul National propune prin noua lege ca Arhivele Nationale sa fie conduse de un Consiliu Stiintific numit de Parlament si care sa raspunda pentru activitatea sa in fata forului legislativ al Romaniei. Este mai potrivita o formula de conducere colectiva, deschisa si pluripartidista, care sa gestioneze arhivele comuniste, decat ca acestea sa fie lasate in mana unei conduceri numite pe scara ierarhica. In atributiile acestuia ar urma sa intre responsabilitatile actuale ale conducerii ANIC. Printre acestea enumeram: elaborarea regulamentului propriu de functionare, organizarea si stabilirea atributiilor comisiilor insarcinate cu selectionarea documentelor intocmite de creatorii la nivel central, respectiv local.

DEFINITIE
"Arhiva comunsimului nu inseamna doar arhiva PCR, deoarece deciziile se luau prin ministere. Unele ministere au arhive proprii, sunt scutite de obligatia de a le preda la noi. MApN, Externele, SRI, serviciile speciale si Biblioteca Academiei, Internele. Ei le ordoneaza sub indrumarea si controlul nostru. Ministerele democratice, care au continuat activitatea celor comuniste, au preluat si arhiva, dar au existat cazuri de ministere vechi, care, desi desfiintate, nu au predat arhivele lor la Arhivele Nationale, pentru ca nu avem spatiu"
Marcel Dumitru Ciuca
director ANIC

ISTORIE CIUNTITA
SUSTRAGERI. Zeci de mii de dosare au disparut din institutiile statului comunist
In valtoarea evenimentelor din decembrie 1989, statul comunist a intrat in colaps. Sefii institutiilor centrale si locale nu si-au mai putut exercita atributiile. Printre acestea se numara si gestionarea documentelor respectivelor institutii. Astfel, cu sau fara intentie, o parte importanta a actelor interne au fost sustrase sau distruse, ele neintrand niciodata in posesia Arhivelor Nationale. Cifra dosarelor disparute a fost aproximata de oficiali ai Romaniei postdecembriste la zeci de mii. In consecinta, informatii referitoare la regimul comunist se pare ca au pierit pentru totdeauna. Pentru aceste fapte nu s-a pus niciodata problema initierii vreunei anchete. "Vinovata" a ramas "revolutia sangeroasa" de la Bucuresti si din tara. Dar, dincolo de interesele momentane, aceasta este o pierdere pentru cunoasterea istoriei reale a Romaniei comuniste.

PROBLEME
In mod nefiresc, actuala lege a arhivelor excepteaza anumite institutii de a-si preda documentele dupa trecerea termenului legal de 20 de ani (pentru pelicule cinematografice si documente fotografice), 30 de ani (pentru documen-tele scrise, cu exceptia celor tehnice si a actelor de stare civila), 50 de ani (pentru documentele cu valoare practica, precum si cele tehnice) sau 100 de ani (pentru actele de stare civila) de la emiterea lor. Conform acesteia, "Ministerul Apararii Nationale, MAE, SRI, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, alte organe cu atributii in domeniul sigurantei nationale, precum si Academia Romana isi pastreaza documentele proprii in conditiile prezentei legi si dupa expirarea termenelor prevazute" de prezenta lege. De aceea, Jurnalul National propune prin noua lege a arhivelor abrogarea acestui articol, ce impiedica accesul la informatia istorica. Desi creatorii fondurilor arhivistice comuniste au disparut, prin "imprastierea" acestora, istoricii nu pot recompune epoca dictaturii comuniste si crimele petrecute in cele aproape cinci decenii de istorie a Romaniei. Mai mult, aceste institutii au utilizat unele dintre informatiile istorice pe care le detineau, in functie de anumite interese personale.

LEGEA MODIFICATA A ARHIVELOR
CAP. 3 Obligatiile creatorilor si detinatorilor de documente
Sectiunea I - Evidenta documentelor
ART. 7
Creatorii si detinatorii de documente sunt obligati sa inregistreze si sa tina evidenta tuturor documentelor intrate, a celor intocmite pentru uz intern, precum si a celor iesite, potrivit legii.
ART. 8 Anual, documentele se grupeaza in unitati arhivistice, potrivit problematicii si termenelor de pastrare stabilite in nomenclatorul documentelor de arhiva, care se intocmeste de catre fiecare creator pentru documentele proprii.
Nomenclatoarele intocmite de creatori la nivel central se aproba de catre Arhivele Nationale, iar cele ale celorlalti creatori, de catre directiile judetene ale Arhivelor Nationale, potrivit anexei nr. 1.
ART. 9 Documentele se depun la depozitul arhivei creatorilor de documente in al doilea an de la constituire, pe baza de inventar si proces-verbal de predare-primire, intocmite potrivit anexelor nr. 2 si 3.
Evidenta tuturor intrarilor si iesirilor de unitati arhivistice din depozit se tine pe baza unui registru, potrivit anexei nr. 4.
(Modificat) Scoaterea documentelor din evidenta arhivei nationale se face numai cu aprobarea Consiliului Stiintific al Arhivelor Nationale, in urma distrugerii provocate de calamitati naturale ori de un eveniment exterior imprevizibil si de neinlaturat, la solicitarea scrisa a creatorilor si detinatorilor de documente, cu avizul scris al comisiei centrale de selectare a documentelor.

Sectiunea a II-a - Selectionarea documentelor
ART. 10
In cadrul Arhivelor Nationale functioneaza comisia centrala de selectionare a documentelor, care coordoneaza activitatea de selectionare a documentelor intocmite si detinute de creatorii la nivel central, iar in cadrul directiilor judetene ale Arhivelor Nationale functioneaza cate o comisie de selectionare a documentelor, care coordoneaza activitatea de selectionare a documentelor intocmite si detinute de ceilalti creatori.
(Modificat) Organizarea si atributiile comisiilor prevazute la alin. 1 se stabilesc prin regulament propriu aprobat de Consiliul stiintific al Arhivelor Nationale.
ART. 11 In cadrul fiecarei unitati creatoare si detinatoare de documente functioneaza cate o comisie de selectionare, numita prin decizia sau ordinul conducatorului unitatii respective, fiind compusa din: un presedinte, un secretar si un numar impar de membri numiti din randul specialistilor proprii. Aceasta comisie se intruneste anual sau ori de cate ori este necesar, pentru a analiza fiecare unitate arhivistica in parte, stabilindu-i valoarea practica sau istorica; hotararea luata se consemneaza intr-un proces-verbal, intocmit potrivit anexei nr. 5.
(Modificat) Procesul-verbal de selectionare, insotit de inventarele documentelor propuse spre eliminare ca fiind lipsite de valoare, precum si de inventarele documentelor ce se prelucreaza arhivistic, se inainteaza spre aprobare Comisiei centrale de selectionare, in cazul creatorilor si detinatorilor de documente la nivel central, sau comisiilor din cadrul directiilor judetene ale Arhivelor Nationale, in cazul celorlalti creatori si detinatori de documente.
Documentele se scot din evidentele arhivelor si se pot elimina numai in baza proceselor-verbale ale comisiilor prevazute la alin. 2. In cazul administratorului unic, acesta poarta raspunderea pentru selectionarea documentelor ce urmeaza a fi arhivate.

Sectiunea a III-a - Pastrarea documentelor
ART. 12
Creatorii si detinatorii de documente sunt obligati sa pastreze documentele create sau detinute in conditii corespunzatoare, asigurandu-le impotriva distrugerii, degradarii, sustragerii ori comercializarii in alte conditii decat cele prevazute de lege.
Persoanele juridice creatoare si detinatoare de documente sunt obligate sa le pastreze in spatii special amenajate pentru arhiva. Noile constructii ale creatorilor si detinatorilor de arhiva vor fi avizate de Arhivele Nationale sau de directiile judetene ale Arhivelor Nationale, dupa caz, numai daca au spatii prevazute pentru pastrarea documentelor.
(Se abroga) Arhivele Nationale si directiile judetene ale Arhivelor Nationale pot prelungi termenul de pastrare a documentelor la detinatori pana la asigurarea spatiilor necesare preluarii lor.
Depozitele de arhiva vor fi dotate, in functie de formatul si de suportul documentelor, cu mijloace adecvate de pastrare si de protejare a acestora, precum si cu mijloace, instalatii si sisteme de prevenire si stingere a incendiilor.

Sectiunea a IV-a Depunerea documentelor la Arhivele Nationale
ART. 13
Persoanele juridice creatoare si detinatoare de documente depun spre pastrare permanenta la Arhivele Nationale si la directiile judetene ale Arhivelor Nationale, dupa cum urmeaza:
a) documentele fotografice, precum si peliculele cinematografice, dupa 20 de ani de la crearea lor;
b) documentele scrise, cu exceptia actelor de stare civila si a documentelor tehnice, dupa 30 de ani de la crearea lor;
b1) (nou introdus) documentele cu valoare practica, in baza carora se elibereaza copii, certificate si extrase privind drepturile individuale ale cetatenilor, dupa 50 de ani de la crearea lor;
c) documentele tehnice, dupa 50 de ani de la crearea lor;
d) actele de stare civila, dupa 100 de ani de la intocmirea lor;
e) matricele sigilare confectionate din metal, avand inscrise toate insemnele legale si denumirea completa a unitatii, dupa scoaterea lor din uz.
ART. 14 (Se abroga) Creatorii si detinatorii de arhiva pot detine documente care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei si dupa expirarea termenului de depunere, daca sunt necesare in desfasurarea activitatii lor, pe baza aprobarii directorului general al Arhivelor Nationale, in cazul creatorilor si detinatorilor la nivel central, si a directorilor directiilor judetene ale Arhivelor Nationale, pentru ceilalti creatori si detinatori, in conditiile respectarii prevederilor prezentei legi. Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, alte organe cu atributii in domeniul sigurantei nationale, precum si Academia Romana isi pastreaza documentele proprii in con-ditiile prezentei legi si dupa expirarea termenelor prevazute la art. 13.
ART. 15 (Modificat) Persoanele fizice care detin documente din Fondul Arhivistic National al Romaniei le pot depune la Arhivele Nationale sub forma de custodie sau donatie, scutite de taxe si impozite.
Detinatorul care doreste sa vanda documente care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei este obligat sa comunice aceasta Arhivelor Nationale sau, dupa caz, directiilor judetene ale Arhivelor Nationale, care au prioritate la cumpararea oricaror documente care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei si care trebuie sa se pronunte in termen de 60 de zile de la data inregistrarii comunicarii.
ART. 16 (Se abroga) Documentele cu valoare practica, in baza carora se elibereaza copii, certificate si extrase privind drepturile individuale ale cetatenilor, vor fi pastrate de creatorii si detinatorii de documente.
Art. 17 (Modificat) Creatorii si detinatorii de documente, prevazuti la art. 15, sunt obligati sa depuna la Arhivele Nationale sau la directiile judetene ale Arhivelor Nationale, dupa caz, cate un exemplar al inventarelor documentelor pe care le detin, la expirarea termenelor de depunere a acestora.
(continuarea in numarul urmator)
×