Campanie JN / O noua lege a arhivelor

In campania deschisa ieri de Jurna-lul National pentru deschiderea ar-hivelor comunismului, un loc impor-tant il ocupa crearea unui cadru le-gislativ adecvat acestui deziderat. Printre noutatile noii legi propuse se numara si protejarea "secretelor de stat" prin definirea clara a conceptului de "siguranta nationala".

Incepand de astazi, Jurnalul National prezinta cititorilor sai un proiect de lege privind modificarea actualei Legi a Arhivelor Nationale (16/1996). Schimbarile aduse de noul proiect sunt consecinta concluziilor campaniei Operatiunea "Ceata si Fum" a ziarului nostru. Printre noutatile principale ale noii legi se numara si crearea unui cadru unic pentru arhivele din Romania, in care sa fie incluse toate institutiile comuniste. Cu referire la aceasta, se impune definirea operationala a conceptului de "siguranta nationala".

Legea propusa de Jurnalul National modifica in mare parte prevederile legii vechi. Aceasta, tinand cont de faptul ca arhivele functioneaza dupa niste criterii de ansamblu unice, legate de administrarea si conservarea documentelor de arhiva. In ceea ce priveste arhivele din Romania post-comunista, cadrul legislativ al gestionarii si functionarii Arhivelor Nationale a fost de asa maniera conceput incat sa creeze aparenta democratiei, insa in realitate pot fi facute serioase observatii privind "motivele obiective" de nerespectare a legii.

In cele ce urmeaza vom reaminti cateva dintre aceste aspecte care contrazic declaratiile de democratizare, facute doar datorita cerintelor Uniunii Europene.

STATUL SI "PROTECTIA SPECIALA". Desi prin art. 1 al vechii legi, statul isi asuma rolul de a asigura o "protectie speciala" documentelor din Fondul Arhivistic National, traseul documentelor post-1989 contrazice aceasta. In zilele "revolutiei", Armata a "arestat" arhivele emise de partidul unic si institutiile statului comunist. Pana in 1996 nimeni nu s-a atins de aceste importante fonduri ale istoriei contemporane ale Romaniei, fiind depozitate si prelucrate de catre arhivarii militari de la Pitesti. Insa Armata nu avea nici un temei legal in exercitarea acestei atributii. La Pitesti stateau "ascunuse" ochiului cercetatorilor cele mai importante ducumente ale istoriei comunismiului romnesc. Prin aprobari speciale a fost permis accesul unor privilegiati. Alt fapt grav ce trebuie subliniat este si publicarea de catre angajati ai Armatei in colaborare cu anumiti istorici "preferati", a unor documente extrase din context, care sunt pasibile de diverse interpretari.

In statul comunist, toate fraiele puterii erau in mana partidului. Hotaraile cele mai importante pentru soarta natiunii erau discutate mai intai in CC al PCR, si apoi in guvern si celelalte institutii. Nimeni nu a fost tras la raspundere pentru faptul ca peste o jumatate de deceniu cercetatorii nu au avut acces la cele mai importante documente ale perioade 1948-1989. Dimpotriva chiar! S-a vorbit si se vorbeste in exces - ca si cum s-ar vrea deliberat sa fie ghidata atentia cetateanului intr-o directie dirijata - doar de arhivele Securitatii. Fosta politie politica insa a functionat in relatie cu partidul, fiind in cea mai mare parte a istoriei comunismului subordonata acestuia.

O parte dintre arhivele PCR se afla inca in depozitele de la Pitesti. Niciunul dintre inaltii functionari publici implicati in administratia arhivelor nu ne-a putut estima cand vor fi cedate in totalitate la Arhivele Nationale Istorice Centrale. In schimb, la diverse talk-show-uri se joaca o piesa sinistra de teatru absurd privind "importanta covarsitoare" a arhivelor Securitatii si cum acestea trebuie sa treaca - si tot nu mai trec! - de la SRI la CNSAS. Cercetatorii care au studiat arhivele fostei Securitati marturisesc ca nu de acolo ies "mari adevaruri" istorice. De fapt nici nu are cum, deoarece Securitatea nu se ocupa de luarea deciziilor in stat, avand ca atributie de baza urmarirea celor care impiedicau punerea lor in aplicare.

Explicatiile acestei manipulari sunt extrem de nuantate. Avem convingerea ca generatia de viitori cercetatori in socio-uman vor elabora un studiu pe aceasta tema.

CATE BORDEIE... Pentru cercetarea istoriei comunismului romanesc dificultatile expuse mai sus nu sunt singurele. In prezent, arhivele istorice contemporane se afla sub incidenta mai multor legi, care fac cercetarea foarte dificila. Pentru arhivele Ministerului de Externe sunt niste norme, pentru cele ale fostei Securitati alte norme, la fel ca si pentru arhivele Armatei si Bisericii. O istorie recenta reala si corect documentata nu poate fi realizata fara accesul deplin la toate documentele emise de institutiile citate mai sus.

SUB O SINGURA LEGE! Tocmai de aceea, noul proiect de lege propus de Jurnalul National prevede ca toate arhivele istorice ale statului roman sa fie puse sub administrarea unei singure institutii. Este cel putin ciudat ca pentru documentele emise in acelasi stat sa fie principii de cercetare diferite in functie de institutia la care au ajuns arhivele. Aceasta noua institutie a Arhivelor Nationale ar urma sa detina un statut autonom si personalitate juridica.

In prezent, Arhivele Nationale Istorice Centrale se afla in componenta Ministerului de Interne, personalul si functionarea sa fiind supusa rigorilor si restrictiilor superiorilor. Legea propusa ar elimina "tutela" oricarei alte institutii guvernamentale, Arhivele Nationale urmand a fi puse sub controlul Parlamentului Romaniei. Autonomia arhivelor ar scoate toate documentele din Fondul Arhivistric National de sub obladuirea unor institutii bazate in mare parte de principii de functionare si subordonare, de tip militar, putin permisive democratizarii.

Inainte ca documentele sa fie predate Arhivelor Nationale autonome, se impune selectia informatiilor care prezinta caracter de secret de stat si afecteaza siguranta nationala. Insa "secretele" din documentele de arhiva vor trebui sa fie bine definite, pentru a nu include arbitrar pe lista orice informatii.

MISTERE ALE REVOLUTIEI. Prea putin s-a vorbit despre insusirea fara nici un temei legal a Arhivei PCR de catrea Armata in decembrie 1989

In actualul sistem arhivistic din Romania exista documente la care ajungi numai "cu voia lui Dumenzeu". Este cazul Arhivelor Bisericii Ortodoxe Romane, care nu permite "civililor" accesul la documente, cercetarea acestora fiind apanajul "cadrelor" interne specializate. De asemenea, la Arhivele Militare Romane sistemul de acces este foarte complicat, fiind nevoie de timp si nervi tari pentru a avea intrare. Si cand ajungi acolo observi ca arhiva este incomplet inventariata!

Noua institutie a Arhivelor Nationale va trebui in primul rand responsabilizata si prin specificarea unor sanctiuni. Legea va include astfel sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor, atat in cazul functionarilor interni, cat si in cel al institutiilor de depozitare de arhivele.

BUGETUL. Noul proiect de lege prevede modificarea sistemului de finantare a Arhivelor Nationale. In prezent, fiind parte a Ministerului de Interne, primesc un procent din bugetul institutiei. Conform noii legi, Arhivele Nationale vor avea buget propriu, prevazut in Legea bugetului de stat. Adesea, conducatorii Arhivelor Nationale Istorice Centrale ne-au motivat incetineala cu care se pun in circuit documentele fostului Partid Comunist prin lipsa banilor de la Ministerul de Interne. Prin noua lege, economistii Arhivelor Nationale vor putea negocia un buget in functie de necesitati, pe care-l vor administra autonom.

Cat despre bani, astazi contribuabilul asista la crearea de institute de studiu ale comunismului sau a unor evenimente petrecute atunci, in absenta documentelor de arhiva care sa prezinte respectiva perioada. Privitor la bugetul altor institutii, reamintim ca lunar CNSAS plateste numai pentru chirie 30.000 de dolari. Iar cei 140 de angajati ai sai sunt cei mai bine platiti functionari publici din Romania!

NOUL SISTEM DE CONDUCERE. Proiectul de lege propus prevede si un nou sistem de conducere a Arhivelor Nationale. In prezent, directorul Arhivelor Nationale Istorice Centrale este numit de Ministerul de Interne, fiind subordonat acestuia si supus rigorilor interne ale institutiei. Noua structura arhivistica aflata sub controlul Parlamentului ar urma sa fie condusa de un Consiliu Stiintific compus din 11 membrii (dintre care un presedinte si trei vicepresedinti). Mandatul Consiliului este prevazut sa fie de cinci ani, iar membrii sai nu vor putea fi realesi decat o singura data.

EFICIENTA. Schimbarea sistemului de conducere al Arhivelor Nationale aduce implicit o imbunatatire a functionarii institutiei. In prezent, la nivel susperior s-a creat o "casta" a arhivistilor, care imbatranesc in functii ocupand posturi decizionale zeci de ani. Inevitabil si regretabil s-a creat si un grup de interese, prin care documentele "de prima mana" sunt vazute pentru prima data de "oamenii casei", chiar daca uneori se forteaza prevederile legale. In ultimii 16 ani piata istoriografica a Romaniei este alcatuita prioritar din editii de documente semnate de istorici considerati reprezentativi pentru breasla, mai mult sau mai putin apropriati de conducatorii Arhivelor Nationale Istorice Centrale. .

RESPONSABILITATE PRIN JURAMANT

Legea propusa de Jurnalul National aduce ca noutate si faptul ca membrii Consiliului Stiintific vor trebui sa depuna un juramant in fata Camerelor reunite ale Parlamentului, juramant care are urmatorul continut: "Jur sa respect Constitutia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa indeplinesc constiincios si cu loialitate indatoririlor ce imi revin in functia publica in care am fost numit si sa pastrez secretul de stat si secretul profesional. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!". Presupunem ca depunerea juramantului ar responsabiliza o data in plus conducerea Arhivelor Nationale, care gestioneaza valori considerate a fi parte a tezaurului national.

LEGEA MODIFICATA A ARHIVELOR

CAP. 1 Dispozitii generale Legea Arhivelor Nationale nr. 16/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 71/9 aprilie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: ART. 1 Constituie izvoare istorice si alcatuiesc Fondul Arhivistic National al Romaniei documentele create de-a lungul timpului de organele de stat, organizatiile publice sau private economice, sociale, culturale, militare si religioase, precum si de persoanele fizice. Acestor documente statul le asigura protectie speciala, in conditiile prezentei legi. ART. 2 Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei, in sensul prezentei legi, se intelege: acte oficiale si particulare, diplomatice si consulare, memorii, manuscrise, proclamatii, chemari, afise, planuri, schite, harti, pelicule cinematografice si alte asemenea marturii, matrice sigilare, precum si inregistrari foto, video, audio si informatice, cu valoare istorica, realizate in tara sau de creatori romani in strainatate. ART. 3 (modificat) Administrarea, supravegherea si protectia speciala a Fondului Arhivistic National al Romaniei se realizeaza de Arhivele Nationale, institutie autonoma, cu personalitate juridica. Activitatea financiara a institutiei Arhivele Nationale se desfasoara pe baza bugetului propriu, prevazut anual in Legea bugetului de stat. (Alineat nou introdus) Contul de executie bugetara va fi prezentat Parlamentului o data cu raportul anual, cu avizul Comisiei juridice de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor si a Comisiei juridice de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, precum si a celor pentru buget, finante reunite si va fi dat publicitatii. ART. 4 Persoanele fizice si persoanele juridice, creatoare si detinatoare de documente care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei, denumite in continuare creatori si detinatori de documente, raspund de evidenta, inventarierea, selectionarea, pastrarea si folosirea documentelor in conditiile prevederilor prezentei legi. CAP. 2 Atributiile Arhivelor Nationale in administrarea si protectia speciala a Fondului Arhivistic National al Romaniei ART. 5 Arhivele Nationale acorda asistenta de specialitate si asigura desfasurarea unitara a operatiunilor arhivistice la nivelul tuturor creatorilor si detinatorilor de documente, indeplinind urmatoarele atributii: a) elaboreaza, in conformitate cu prevederile prezentei legi, norme si metodologii de lucru pentru organizarea si desfasurarea intregii activitati arhivistice, inclusiv pentru clasificarea si includerea in Fondul Arhivistic National al Romaniei a documentelor prevazute la art. 2, care se dau publicitatii, dupa caz; b) controleaza aplicarea prevederilor legislatiei in vigoare pe linia muncii de arhiva si stabileste masurile ce se impun potrivit legii; c) preia de la creatorii si detinatorii de arhiva documentele care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei, in conditiile si la termenele prevazute in prezenta lege; d) asigura evidenta, inventarierea, selectionarea, pastrarea si folosirea documentelor pe care le detine; e) asigura documentele pe baza de microfilme si alte forme de reproducere adecvate; f) constituie si dezvolta banca de date a Arhivelor Nationale si reteaua automatizata de informare si documentare arhivistica, stabileste masuri pentru corelarea tehnica si metodologica si pentru colaborarea serviciilor de informare si documentare arhivistica si a compartimentelor similare din cadrul sistemului National de informare si documentare; g) elaboreaza si editeaza "Revista Arhivelor" si alte publicatii de specialitate, destinate informarii si sprijinirii cercetarii stiintifice, precum si punerii in valoare a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei; h) asigura, prin Facultatea de Arhivistica si Scoala Nationala de Perfectionare Arhivistica, pregatirea si specializarea personalului necesar desfasurarii activitatilor arhivistice; i) la cerere sau din oficiu atesta daca un document face sau nu face parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei; j) autorizeaza scoaterea temporara peste granita a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei, in scopul expunerii sau documentarii cu ocazia unor manifestari stiintifice sau culturale internationale; k) intretine si dezvolta relatii cu organele si institutiile similare din strainatate, in vederea informarii reciproce in domeniul arhivistic si al schimbului de documente si de reproduceri de pe acestea; asigura aplicarea conventiilor si acordurilor internationale privind domeniul arhivistic si participa la congrese, conferinte, reuniuni si consfatuiri arhivistice internationale; l) asigura aplicarea prevederilor legislatiei in vigoare in realizarea protectiei documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei, respectiv in apararea secretului de stat, paza si conservarea acestor documente, atat in timp de pace, cat si la mobilizare sau razboi. ART. 6 (modificat) In cadrul Arhivelor Nationale functioneaza un Consiliu Stiintific, care analizeaza si face propuneri privind normele si metodologiile de lucru specifice, necesare desfasurarii si dezvoltarii activitatii arhivistice, analizeaza si aproba activitatea comisiilor speciale. Organizarea si functionarea Consiliului Stiintific se stabilesc prin regulament de organizare si functionare a Arhivelor Nationale. Consiliul Stiintific este format din 11 membri, dintre care un presedinte si trei vicepresedinti. Durata mandatului membrilor Consiliului Stiintific este de 5 ani, iar acestia pot fi reinvestiti numai o singura data. Pentru a fi numit membru in Consiliul Stiintific se cer studii superioare, inalta competenta profesionala, o buna reputatie si cel putin 15 ani vechime in activitati desfasurate in arhivistica, cercetare, documentare sau in alte domenii. Calitatea de membru al Consiliului Stiintific este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii sau demnitati publice, cu exceptia activitatii didactice din invatamantul superior. Membrilor Consiliului Stiintific le este interzisa exercitarea direct sau prin persoane interpuse, a activitatilor de comert si participarea la administrarea sau conducerea unor societati comerciale, regii autonome sau a unor organizatii cooperatiste. ART. 6"" (Nou introdus). Membrii Consiliului Stiintific sunt numiti in functii prin votul majoritatii deputatilor si senatorilor reuniti in sedinta comuna a celor doua camere ale Parlamentului. Presedintele Consiliului Stiintific este directorul general al Arhivelor Nationale. Propunerile formulate de grupurile parlamentare nominalizeaza candidatii pe functii si se inainteaza birourilor permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului in termen de 15 zile de la declansarea procedurii de numire. Birourile permanente ale Camerei Deputatilor si a Senatului inainteaza propunerile Comisiei juridice de disciplina si imunitati a Camerei Deputa-tilor si a Comisiei juridice de numiri, disciplina si validari a Senatului, in vederea audierii candidatilor in sedinta comuna. In urma audierii, comisiile permanente de specialitate intocmesc un aviz pe care il prezinta in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului. ART. 6"""" (Nou introdus). In vederea exercitarii functiei, fiecare membru al Consiliului Stiintific este obligat sa depuna in fata presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului, in prezenta celorlalti membri numiti, urmatorul juramant: "Jur sa respect Constitutia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa indeplinesc constiincios si cu loialitate indatoririlor ce imi revin in functia publica in care am fost numit si sa pastrez secretul de stat si secretul profesional. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" Depunerea juramantului se face in termen de 10 zile de la numirea in functie. In cazul refuzului depunerii juramantului, persoana in cauza este revocata din functie si se procedeaza la inlocuirea acesteia prin numirea altei persoane. (continuarea in numarul urmator)