Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Promisiunea făcută de „urmașii” lui Călin Georgescu, George Simion și Anamaria Gavrilă, conform cărora s-au înscris în cursa electorală prezidențială doar pentru a „readuce Turul 2 înapoi”, riscă să invalideze și alegerile din mai 2025. Simion lasă de înțeles că, dacă va câștiga bătălia, va demisiona din funcție, pentru a se reface alegerile, cu Călin Georgescu în calitate de candidat. Această manevră încalcă prevederile Constituției, fapt decis, deja, de către CCR, încă din anul 2020. Curtea a constatat, atunci, existența unui conflict juridic între Parlament și Președinție, după ce Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Ludovic Orban drept candidat la funcția de prim-ministru, a doua zi după ce același Orban a fost demis prin moțiune de cenzură. Scopul urmărit era declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. CCR a decis că o candidatură nu poate fi depusă „la mișto”, ci pentru a ocupa funcția pentru care respectivul candidat concurează.
George Simion și Anamaria Gavrilă susțin că au un plan de „șah-mat” pentru „forțele globaliste”, după eliminarea din cursa prezidențială a lui Călin Georgescu. Mai exact, ei susțin că și-au anunțat candidaturile în tandem, nu cu scopul de a deveni președinți ai României, ci pentru „a-i asigura lui Călin Georgescu locul pe care îl merită”.
Concret, primul pas al acestui plan era ca atât George Simion, liderul AUR, cât și lidera POT, Anamaria Gavrilă, să se înscrie la Biroul Electoral Central în cursa pentru președinția României. Al doilea pas - să rămână în cursă cel puțin unul dintre cei doi, în cazul în care celălalt ar fi fost invalidat de către Curtea Constituțională.
Al treilea pas consta în aceea că, după validare, unul dintre cei doi să se retragă din competiție. Al patrulea pas se referă la faptul că acela care rămâne în cursă să ajungă în turul al doilea și, dacă va deveni președintele României, să demisioneze imediat din funcție.
Pasul al cincilea și scopul final al acestui plan ar consta în refacerea alegerilor prezidențiale, cu Călin Georgescu în calitate de candidat, pentu ca, în cele din urmă, să ajungă „unde merită”, adică în funcția de președinte al României.
Se încalcă principiul stabilității
Anamaria Gavrilă a subliniat, imediat după ce și-a anunțat înscrierea în cursa prezidențială, că, de fapt, ea nu recunoaște legitimitatea acestor alegeri, că nu recunoaște nici anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024, nici decizia BEC și nici hotărârea Curții Constituționale prin care a fost invalidată candidatura lui Călin Georgescu. Mai mult, lidera POT a precizat că nu candidează „pe persoană fizică”, și nici pentru a deveni președintele României.
Citește pe Antena3.ro
La rândul său, George Simion a promis și el un plan de „șah-mat”, în urma căruia va fi readus „Turul 2” a alegerilor prezidențiale anulate din 2024.
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), atrage, însă, atenția că această atitudine încalcă în mod direct Constituția. „Fără să dau sugestii nimănui, ci doar pentru a avertiza public candidații în legătură cu declarațiile lor, amintesc că, încă din anul 2020, Curtea Constituțională a constatat că este contrar ordinii constituționale ca o candidatură să fie depusă de formă, pentru un scop total contrar finalității constituționale firești - ocuparea postului de președinte al României. Un candidat care spune public că, a doua zi după validarea sa în funcția de președinte al României, își va da demisia pentru a provoca noi alegeri prezidențiale sau pentru a putea avea loc turul 2 al procesului electoral anulat definitiv de CCR în 6 decembrie 2024, aduce atingere principiului fundamental al autorităților publice de rang constituțional, anume stabilitatea”, a transmis Adrian Toni Neacșu.
Iohannis, sancționat, acum patru ani, pentru un astfel de comportament
În fapt, specialistul în Drept face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 85 din data de 24 februarie 2020, prin care a soluționat favorabil cererile privind constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și președintele României de la acea dată, Klaus Iohannis, pe de altă parte. Sesizările au fost înaintate Curții de către șefii Camerei Deputaților și ai Senatului din legislatura respectivă.
Acea stare conflictuală din punct de vedere constituțional a fost determinată de desemnarea de către președintele Klaus Iohannis a lui Ludovic Orban în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, a doua zi după ce Guvernul condus de către acesta a fost demis de către Parlamentul României prin moțiune de cenzură.
Scopul pentru care s-a făcut această nominalizare urmărea picarea succesivă, la vot, a două propuneri de premier, pentru ca președintele României să poată dizolva Parlamentul și, astfel, să fie organizate alegeri legislative anticipate. Cu alte cuvinte, așa cum arată avocatul Adrian Toni Neacșu, desemnarea candidatului Ludovic Orban la funcția de premier nu avea drept scop accederea acestuia în funcția guvernamentală, ci slujea unui alt scop, ceea ce încălca prevederile constituționale.
CCR: Blocaj determinat de imposibilitatea exercitării firești a unor prerogative constituționale
Conform încheierii CCR din această speță, autorii sesizărilor au invocat un blocaj determinat de imposibilitatea exercitării firești a unor prerogative constituționale, în sensul că Parlamentul este pus în situația de a acorda votul de încredere unui Guvern „sub presiunea pierderii mandatului”.
„În declarația de presă dată după momentul votării moțiunii de cenzură, prim-ministrul Guvernului demis, răspunzând întrebării care a vizat organizarea de alegeri anticipate concomitent cu alegeri locale, a arătat următoarele: «procedura de organizare a alegerilor anticipate depinde de dizolvarea Parlamentului. Când se vor îndeplini condiţiile constituţionale pentru dizolvarea Parlamentului şi după ce Preşedintele va dizolva Parlamentul, sunt convins că o va face imediat ce se vor îndeplini condiţiile constituţionale, Guvernul va emite actul normativ privitor la organizarea alegerilor parlamentare anticipate»”, consemnau judecătorii constituționali.
Mai mult, este citat și fostul președinte al României, Klaus Iohannis, care a declarat public că „Acum, întrebarea este: «cum va continua politica guvernamentală?». Eu am fost și rămân, și v-o spun ca să fie foarte clar, adeptul alegerilor anticipate. Eu îmi doresc să intrăm într-o logică care duce spre alegeri anticipate. Până atunci, primul pas a fost făcut spre alegeri anticipate. Următorul pas va fi făcut mâine, după consultări, după care voi reveni și vom discuta împreună despre pașii care trebuie făcuți în continuare pentru a ajunge la rezultatul dorit de români.”
Curtea Constituțională arată că Legea Fundamentală „nu permite exercitarea discreționară a competenței Președintelui României. În cadrul său, nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorități parlamentare în vederea obținerii votului de încredere.
Președintele trebuie să aibă în vedere importanța rolului pe care candidatul desemnat la funcția de prim-ministru îl are în continuarea procedurii de învestitură/ numire a Guvernului”.
